2ra-1513/15 — Apărarea onoarei, demnitarii sireputatiei

Dosarul nr.2ra-1513/15 Prima instanţă:judecătoria Nisporeni (jud.M.Ulinici ) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (judM.Ciugureanu, B.Bîrcă, E.Clim) DECIZIE 01 iulie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Președintele ședinței Tatiana Vieru Judecătorii: Liliana Catan Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală examinând recursul declarat de Bogdan Ilie, Bogdan Leonid, Ibrian Simion împotriva deciziei din 04 martie 2015 a Curţii de Apel Chișinău, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare judecată înaintată de Bogdan Ilie, Bogdan Leonid, Ibrian Simion împotriva lui Stoica Ilie Ilie, Cobzaru Petru Dumitru, Rafiev Serghei, Rafiev Liubovi, Stoica Gheorghe Marcu, Ibrian Valentina privind apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale, repararea prejudiciului moral, a cheltuielilor de asistenţă juridică şi a taxei de stat, şi, cererea de chemare în judecată a lui Stoica Ilie, Cobzaru Petru, Rafiev Serghei, Rafiev Liubovi împotriva lui Bogdan Ilie, Bogdan Leonid, Ibrian Simion privind la încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică constată La data de 27.01.2014 Bogdan Ilie, Bogdan Leonid, Ibrian Simion au depus în instanța de judecată cerere împotriva lui Stoica Ilie, Cobzaru Petru, Rafiev Serghei, Rafiev Liubovi, Stoica Gheorghe Marcu, Ibrian Valentina privind apărarea onoarei, demnității şi reputației profesionale, repararea prejudiciului moral în sumă de a câte 20000 lei pentru fiecare,

a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 19800 lei şi a taxei de stat în mărime de 7700 lei. În motivarea acţiunii s-a indicat părțile se află în conflict iniţiat de pîrîți urmare a pornirii unei cauze penale împotriva rudelor pârâţilor Muhametov Iurie, Mavroian Vasile, Pisari Ştefan, Ibrian Ion. Se menționează în cererea de chemare în judecată că pe cauza respectivă reclamantul Bogdan Ilie a fost recunoscut în calitate de partea vătămată, a depus declaraţii împotriva inculpaţilor, și, aceştea au fost condamnaţi fiindu-le aplicate pedepse cu închisoarea. După pronunţarea sentinţei, din partea pârâţilor au urmat un şir de ameninţări cu răfuiala în adresa lor şi a rudelor apropiate pe motivul că anume declaraţiile făcute de Bogdan Ilie şi colaborarea cu organele de drept a dus la emiterea sentinței de condamnare.

Afirmă reclamanții că au urmat ameninţări în vederea pornirii dosarelor penale în privinţa lor și a rudelor apropiate. Menţionează reclamanții că acţiunile pârâţilor sunt direcţionate spre defaimarea lor precum și lezarea onoarei şi demnităţii. Astfel, indică reclamanții că pârâţii Stoica Ilie, Stoica Gheorghe, Cobzaru Petru, Rafiev Liubovi şi Ibrian Valentina, la data de 19 iulie 2010 au adresat o 1 plângere Procurorului rl. Nisporeni. În plângere s-a indicat precum că ”Bogdan Ilie împreună cu Ibrian Simion trăiesc pe spatele altor oameni şi nu dau oamenilor linişte în sat, că şase ani în urma au depus mărturii false, pentru ce au fost condamnate persoane nevinovate”.

Afirmă reclamanții că este evident că pârâţii Stoica Ilie, Stoica Gheorghe, Cobzaru Petru, Rafiev Liubovi şi Ibrian Valentina îl învinuiesc pe reclamantul Bogdan Ilie de darea declaraţiilor false în cauza penală nr. 2004990270. Mai indică reclamanții că prin scrisoarea adresată Procurorului rl.Nisporeni, pârâţii au declarat că ”Bogdan Ilie este conducătorul clanului criminal din care fac parte mai multe persoane, care în anul 1993 au comis două omoruri, au sustras sume de bani, Bogdan Leonid a tăiat unei fete ambele picioare înscenând un accident cu trenul în or.Moscova şi ulterior au folosit-o la cerşit”. Această informaţie, indică reclamanții, nu s-a confirmat existînd ordonanţa de neîncepere a procesului penal din 01 octombrie 2005 din Federaţia Rusă.

De asemenea menționează reclamanții că pârâţii au înaintat la Curtea de Apel Chişinău o scrisoare în care indică că Bogdan Ilie Panfil este un om rău, niciodată nu a lucrat, este mincinos, se ocupă cu cerşit şi trafic de fiinţe umane, duce oameni invalizi şi femei cu copii la cerşit, și, că în baza declaraţiilor „mincinoase” ale lui Ilie Bogdan, făcute la 14 iulie 2004, au fost arestaţi Muhametov Iurie, Mavroian Vasile, Pisari Ştefan și Ibrian Ion”. Astfel, menționează reclamanții că pârâţii îl învinuiesc pe Bogdan Ilie în darea declaraţiilor false prin ce îl ponegresc. La fel, pârâţii au adresat o plângere Preşedintelui RM în care au indicat că reclamanţii ”au creat un clan criminal, se ocupă cu trafic de persoane și în privinţa lui Bogdan Ilie a fost inițiată o cauză penală". Indică reclamanții că de fapt prin sentinţa judecătoriei rl.Nisporeni din 02 martie 2007 s-a dispun achitarea lui Bogdan Ilie Panfil pe art.165 al.

(2) lit. d) şi art. 314 al. (1) CP RM. Sentinţa dată este la moment irevocabilă. Prin scrisoarea adresată Preşedintelui RM din 05 august 2006, Stoica Ilie, Stoica Gheorghe, Cobzaru Petru, Rafiev Serghei, Rafiev Liubovi şi Ibrian Valentina au informat organele de drept că ’’Bogdan Ilie a comis trafic de fiinţe umane, ca consecinţă a fost pornită urmărirea penală, și în aceeaşi scrisoare se indică la ameninţarea cu omor pentru a schimba depoziţiile. S-a menţionat faptul că Bogdan Ilie sub influenţă, a luat de la Bîrsan Eugen 12000 dolari SUA, de la Ibrian Nicolae 7500 dolari SUA, de la Pancu Ion 11000 dolari SUA”. Susţin reclamanții că faptele date au fost examinate în cadrul cauzei penale şi s-a dispus neînceperea urmăririi penale.

Prin explicaţia cet.Arapu Vasilisa s-a confirmat faptul că cet.Ibrian Nicolae la data de 02.09.2006, cu forţa a fost scos din casă de către colaboratorii Centrului Pentru Combaterea Traficului de Fiinţe Umane împreună cu Rafiev Serghei (fratele condamnatului Muhameto Iuriei) şi Drumău Ruslan (feciorul condamnatului Ibrian Ion) şi impus să depună declarații false în privinţa cet.Bogdan Ilie. Afirmă reclamanții că este evident că această acţiune era efectuată pentru susţinerea minciunilor descrise în scrisoarea adresată Preşedintelui RM din 05 august 2006. Iar, faptele date au fost examinate în cadrul cauzei penale şi la data de 28 august 2006, de către Procuratura rl.Nisporeni s-a dispus neînceperea urmăririi penale.

2 Prin cererea din 22 septembrie 2008, adresată Consiliului Primăriei sat.Cioreşti, Stoica Ilie, Stoica Gheorghe, Cobzaru Petru, Rafiev Liubovi și Ibrian Valentina au indicat că ’’Bogdan Ilie şi Ibrian Simion se ocupă cu trafic de ființe umane. Bogdan Ilie a dus o fată tânără în or.Moscova, Federaţiei Rusă, i-а tăiat picioarele şi a pus-o la cerşit”. La data de 05 mai 2010, Stoica Ilie, Stoica Gheorghe, Cobzaru Petru au adresat o plângere Şefului Direcţiei Generale învăţământ Tineret şi Sport din r1. Nisporeni, unde au declarat că, Ibrian Simion şi nepotul lui (Bogdan Leonid) se ocupă cu trafic de fiinţe umane. Bogdan Leonid şi Ibrian Simion a dus o fată tânără în or. Moscova, Federaţia Rusă, i-au tăiat picioarele şi au pus-o la cerşit”.

Menţionează reclamanții că pârâtul Stoica Ilie a dat declaraţii false în calitate de martor pe cauza penală nr. 2010990155, pornită în privinţa reclamantului Ibrian Simion, potrivit cărora, reclamantul Ibrian Simion ar fi traficat persoane în Federaţia Rusă. Aceste declaraţii nu s-au confirmat şi în luna august 2013, cauza penală, intentată în privința sa, a fost clasată în baza ordonanţei Procuraturii Generale. De asemenea, afirmă reclamanții că Cobzaru Petru la data de 11 noiembrie 2010, a adresat plângerea în Procuratura rl.Nisporeni, prin care a solicitat atragerea la răspundere a lui Bogdan Ilie şi Ibrian Simion numindu-i criminali. Prin răspunsul Inspectoratului de poliție Nisporeni s-a comunicat că în acţiunile cet.Bogdan Ilie şi Ibrian Semion nu se conțin semnele constitutive ale contravenţiei sau infracţiunii.

Mai indică reclamanții că pârâţii Rafiev Liubovi şi Ibrian Valentina, au dat declaraţii în cadrul cauzei penale nr. 2008248005, pentru apărarea intereselor colaboratorilor Centrului de Combatere a Traficului de Fiinţe Umane, în scopul evitării de răspundere penală şi atragerea la răspunderea penală a lui Bogdan Leonid Ilie. Acest fapt se confirmă prin ordonanţa de încetare a urmăririi penale din 29 octombrie 2010, emisă de procurorul în Procuratura mun.Chişinău Lilian Corpaci şi încheierea judecătorului de instrucţie a judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 15 aprilie 2011 prin care această ordonanţă a fost declarată nulă. Susţin reclamanții că deși pârâţii au depus multiple plângeri la diferite organe de drept şi au fost pornite cauze penale în privinţa lui Bogdan Ilie Panfil, ultimul a fost achitat în toate instanţele.

Chiar şi după aceasta, informaţia despre Bogdan Ilie a fost plasată în timp de trei ani pe sit-ul Ministerului Afacerilor Interne în rubrica „Crime descoperite”, unde se indica că Bogdan Ilie pe parcurs de 7 ani, recruta cetăţenii RM la munca forţată în Belorusia. Numai după depunerea plângerilor în adresa MAI, informaţia dată a fost radiată. După nenumăratele plângeri ale pârâţilor la diferite organe de drept a fost pornită cauza penală în privinţa lui Bogdan Leonid Ilie pentru organizarea cerşitului în or. Moscova Federaţia Rusă (în privinţa cet. Isachi Ecaterina - fata despre care permanent se indica ca toţi trei reclamanţi i-au tăiat picioarele). Pe faptul dat Bogdan Leonid a fost reţinut administrativ, acestuia i-au fost cauzate leziuni corporale uşoare.

La moment, cauza penală a fost încetată, iar în privinţa colaboratorilor Centrului de Combatere a Traficului de Fiinţe Umane a fost pornită o cauza penală. Din cauza scrisorilor, plângerilor în adresa diferitor organe de drept reclamanţii au fost nevoiţi să piardă o perioada enormă de timp, care puteau s-o petreacă cu familiile sau la serviciu, dar nicidecum la izolatoarele de detenţie provizorie, Comisariatele de poliţie, Centrul Pentru Combaterea Traficului de Fiinţe Umane, Procuraturile RM. De fiecare data când erau chemaţi, suportau o stare de stres, 3 deoarece nu cunoşteau dacă se vor întoarce acasă sau nu. Pârâţii, prin informaţiile care le răspândeau în localităţi, le-au lezat onoarea şi demnitatea.

Astfel, indică reclamanţii că sunt puşi în situaţie neplăcută, ştiind că nimic rău nu au comis. La data 27 iulie 2011, Stoica Ilie, Cobzaru Petru, Rafiev Serghei, Rafiev Liubovi au depus în instanța de judecată cerere împotriva lui Bogdan Ilie, Bogdan Leonid, Ibrian Simion privind la încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică.

Prin hotărârea din 08 aprilie 2013 a judecătoriei Nisporeni acţiunea a fost admisă parţial, fiind încasat prejudiciu moral de la Stoica Ilie Ilie în beneficiul lui Bogdan Ilie, Bogdan Leonid şi Ibrian Simion în sumă a câte 5000 lei pentru fiecare; de la Stoica Gheorghe în beneficiul lui Bogdan Ilie, Bogdan Leonid şi Ibrian Simion 5000 lei pentru fiecare; de la Cobzaru Petru în beneficiul lui Bogdan Ilie, Bogdan Leonid şi Ibrian Simion câte 5000 lei pentru fiecare; de la Stoica Gheorghe în beneficiul lui Bogdan Ilie, Bogdan Leonid şi Ibrian Simion către 5000 lei pentru fiecare; de la Cobzaru Petru Dumitru în beneficiul lui Bogdan Ilie Panfil, Bogdan Leonid Ilie şi Ibrian Simion câte 5000 lei pentru fiecare; de la Rafiev Serghei în beneficiul lui Bogdan Ilie, Bogdan Leonid şi Ibrian Simion căte 5000 lei pentru fiecare; de la Rafiev Liubovi în beneficiul lui Bogdan Leonid - 2000 lei; de la Ibrian Valentina în beneficiul lui Bogdan Ilie, Bogdan Leonid şi Ibrian Simion câte 5000 lei pentru fiecare.

S-a mai încasat, în mod solidar, în beneficiul lui Bogdan Ilie, Bogdan Leonid şi Ibrian Simion cheltuielile de judecată - 19 800 lei de la Stoica Ilie, Stoica Gheorghe, Cobzaru Petru, Rafiev Serghei, Rafiev Liubovi şi Ibrian Valentina. S-a încasat, în mod solidar, în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 2904 lei, de la Stoica Ilie, Stoica Gheorghe, Cobzac Petru, Rafiev Serghei, Rafiev Liubovi și Ibrian Valentina. Prin decizia din data de 11.09.2013 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Cobzaru Petru, Stoica Ilie, Stoica Gheorghe, Rafiev Serghei, Rafiev Liubovi, Ibrian Valentina și a fost menținut hotărîrea din data de 08.04.2013 a judecătoriei Nisporeni.

Prin decizia din data de 18.12.2013 a Curții Supreme de Justiție au fost admise recursurile lui Stoica Ilie, Stoica Gheorghe, Cobzaru Petru, Rafiev Serghei, Rafiev Liubovi şi Ibrian Valentina, a fost casata decizia instanței de apel și a fost emisă o nouă hotărîre în formă de încheiere prin care cererea a fost scoasă de pe rol, deoarece nu a fost respectată procedura prealabilă.

La 27 decembrie 2013, conform art.15, alin. (1), (2) Legii cu privire la libertatea de exprimare, reclamanţii au expediat în adresa pârâţilor cereri prealabile, în care au solicitat dezminţirea informaţilor defăimătoare şi repararea prejudiciului În baza celor expus şi în conformitate cu art.15, 17 al Legii cu privire la libertatea de exprimare nr.64 din 23 aprilie 2010; art. 5; 167 CPC al RM, conform art. 16 alin. (1), (2), (8); art.1414; art.1422 Cod civil, hotărârea Plenului Curţii Supreme de Jusstiţie cu privire la aplicarea legislaţiei despre apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale a persoanelor fizice şi juridice nr. 8 din 09 octombrie 2006, art.32 alin. (2) din Constituţia Republicii Moldova, solicită reclamanții apărarea onoarei, demnităţii şi reputației profesionale, repararea prejudiciului moral în sumă de a câte 20000 lei, fiecare, a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 19800 lei şi a taxei de stat în mărime de 7700 lei.

Prin hotărîrea din 04.06.2014 a judecătoriei Nisporeni a fost respinsă ca tardivă 4 cererea de chemare în judecată înaintată de Bogdan Ilie, Bogdan Leonid, Ibrian Simion împotriva lui Stoica Ilie, Cobzaru Petru, Rafiev Serghei, Rafiev Liubovi, Stoica Gheorghe şi Ibrian Valentina cu privire la apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale, repararea prejudiciului moral în sumă de a câte 20 000 lei, fiecare; a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 9800 lei şi a taxei de stat în mărime de 7700 lei. S-a admis parţial cererea înaintată de Stoica Ilie, Cobzaru Petru, Rafiev Serghei, Rafiev Liubovi împotriva lui Bogdan Ilie, Bogdan Leonid, Ibrian Simion cu privire la încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 8000 lei; s-a încasat de la Bogdan Ilie, Bogdan Leonid, Ibrian Simion în beneficiul lui Stoica Ilie, Cobzaru Petru, Rafiev Serghei, Rafiev Liubovi cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 3000 lei.

Prin decizia din data de 04.03.2015 a Curții de Apel Chișinău cererile de apel a lui Bogdan Ilie, Bogdan Leonid, Ibrian Simion au fost respinse și a fost menținută hotărîrea din data de 04.06.2014 a judecătoriei Nisporeni. La data de 04.05.2014, Bogdan Ilie, Bogdan Leonid, Ibrian Simion au depus recurs împotriva deciziei din data de 04.03.2015 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea cererii s-a indicat că la emiterea deciziei recurate au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept și a fost aplicată o lege care nu trebuia să fie aplicată. Indică recurenții că instanţele inferioare au constatat că cererea de chemare în judecată este depusă în mod tardiv, deoarece după data de 27 iulie 2011, recurenţii urmau, conform art. 15 al.

(1) din Legea nr. 64 din 23.04.2010, cu privire la libertatea de exprimare, să solicite în decursul a 20 zile de la această dată, prin cerere prealabilă intimaţilor rectificarea sau dezminţirea informaţiei defăimătoare şi compensarea prejudiciului cauzat. Menționează recurenții că prin prisma normelor de drept material nu erau obligaţi să respecte procedura prealabilă, și, să suporte consecinţele juridice ce derivă și anume scoaterea cererii de pe rol sau respingerea cererii de chemare în judecată deoarece a expirat termenul de prescripţie. Invocă recurenții art. 15 alin. (1) şi (2) din Legea cu privire la libertatea de exprimare, care prevede că persoana care se consideră defăimată poate solicita, prin cerere prealabilă, autorului informaţiei şi/sau persoanei juridice care a răspîndit-o rectificarea sau dezminţirea informaţiei defăimătoare, acordarea dreptului la replică sau exprimarea scuzelor şi compensarea prejudiciului cauzat.

Cererea prealabilă se depune în termen de 20 de zile de la data la care persoana a aflat sau trebuia să afle despre informaţia defăimătoare. Acesta este un termen de prescripţie. La împlinirea unui an din ziua defăimării, persoana nu poate solicita repunerea sa în termenul de depunere a cererii prealabile. Însă, afirmă recurenții că în această normă legiuitorul a indicat clar prin sintagma ”poate solicita” că persoana defăimată hotărăşte adresarea unei cereri prealabile sau neadresarea unei astfel de cereri.

Menţionează recurenții că logica legiuitorului de a nu impune în mod obligatoriu respectarea procedurii prealabile în astfel de litigii ce ţin de apărarea drepturilor personal nepatrimoniale, cum ar fi mai ales dreptul la respectul onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale, porneşte de la regula generală consfinţită în art. 280 al Codului Civil, unde este stipulat că sunt imprescriptibile extinctiv pretenţiile privind apărarea drepturilor personale nepatrimoniale, dacă legea nu 5 prevede altfel. Cazurile cînd legea prevede altfel, adică aplicarea termenului de prescripţie faţă de apărarea dreptului personal nepatrimonial, este situaţia dreptului la utilizarea mărcilor, care se reglementează în art. 61 al.

(3) din Legea privind protecţia mărcilor nr. 38 din 29.02.2008, unde se stipulează că persoana ale cărei drepturi sînt încălcate poate să ceară instanţei judecătoreşti apărarea drepturilor în termenul de prescripţie extinctivă, stabilit conform legii, şi care nu va fi mai mic de 3 ani. Reiterează recurenții că în cazul în care legiuitorul impune respectarea procedurii prealabile în mod obligatoriu, nu foloseşte sintagma ”poate solicita”, ci indică clar că persoana ”va solicita”, fară cuvîntul ”poate”. Astfel, accentuiază recurenții că există situaţii similare reglementate de alte legi unde apărarea unui drept personal nepatrimonial nu este îngrădită prin intermediul instituţiei respectării obligatorii a procedurii prealabile şi/sau prin intermediul instituţiei prescripţiei extinctive.

Reieşiind din importanţa şi rangul deosebit al apărării dreptului la respectul onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale, care este consfinţit atît la nivelul Constituţiei RM, cît şi La nivelul Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului, afirmă recurenții că art. 15 al. (1) şi (2) din Legea cu privire la libertatea de exprimare, nu poate nici într-un caz să stabilească în mod obligatoriu respectarea precedurii prealabile, mai ales în termen de 20 zile de la data la care persoana a aflat sau trebuia să afle despre informaţia defăimătoare, deoarece o astfel de regulă va încălca grav apărarea acestui drept personal nepatrimonial, camuflînd prin intermediul unei proceduri prealabile aplicarea instituției prescripţiei extinctive.

Mai mult, nici institutul prescripţiei extinctive nu conţine termene de prescripţie pentru apărarea drepturilor chiar şi patrimoniale, reduse pînă la 20 zile. Concluzionează recurenții că art. 15 al. (1) şi (2) din Legea cu privire la libertatea de exprimare, este inaplicabil prezentei pricini civile, iar în caz de aplicabilitate li se va aduce ingerinţe grave dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 al CEDO, cît şi dreptului la respectul vieţii private şi de familie care cuprinde în sine şi dreptul la respectul onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale, garantat de art. 8 CEDO. La fel, menționează recurenții că instanțele inferioare nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

Astfel, instanţele inferioare, cu toate că au reţinut spre judecare prin prisma art. 123 al. (2) al CPC, faptele stabilite prin Decizia din 18 decembrie 2013 a Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie prin care s-a dispus casarea integrală a hotărîrii primei instanţe şi a deciziei instanţei de apel, pe motiv că nu au respectat procedura prealabilă de soluţionare a litigiului pe cale extrajudiciară prevăzută în art. 15 al. (1) din Legea nr. 64 din 23.04.2010 cu privire la libertatea de exprimare, totuşi nu au reţinut alte fapte stabilite prin Decizia irevocabilă. Astfel, un fapt important care a fost stabilit prin Decizia irevocabilă din 18 decembrie 2013 a CSJ, constă în aceea că nici un intimat nu a înaintat vreo cerere în prima instanţă pînă la încheierea dezbaterilor judiciare, prin care să invoce expirarea termenului de prescripţie conform art. 15 al.

(1) din Legea nr. 64 din 23.04.2010 cu privire la libertatea de exprimare. Avînd în vedere faptele stabilite prin Decizia irevocabilă din 18 decembrie 6 2013 a CSJ, consideră recurenții că instanţele inferioare au ajuns contrar legii la concluzia că acţiunea lor este depusă tardiv, deoarece atît timp cît intimaţii în primul proces de judeacată finalizat prin Decizia irevocabilă din 18 decembrie 2013 a CSJ, nu au înaintat obiecţii împotriva termenului de prescripţie expirat, consideră că înaintarea ulterioară a unei astfel de obiecţii cum au facut-o unii dintre intimaţi în cadrul acestui proces prin referinţa depusă în prima instanţă, contravine art. 271 al Codului Civil. Prin urmare, afirmă recurenții că nu acțiunea este depusă în mod tardiv, ci obiecţia intimaţilor cu privire la invocarea excepţiei de expirare a termenului de prescripţie este tardivă.

După cum s-a stabilit în punctul 24 din hotărîrea primei instanţe, indică recurenții că doar Stoica Ilie Ilie, Cobzaru Petru Dumitru, Rafiev Serghei Ilie şi Rafiev Liubovi prin depunerea referinţei la cererea de chemare în judecată, au înaintat obiecţii prin care au invocat că cererea de chemare în judecată urmează a fi respinsă deoarece este depusă tardiv. Respectiv, menționează recurenții că pornind de la faptul că ceilalţi doi intimați Stoica Gheorghe Marcu şi Ibrian Valentina, după cum s-a stabilit în punctele 33 şi 34 din hotărîrea primei instanţe, nu s-au prezentat în şedinţele de judecată, cu toate că au fost citaţi în mod legal, nu au ridicat obiecţii în privinţa faptului că termenul de prescripţie în privinţa acţiunii recurenţilor a expirat, însă instanţele inferioare au ignorat aplicabilitatea art. 271 din Cod civil, în privinţa acestor doi intimați, dispunînd respingerea acţiunii şi în privinţa acestora.

În consecinţă, afirmă recunrenții că conform art. 271 din Cod civil, în situația admiterii prescrierii cererii, conform art.15 din Legea cu privire la exprimare, nicidecum prescripţia nu putea fi aplicată din oficiu în privinţa examinării cauzei civile faţă de Stoica Gheorghe Marcu şi Ibrian Valentina. Prin urmare, conchid recurenții că instanţele inferioare nu au ţinut cont de aplicabilitatea art. 271 din Cod civil, faţă de Stoica Gheorghe Marcu şi Ibrian Valentina. Menţionează recurenții că instanţele inferioare nu au ţinut cont de aplicabilitatea art. 280 al Cod civil, care prevede la lit. a) că sunt imprescriptibile extinctiv pretenţiile privind apărarea drepturilor personale nepatrimoniale dacă legea nu prevede altfel.

În acest sens, consideră recurenții că anume această normă guvernează raporturile juridice din prezenta speţă, deoarece art. 15 din Legea cu privire la exprimare, nu constituie o excepţie de la regula inaplicabilităţii prescripţiei extinctive faţă de apărarea drepturilor personal nepatrimoniale. La data de 08.06.2015 Stoica Ilie, Cobzaru Petru, Rafiev Serghei, Rafiev Liubovi au depus referință la cererea de recurs. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Cahniuc Roman întemeiat şi care urmează a fi admis, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1), lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 373 alin. (1) şi (2) CPC, instanţa de apel verifică, în limitele cererii 7 de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă. În limitele apelului instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţă de apel de către participanţii la proces. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că concluzia instanţei de judecată este prematură, deoarece a fost emisă cu încălcarea normelor de drept procedural care au dus la soluţionarea eronată a pricinii.

La caz, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiție constată că cererea de chemare în judecată este înaintată de Bogdan Ilie, Bogdan Leonid, Ibrian Simion împotriva lui Stoica Ilie, Cobzaru Petru, Rafiev Serghei, Rafiev Liubovi, Stoica Gheorghe, Ibrian Valentina privind apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei, repararea prejudiciului moral, a cheltuielilor de asistenţă juridică şi a taxei de stat. Totodată, Colegiul menționează că în vederea soluționării prealabile a litigiului Bogdan Ilie, Bogdan Leonid, Ibrian Simion au înaintat cereri prealabile respectiv către Stoica Gherghe, Cobzaru Petru, Rafiev Serghei, Rafiev Liubovi, Ibrian Valentina, Stoica Ilie.

La fel, instanța de recurs reține că în hotărîrea din data de 04.06.2014 a judecătoriei Nisporeni se indică reclamanții și Bodnariuc Alexandru – avocat reprezentant al acestora. Aici, Colegiul notează că la materialele dosarului se conține un mandat din numele precum că a reclamanților pe numele lui Bodnariuc Alexandru(f.d.64), dar mandatul nu corespunde prevederilor legale de formă, ori acesta urmează să fie semnat de către reprezentat. În speță, însă, lipsește semnătura reclamanților conform cererii de chemare în judecată. Acest fapt este important pentru soluționarea cauzei, mai mult că conform proceselor verbale ale ședințelor de judecată Bodnariuc Alexandru s-a prezentat în ședințele de judecată și acționa din numele reclamanților.

Lacuna dată se înregistrează atît în instanța de fond, cît și în instanța de apel, ori o împuternicire corespunzătoare a lui Bodnariuc A. lipsește atît la momentul judecării cauzei în instanța de fond cît și în cea de apel. Mai mult decît atît, cererea de apel este semnată personal doar de Ibrian Simion, din numele celorlalți reclamanți-apelanți precum că acționează Bodnariuc A. Astfel, este necesar de a verifica această circumstanță pentru a stabili dacă persoana care a depus cerere de apel era împuternicită în aceste sens și dacă cererea de apel este depusă din numele doar a lui Ibrian Simion, care a semnat-o personal sau din numele tuturor reclamanților. Mai mult că în decizia instanței de apel sunt indicați toți reclamanții ca fiind apelanți.

La acest compartiment, instanța de recurs mai indică că un mandat pe numele lui Bodnariuc A. se conține și la f.d.23a vol.III, dar acesta la fel nu este semnat de reclamanți-apelanți, deși în conținutul mandatului se indică a fi eliberat pentru apărarea drepturilor tuturor apelanților în instanța de apel. Totodată, instanța de recurs notează despre faptul că instanța de apel a respins 8 acțiunea reclamanților pe motiv de tardivitate în urma invocării expirării termenului de prescripție de către pîrîți. Aici, Colegiul menționează că la materialele dosarului(f.d.37-42, vol.II) se conține referința pîrîților la cererea de chemare în judecată în care invocă tardivitatea cererii de chemare în judecată.

Totodată, instanța de recurs reține că referința dată este semnată de Stoica I., Rafiev S., Cobzaru P., Rafiev L. și reprezentantul Cerga I. La materialele dosarului se conține un mandat pe numele lui Cerga Ion(f.d.65, vol.II), care este semnat doar de pîrîții Stoica I., Rafiev S., Cobzaru P., Rafiev L. nu și de pîrîții Stoica Gh. și Ibrian V. care de fapt nu este indicat nici în mandatul avocatului cum că ar fi reprezentați de acesta. Respectiv, instanța de recurs notează că instanțele inferioare nu au verificat circumstanța referitoare la faptul dacă referința dată este depusă și din numele lui Stoica Gh. și Ibrian V. și dacă și aceștea invocă termenul de prescripție. Ori, conform prevederilor legale – art.271 Cod civil, cererea poate fi respinsă pe motiv de tardivitate doar în cazul invocării de către persoana în favoarea căreia a curs termenul dat.

La caz, Stoica Gh. și Ibrian V. fiind pîrîți s-ar deduce că termenul de prescripție a curs și în favoarea acestuia, dar nu a invocat acest fapt nesemnînd referința și nici printr-o altă oricare cerere. La admiterea faptului dat, și respingerea cererii pe motiv de tardivitate, instanțele inferioare au indicat ca fiind invocat de către toți pîrîții. Respectiv, circumstanța dată la fel necesită verificare pentru a stabili dacă termenul de prescripție este invocat de toți pîrîții, or instanța de judecată din oficiu nu poate să invoce acest fapt. Cele indicate supra sunt încălcări de procedură și urmează a fi verificate de instanța de apel, deoarece instanța de recurs nu dispune de pîrghii în acest sens(ori stabilirea circumstanței date necesită citarea părților, ascultarea acestora, precum și acumularea de înscrisuri referitor la reprezentare, dacă există).

Dat fiind faptul că, instanţa de apel a aplicat eronat normele de drept, iar lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este posibilă, cauza urmează a fi rejudecată. La rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate, să verifice circumstanţele pricinii, probele administrate şi reexaminând pricina să emită o hotărâre legală şi întemeiată cu respectarea drepturilor procedurale ale părţilor.

Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că instanţa de apel a admis încălcări la capitolul reprezentare atît a reclamanților- recurenți, cît și a pîrîților-intimați, ceea ce este important pentru soluționarea pricinii şi deoarece eroarea judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi de a restitui pricina spre rejudecare în Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, 9 d e c i d e : Se admite recursul declarant Bogdan Ilie, Bogdan Leonid, Ibrian Simion împotriva deciziei din 04 martie 2015 a Curţii de Apel Chișinău.

Se casează decizia din 04 martie 2015 a Curţii de Apel Chișinău, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare judecată înaintată de Bogdan Ilie, Bogdan Leonid, Ibrian Simion împotriva lui Stoica Ilie Ilie, Cobzaru Petru Dumitru, Rafiev Serghei, Rafiev Liubovi, Stoica Gheorghe Marcu, Ibrian Valentina privind apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale, repararea prejudiciului moral, a cheltuielilor de asistenţă juridică şi a taxei de stat, şi, cererea de chemare în judecată a lui Stoica Ilie, Cobzaru Petru, Rafiev Serghei, Rafiev Liubovi împotriva lui Bogdan Ilie, Bogdan Leonid, Ibrian Simion privind la încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică, cu restituirea pricinii spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței Tatiana Vieru Judecătorii: Liliana Catan Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală 10