2ra-1679/15 — Privind apărarea drepturilor asupra mărcii

Dosarul nr. 2ra-1679/15 Instanţa de fond: CA Chişinău – L. Popova DECIZIE 01 iulie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova, Judecători: Tamara Chişca - Doneva, Galina Stratulat, Dumitru Mardari, Maria Ghervas, examinînd recursul declarat de către Societatea pe Acţiuni „Supraten” în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acţiuni „Supraten” împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Credagalex” privind apărarea drepturilor asupra mărcii, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 22 decembrie 2014, prin care s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea pe Acţiuni „Supraten”, CONSTATĂ : La 07 august 2014 SA „Supraten” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Credagalex” privind apărarea drepturilor asupra mărcii.

În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că la 16 iulie 2008 a depus la Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) cererea de înregistrare a mărcii verbale AUR-M, inclusiv pentru clasa CIPS 02 conform clasificatorului Internaţional de Produse şi Servicii. La 20 august 2009 AGEPI a dispus înregistrarea mărcii AUR-M, atribuindu-i numărul de ordine 18832. Semnul dat se bucură de protecţie pentru produsele din clasa CIPS 02 (vopsele, firnisuri, lacuri, substanţe de protecţie contra ruginii şi contra deteriorării lemnului, materiale colorante, mordanţi, răşini naturale în stare brută, metale sub formă de foiţe şi sub formă de pudră pentru pictori, decoratori, tipografii şi artişti).

SA „Supraten” a indicat că în urma efectuării unor monitorizări a pieţii de desfacere a produselor din clasa CIPS 02 din Clasificatorul de la Nisa, s-a depistat o 1 categorie de produse şi anume vopsea acrilică pentru tavan AURA, care este similară mărcii reclamantului, distribuită pe teritoriul R. Moldova de către SRL „Credagalex”. Consideră că acţiunile SRL „Credagalex” de distribuire şi comercializare a mărfurilor din clasa 02 sub semnul AURA pe teritoriul R. Moldova duc la încălcarea drepturilor exclusive asupra mărcii AUR – M ale titularului SA „Supraten”.

SA „Supraten” a solicitat constatarea acţiunilor SRL „Credagalex” de utilizare a semnului AURA pentru produsele din clasa CIPS 02, titular SA „Supraten”, ca fiind acţiuni de încălcare a drepturilor asupra mărcii AUR – M; obligarea pîrîtului de a înceta acţiunile ce duc la încălcarea drepturilor exclusive ale reclamantului asupra mărcii AUR-M pentru produsele din clasa CIPS 02; obligarea pîrîtului de a retrage din circuitul comercial toate produsele pe care este aplicat semnul AURA, în oricare formă, pentru produsele din clasa CIPS 02; interzicerea pîrîtului de a utiliza pe viitor în oricare formă produse din clasa CIPS 02 sub semnul AURA pe teritoriul R. Moldova; încasarea din contul pîrîtului a tuturor cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 22 decembrie 2014 s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de către SA „Supraten”. Întru susţinerea soluţiei date instanţa de fond a menţionat că reclamantul nu a prezentat probe, ce ar confirma faptul utilizării neautorizate a mărcii similare semnului înregistrat pe numele SA „Supraten” pe teritoriul R. Moldova de către SRL „Credagalex” cît şi că mărcile înregistrate AUR – M şi AURA sînt similare pînă la gradul de confuzie. Astfel, acţiunile pîrîtului de distribuire şi comercializare a mărfurilor sub marca AURA pe teritoriul R. Moldova nu lezează nici sub o formă dreptul exclusiv al SA „Supraten” asupra mărcii înregistrate AUR – M pentru clasa CIPS 02 (f. d. 48 - 51) La 17 martie 2015 SA „Supraten” a declarat recurs împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 22 decembrie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii, cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă (f.d.

56 – 60). În motivarea recursului recurentul a invocat dezacordul cu decizia instanţelor de judecată, menţionînd că acestea sînt ilegale, deoarece au fost aplicate eronat normele de drept material, nu s-a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, iar ca consecinţă litigiul a fost soluţionat greşit. Instanţa de fond cît şi instanţa de apel nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele, care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond. La 22 iunie 2015 SRL „Credagalex” a depus referinţă asupra cererii de recurs, solicitînd respingerea recursului cu menţinerea hotărîrii primei instanţe, menţionînd în acest sens că argumentele cererii de recurs poartă un caracter declarativ, bazate pe presupuneri.

Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că hotărîrea Curţii de Apel Chişinău a fost pronunţată la 22 decembrie 2014 şi a fost expediată părţilor la 29 decembrie 2014, fiind recepţionată la 17 ianuarie 2015 (f.d. 61). Recurentul a depus cerere de recurs la 17 martie 2015, fiind depusă în termen. 2 Examinînd materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recursul declarat urmează a fi respins. Conform art. 445 alin. (1) lit. a) CPC instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.

Curtea de Apel Chişinău prin hotărîrea din 22 decembrie 2014 a respins cererea de chemare în judecată înaintată de către SA „Supraten”. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit constată că hotărîrea instanţei de fond este întemeiată din următoarele motive. Conform art. 6 al Legii nr. 38 din 29 februarie 2008 privind protecţia mărcilor titular al mărcii este persoana fizică sau juridică ori grupul de persoane fizice şi/sau juridice în numele căreia/cărora marca este protejată în conformitate cu prezenta lege. Drepturile dobîndite prin înregistrarea mărcii în Registrul naţional al mărcilor se confirmă prin titlul de protecţie – certificatul de înregistrare a mărcii. Drepturile asupra mărcii pot fi dobîndite individual sau în coproprietate în indiviziune.

Modul de utilizare a drepturilor în coproprietate asupra mărcii se stabileşte prin acordul încheiat între coproprietari. Conform art. 9 al Legii nr. 38 din 29 februarie 2008 privind protecţia mărcilor, înregistrarea mărcii conferă titularului dreptul exclusiv asupra acesteia.

Titularul mărcii este în drept să interzică terţilor să utilizeze în activitatea lor comercială, fără consimţămîntul său: a) un semn identic cu marca pentru produse şi/sau servicii identice cu cele pentru care marca este înregistrată; b) un semn care, din cauza identităţii ori similitudinii cu marca înregistrată şi identităţii ori similitudinii produselor sau serviciilor acoperite de semn şi de marcă, generează riscul de confuzie în percepţia consumatorului; riscul de confuzie include şi riscul de asociere între semn şi marcă; c) un semn identic ori similar cu marca pentru produse şi/sau servicii diferite de cele pentru care marca este înregistrată cînd aceasta din urmă a dobîndit un renume în Republica Moldova, iar persoana terţă, în urma folosirii semnului, fără motive justificate, profită de caracterul distinctiv ori de renumele mărcii sau le aduce atingere acestora.

(2) În aplicarea alin.(1), titularul mărcii poate cere să fie interzise următoarele acţiuni ale terţilor: a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje, precum şi utilizarea lui în calitate de ambalaj, în cazul mărcilor tridimensionale; b) oferirea produselor spre comercializare sau comercializarea ori stocarea lor în aceste scopuri sau, după caz, oferirea ori prestarea serviciilor sub acest semn; c) importul sau exportul produselor sub acest semn; d) utilizarea semnului pe documentele de afaceri şi în publicitate; e) multiplicarea, stocarea sau comercializarea semnului în scopurile menţionate la lit.a)-d). 3 Din actele cauzei se atestă faptul că la 16 iulie 2008 SA “Supraten” a înregistrat pe un termen de 10 ani marca comercială AUR – M, inclusiv clasa CIPS 02 conform Clasificatorului Internaţional de Produse şi Servicii.

Conform adeverinţei nr. 2141 din 06 octombrie 2014, eliberată de către AGEPI, de rînd cu marca AUR-M, este protejată şi marca internaţională verbală AURA nr. 947459 din 25 octombrie 2007, cu extensiune teritorială din 31 ianuarie 2011, fiind înregistrată pe teritoriul R. Moldova, conform deciziei AGEPI din 07 mai 2014 pentru produsele claselor 01, 02, 16, 17, 19 pe numele titularului AS Eskaro – Fosforiidi 20 EE-74114 Maardu Estonia. Conform art. 61 alin. (2) lit. a) din legea menţionată, sînt în drept să iniţieze acţiune privind încălcarea unui drept exclusiv ori a unui interes legitim, care decurge din dreptul exclusiv, titularul mărcii. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit menţionează că SRL “Credagalex” a procurat şi comercializează pe teritoriul R. Moldova produsele de marca AURA în temeiul contractului de vînzare – cumpărare nr. 945 din 03 aprilie 2014, încheiat cu întreprinderea ucraineanuă OOO “Escaro Color” (f.d.

27 – 28). Argumentul recurentului precum că instanţa de fond nu a aplicat dispoziţiile cuprinse în Legea nr. 38 din 29 februrie 2008, care arată modalitatea şi efectele dobîndirii drepturilor asupra mărcii, iar intimatul nu deţine nici un drept asupra semnului AURA, dobîndit în una din modalităţile prevăzute de lege, este neîntemeiat. Or, materialele cauzei atestă că SRL „Credagalex” este o întreprindere care se ocupă de comercializarea pe teritoriul R. Moldova unor anumite produse cu marca înregistrată. SRL „Credagalex” a procurat produsele litigioase direct de la producătorul acestora OOO „Escaro Color”, care este o întreprindere ucraineană afiliată companiei estoniene AS Eskaro – titulara mărcii AURA.

Astfel marca internaţională verbală AURA aparţine întreprinderii estoniene AS Eskaro şi se bucură pe teritoriul R. Moldova de protecţie juridică de rînd şi în egală măsură cu marca SA „Supraten” – AUR-M. Instanţa de recurs menţionează că OOO „Escaro Color” Ucraina cît şi AS Escaro Estonia fac parte din concernul Eskaro Group AB Suedia. Din informaţia nr. 2141 din 06 octombrie 2014 eliberată de AGEPI rezultă că marca internaţională verbală AURA nr. 947459 din 25 octombrie 2007 cu extensiune teritorială din 31 ianuarie 2011 este înregistrată pe teritoriul R. Moldova conform deciziei AGEPI din 07 mai 2014 pentru produsele claselor 01, 02, 16, 17, 19 pe numele titularului AS Eskaro Fosforiidi 20 EE-74114 Maardu Estonia.

Asupra mărcii menţionate nu au fost depuse spre înregistrare şi nici nu sînt înregistrate contracte de cesiune, licenţă, franchising sau gaj (f.d. 20). Alte acte, ce ar confirma contrariul, la materialele cauzei nu au fost prezentate de către recurent, nu s-a probat nici faptul utilizării neautorizate a mărcii AUR-M, nici similitudinea dintre mărcile contrapuse. Conform prevederilor art. 118 alin. (1) CPC fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale, dacă legea nu dispune altfel, iar art. 121, 130 alin. (2) şi (3) CPC, prevăd că, instanţa 4 judecătorească reţine spre examinare şi cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existenţa sau inexistenţa de circumstanţe, importante pentru soluţionarea justă a cazului.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit reiterează că, conform Convenţiei europene a drepturilor omului, în materia administrării probelor, elementul determinat al examenului efectuat de către instanţa europeană este maniera în care probele sînt prezentate în faţa judecătorului naţional (CEDO, hot. Barbera, Messegue şi Jabardo, § 68). În astfel de circumstanţe, nu pot fi reţinute criticile formulate în recurs cu privire la ilegalitatea hotărîrii instanţei de fond, deoarece sînt nejustificate şi se combat prin constatările relatate, mai mult că hotărîrea atacată a fost adoptată cu respectarea şi aplicarea corectă a legislaţiei procedurale şi materiale.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că hotărîrea instanţei de fond este legală şi întemeiată, iar argumentele invocate de către recurent sînt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit ajunge la concluzia de a respinge recursul ca neîntemeiat şi de a menţine hotărîrea instanţei de fond. În temeiul celor expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. a) CPC Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie DECIDE: Se respinge recursul declarat de Societatea pe Acţiuni „Supraten”. Se menţine hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 22 decembrie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acţiuni „Supraten” împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Credagalex” privind apărarea drepturilor asupra mărcii.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Tamara Chişca - Doneva Galina Stratulat Dumitru Mardari Maria Ghervas 5