2ra-1051/15 — Exproprierea unei părţi din terenul agricol şi încasarea compensaţiei băneşti, anularea deciziei privind formarea unui bun imobil

prima instanță: Gh. Purici, dosarul nr. 2ra-1051/15 instanța de apel: N. Chircu, A. Alba, D. Puşca, DECIZIE 24 iunie 2015 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas Dumitru Mardari Tamara Chișca-Doneva examinând recursul declarat de către Ţurcan Ion, reprezentat de avocatul Olşanski Alexandr, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru a Republicii Moldova, intervenient accesoriu Instituția Publică „Fondul Provocările Mileniului Moldova” împotriva lui Ţurcan Ion, intervenient accesoriu Nina Ţurcan cu privire la exproprierea unei părți din terenul agricol şi încasarea compensației bănești şi la cererea reconvențională a lui Ţurcan Ion împotriva Agenţiei Relaţii Funciare și Cadastru a Republicii Moldova, intervenient accesoriu Instituția Publică „Fondul Provocările Mileniului Moldova” cu privire la anularea cererii și deciziei privind formarea unui bun imobil, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 30 octombrie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de către Țurcan Nina și Ţurcan Ion, reprezentat de avocatul Olșanski Alexandr, casată hotărârea Judecătoriei Soroca din 20 noiembrie 2013,

în partea admiterii cerințelor Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru a Republici Moldova cu privire la încasarea compensației bănești şi respingerii cerințelor lui Ţurcan Ion cu privire la anularea cererii despre formarea unui bun imobil şi în această parte emisă o nouă hotărâre prin care cerințele Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru a Republicii Moldova cu privire la încasarea compensației bănești de la Instituția Publică „Fondul Provocările Mileniului Moldova” au fost respinse ca neîntemeiate și încetată procedura la cererea lui Țurcan Ion cu privire la anularea cererii despre formarea unui nou bun imobil, în rest hotărîrea Judecătoriei Soroca din 20 noiembrie 2013 a fost menținută, c o n s t a t ă: La 26 februarie 2013, Agenţia Relaţii Funciare și Cadastru a RM, intervenient accesoriu Instituția Publică „Fondul Provocările Mileniului Moldova” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ţurcan Ion cu privire la exproprierea unei părți din terenul agricol și încasarea compensației bănești.

În motivarea acţiunii a indicat că în conformitate cu prevederile art. 1 al Legii privind declararea utilității publice de interes național pentru lucrările de reabilitare şi extindere a unor drumuri naționale nr.150 din 29 iunie 2012, a fost declarată utilitate publică de interes național, lucrările de reabilitare şi extindere a unor drumuri. Obiectele exproprierii au fost bunuri imobile proprietate privată, situate în extravilanul localităților, amplasate de-a lungul drumurilor, iar unul din aceste terenuri aparține cu drept de proprietate privată lui Ion Ţurcan, care deține terenul agricol cu nr. cadastral 7866107034, cu suprafața de 0,1484 ha, situat în satul Zastînca, raionul Soroca.

Susține că conform prevederilor Hotărârea Guvernului cu privire la unele măsuri privind asigurarea reabilitării drumului național „M2 Sărăteni-Soroca” nr. 755 din 09 octombrie 2012, Agenţia Relaţii Funciare și Cadastru a RM este împuternicită să organizeze procesul de încheiere a contractelor de vânzare-cumpărare cu proprietarii terenurilor incluse în proiectul de construcție, ce țin de exproprierea bunurilor imobile proprietate privată. În legătură cu acest fapt a expediat în adresa lui Ion Ţurcan propunerea de expropriere a sectorului de teren agricol cu nr. cadastral 7866107034, cu suprafața de 0,1484 ha la prețul de despăgubire în sumă de 13 824,35 lei, determinat conform legislației în vigoare.

Însă, deși conform art. 10 al Legii exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr. 488 din 08 iulie 1999, expropriatul poate face întîmpinare împotriva propunerii de expropriere, întîmpinarea fiind actul prin care expropriatul înaintează exigenţele proprii privind condiţiile exproprierii și se depune în termen de 45 de zile de la primirea notificării, la organul care a făcut propunerea de expropriere, Ţurcan Ion în termenul stabilit nu a înaintat întîmpinare la propunerea de expropriere. Iar în conformitate cu art. 13 din aceeași lege susține că în cazul în care părțile nu ajung la un acord asupra exproprierii, exproprierea pentru cauză de utilitate publică nu poate fi făcută decît prin hotărîre judecătorească cu dreaptă și prealabilă despăgubire.

Solicită, exproprierea terenului agricol cu nr. cadastral 7866107034 cu suprafața totală de 0,1484 ha, care aparține cu drept de proprietate lui Ion Ţurcan în proprietatea statului și încasarea din contul Instituției Publice „Fondul Provocările Mileniului Moldova” în beneficiul lui Ţurcan Ion compensația bănească în sumă de 13 824, 35 lei. La 07 mai 2013, Ţurcan Ion, reprezentat de avocatul Olşanski Alexandr, a depus cerere reconvențională împotriva Agenției Relații Funciare și Cadastru a RM, intervenient accesoriu Instituția Publică „Fondul Provocările Mileniului Moldova” cu privire la anularea cererii și deciziei privind formarea unui bun imobil și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii reconvenționale a invocat că cererea privind exproprierea terenului agricol depusă de Agenția Relații Funciare și Cadastru a recepționat-o la 18 martie 2013. Astfel, din cererea recepționată i-a devenit cunoscut faptul că terenul cu nr. cadastral 7866104004 ce-i aparține cu drept de proprietate a fost împărțit fără permisiunea sa, inițial fiind separat terenul nr. 7866107004 cu suprafața de 0,2655 ha, iar ulterior terenul cu nr. cadastral 7866107034 cu suprafața de 0,1484 ha.

Susține că din materialele anexate la cerere rezultă că divizarea sectorului și înregistrarea la OCT Soroca a avut loc la 24 august 2012, în baza cererii și deciziei cu privire la formarea bunului imobil nr. 2 din 17 iulie 2012, ambele conținînd semnătura sa, însă în perioada iulie-august 2012 nu s-a adresat OCT Soroca cu chestiunea dată și nu a semnat asemenea acte, iar semnătura din numele său în cererea și decizia nr. 2 din 17 iulie 2012 a fost efectuată de o altă persoană. Insistă că cererea și decizia nr. 2 din 17 iulie 2012 nu sunt valabile, iar separarea terenului cu nr. cadastral 7866107004 și înregistrarea acestuia la OCT a avut loc ilegal. Solicită anularea deciziei și cererii cu privire la formarea bunului imobil și înregistrarea de Oficiul Cadastral Teritorial Soroca a separării sectorului de teren cu nr. cadastral 7866107034 din 28 august 2012, ca fiind ilegale şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Soroca din 31 mai 2013, a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu de partea pîrîtului Țurcan Ion, Țurcan Nina.

La data de 30 septembrie 2013, Țurcan Ion, reprezentat de avocatul Olșanski Alexandr, a depus cerere de completare a cerințelor acțiunii reconvenționale, în care a invocat că divizarea sectorului în litigiu a fost efectuată la OCT Soroca la adresarea lui Mudrea Valeriu în lipsa lui Țurcan Ion cu anexarea cererii și deciziei nr. 2 din 17 iulie 2012, cu privire la formarea bunului imobil și a actului de constatare în vederea formării bunului imobil din 17 iulie 2012. Menționează că deși, în instanța de judecată a fost prezentată cererea prin care se confirmă că Țurcan Ion l-a împuternicit pe Mudrea Valeriu și i-a încredințat ultimului să solicite și să primească Extrasul din Registrul bunurilor imobile cu privire la bunul imobil nou format prin metoda separării, această cerere nu poate fi reținută, deoarece nu conține data semnării și nu a fost autentificată în modul stabilit de lege.

Consideră că actul de constatare din 17 iulie 2012 este ilegal, deoarece nu a fost semnat de Țurcan Ion, iar cererea de împuternicire eliberată pe numele lui Mudrea Valeriu contravine legislației, sau în baza unei astfel de cereri Mudrea Valeriu nu avea dreptul să se adreseze la OCT pentru efectuarea modificărilor în privința lotului de teren ce-i aparține cu drept de proprietate lui Țurcan Ion în lipsa proprietarului. Solicită suplimentar la cererea reconvențională inițială anularea actului de constatare în vederea formării bunului imobil din 17 iulie 2012, cererea de împuternicire a lui Mudrea Valeriu eliberată din numele lui Țurcan Ion, anularea înregistrării efectuate de OCT Soroca în privința separării sectorului nr. 7866107034 din 24 august 2012 și radierea înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile cu reîntoarcerea părților la starea inițială.

Prin hotărârea Judecătoriei Soroca din 20 noiembrie 2013, acțiunea inițială a fost admisă, fiind expropriată în proprietatea statului porțiunea de teren agricol cu suprafața 0,1484 ha, cu nr. cadastral 78661070034 şi încasat din contul Instituției Publice „Fondul Provocările Mileniului Moldova” în beneficiul lui Ţurcan Ion compensația bănească în sumă de 13 824,35 lei, iar acțiunea reconvențională a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 30 octombrie 2014, a fost admis apelul declarat de către Țurcan Nina și Ţurcan Ion, reprezentat de avocatul Olșanski Alexandr, casată hotărârea primei instanțe în partea admiterii cerințelor Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru a RM cu privire la încasarea compensației bănești și în partea respingerii cerenței lui Ţurcan Ion cu privire la anularea cererii despre formarea unui bun imobil şi în această parte a fost emisă o nou hotărâre prin care cerințele Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru a RM cu privire la încasarea compensației bănești de la Instituția Publică „Fondul Provocările Mileniului Moldova” au fost respinse ca neîntemeiate și, iar în partea cerințelor lui Țurcan Ion cu privire la anularea cererii despre formarea unui nou bun imobil a fost încetată procedura, în rest hotărârea primei instanțe a fost menținută.

La 05 februarie 2015, Ţurcan Ion, reprezentat de avocatul Olşanski Alexandr, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel. În motivarea deciziei a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală, neîntemeiată și emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural, precum și cu aprecierea arbitrara a probelor.

Astfel, susține că la emiterea deciziei instanța de apel eronat a concluzionat că Țurcan Ion și Țurcan Nina au fost de acord să vândă terenul în litigiu, iar în acest sens au semnat declarația din 12 iunie 2012, cererea din 17 iulie 2012 cu privire la formarea unui bunului imobil nr. 2, actul de constatare în vederea formării bunului imobil din 17 iulie 2012 şi decizia cu privire la formarea bunului imobil nr. 2 din 17 iulie 2012, deoarece, semnăturile ce se conțin în declarația din 12 iunie 2012, nu au fost efectuate de Ţurcan Nina și Țurcan Ion, mai mult că Țurcan Ion cunoaște doar literele alfabetului chirilic, iar în cadrul examinării cauzei nu a fost confirmat prin nimic faptul că el a semnat atît actele din 17 iulie 2012 cu privire la separarea terenului cît și cererea de împuternicire a lui Mudrea Valeriu.

La fel, indică că în ședința de judecată din 17 iulie 2014, a înaintat o cerere prin care a solicitat să fie audiat în proces registratorul OCT Soroca, să fie cercetate materialele dosarelor cadastrale în privința terenului în litigiu, cu anexarea actelor semnate de el, şi să fie dispusă efectuarea expertizei grafologice, însă, prin încheierea din 17 iulie 20014, instanța de judecată a considerat inoportun audierea registratorului, precum şi anexarea copiei livretului militar din 05 noiembrie 1980 şi copia pașaportului din 21 iunie 1990 cu semnătura lui Țurcan Ion, care în opinia instanței nu reflectă semnătura sa din anul 2012. Mai mult decât atât, prin încheierea din 23 octombrie 2014 instanța a considerat că pentru efectuarea expertizei grafoscopice expertului i se pun la dispoziție și modelele de semnături colectate de la Țurcan Ion însă dat fiind faptul că ultimul este imobilizat, efectuarea expertizei nu este rezonabilă.

Consideră recurentul că pentru soluționarea justă a litigiului este necesară atît audierea registratorului OCT pentru a elucida circumstanțele adresării lui Mudrea Valeriu cu actele din 17 iulie 2012 în baza cererii cu împuternicirile eliberate de Țurcan Valeriu cît și anexarea înscrisurilor ce confirmă semnătura lui Țurcan Ion în perioada 1980-2005, în baza cărora poate fi verificat și stabilit dacă semnătura din declarația din 26 iunie 2012 și din actele din 17 iulie 2012 a fost efectuată de Țurcan Ion sau de o altă persoană. Totodată, afirmă că în urma unui insult pe partea dreaptă Țurcan Ion are capacitatea de muncă de 40%, iar în prezent mîna dreaptă practic nu funcționează, fapt ce exclude posibilitatea colectării modelelor semnăturii lui Țurcan Ion.

Însă dat fiind faptul că semnăturile efectuate de Țurcan Ion din actele din 17 iulie 2012 sunt asemănătoare dar diferă cu mult de semnătura din actul de împuternicire din 12 iunie 2012, este de părerea că verificarea semnăturii poate fi realizată cu actele ce a solicitat să fie anexate (copia livretului militar și buletinului de identitate).

La fel, susține că prin probele prezentate de către intimat în cadrul examinării cauzei nu s-a confirmat incontestabil, că anume Țurcan Ion a semnat decizia cu privire la formarea bunului imobil nr. 2 din 17 iulie 2012 şi cererea privind formarea bunului imobil din 17 iulie 2012, astfel, ne fiind dovedit că Țurcan Ion și-a manifesta voința de a forma un nou bun imobil prin separarea sectorului de pământ cu nr. cadastral 7866107004. De asemenea, indică că separarea terenului în litigiu este ilegală, deoarece, cererea din numele lui Țurcan Ion cu împuternicirile pe numele lui Valeriu Mudrea a fost întocmită şi autentificată cu încălcarea prevederilor art. 39 din Legea privind administrația publică locală şi prevederilor art. 37, art. 42, art. 47 din Legea cu privire la notariat, cu atât mai mult că la materialele pricinii lipsește originalul cererii.

Insistă că instanțele inferioare la emiterea hotărârilor au apreciat eronat probele prezentate la materialele pricinii, cu încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, cât și i-au fost încălcate drepturile procesuale garantate de Constituția RM și Convenția Europeană a Dreptului Omului fiind încălcat principiul contradictorialității și egalității părților în drepturile procesuale. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei instanţei de apel din 30 octombrie 2014, a fost recepționată de către recurentul Țurcan Ion la data de 09 ianuarie 2015, fapt ce se confirmă prin Avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.

59 Vol. II). Astfel, instanţa de recurs consideră că recurentul Țurcan Ion s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 05 februarie 2015 în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi a menţine hotărârea primei instanţe din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărârea primei instanţe.

Înaintând acţiunea în judecată împotriva lui Țurcan Ion, Agenția Relații Funciare și Cadastru a RM a solicitat exproprierea terenului agricol cu nr. cadastral 7866107034 cu suprafața de 0,1484 ha cu încasarea unei compensații bănești în sumă de 13 824,35 lei.

La rîndul său Țurcan Ion, reprezentat de avocatul Olșanski Alexandr, a depus cerere reconvenţională împotriva Agenției Relații Funciare și Cadastru al RM și în urma concretizării cerințelor a solicitat anularea cererii nr. 2 din 17 iulie 2012 și decizie nr. 2 din 17 iulie 2012 cu privire la formarea bunului imobil, actului de constatare în vederea formării bunului imobil din 17 iulie 2012, cererii de împuternicire a lui Mudrea Valeriu eliberată din numele lui Țurcan Ion, anularea înregistrării efectuate de OCT Soroca în privința separării sectorului nr. 7866107034 din 24 august 2012 și radierea înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile cu reîntoarcerea părților la starea inițială și încasarea cheltuielilor de judecată.

Fiind investite cu judecarea pricinii în cauză, prima instanță a ajuns la concluzia admiterii acțiunii inițiale dispunînd a expropria în proprietatea statului porțiunea de teren agricol cu suprafața de 0,1484 ha cu nr. cadastral 7866107034 ce-i aparține cu drept de proprietate lui Țurcan Ion și a încasa din contul Instituției Publice „Fondul Provocările Mileniului Moldova” în beneficiul lui Țurcan Ion compensația bănească în sumă de 13 824,35 lei. Totodată, prima instanță a dispus respingerea acțiunii reconvenționale ca neîntemeiată.

În susținerea poziției sale prima instanță a concluzionat că necătînd la faptul că inițial Țurcan Ion a fost de acord cu propunerea de expropriere a terenului cu nr. cadastral 78661070034 cu suprafața de 0,1484 iar Agenția Relații Funciare și Cadastru a întreprins toate măsurile necesare în acest sens, la etapa încheierii contractului de vînzare-cumpărare Țurcan Ion și-a exprimat dezacordul la exproprierea terenului ce-i aparține cu drept de proprietate și părțile nu au ajuns la un acord comun.

Astfel, cu referire la prevederile Legii exproprierii pentru cauză de utilitate publică, Legii privind prețul normativ și modul de vînzare-cumpărare a pămîntului și Hotărîrii Guvernului nr. 755 din 09 octombrie 2012 cu privire la unele măsuri privind asigurarea reabilitării drumului național M2 Sărăteni-Soroca, instanța de fond a reținut că exproprierea în proprietatea statului a porțiunii de teren agricol cu suprafața de 0,1484 ha cu nr. cadastral 7866107034 ce aparține lui Țurcan Ion este necesară cu încasarea în beneficiul lui Țurcan Ion a despăgubirii de asigurare prin prisma Legii exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr. 488 din 08 iulie 1999. Totodată, prima instanță a stabilind că circumstanțele invocate de Ion Țurcan în susținerea cerințelor înaintate în acțiunea reconvențională contravin circumstanțelor cauzei și înscrisurilor din dosar, care atestă că Țurcan Ion inițial a dat acordul la exproprierea terenului în litigiu și a semnat cererea cu privire la formarea unui bun imobil nr. 2 din 17 iulie 2012, decizia cu privire la formarea bunului imobil nr. 2 din 17 iulie 2012 și cererea prin care a fost împuternicit angajatul SC „Afina VSH” SRL de a obține la OCT Soroca actele din numele lui Țurcan Ion.

Judecînd apelul declarat de către Țurcan Nina și Țurcan Ion, reprezentat de avocatul Olșanski Alexandr, instanţa de apel a ajuns la concluzia admiterii apelurilor, casând hotărârea primei instanţe în partea admiterii cerințelor Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru a RM cu privire la încasarea compensației bănești și în partea respingerii cerenței lui Ţurcan Ion cu privire la anularea cererii despre formarea unui bun imobil şi pronunţînd în partea casată a unei noi hotărîri prin care a respins cerințele Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru a RM cu privire la încasarea compensației bănești de la Instituția Publică „Fondul Provocările Mileniului Moldova” ca neîntemeiate și a încetat procedura la cererea lui Țurcan Ion cu privire la anularea cererii despre formarea unui nou bun imobil, în rest a menținînd hotărîrea primei instanțe.

În susţinerea soluţiei date, instanţa de apel a reţinut că prima instanță nejustificat a încasat de la Instituția Publică „Fondul Provocările Mileniului Moldova” în beneficiul lui Țurcan Ion compensația bănească pentru exproprierea terenului în litigiu, întrucît Țurcan Ion nu a înaintat careva pretenții în acest sens. De asemeni instanța de apel a stabilit că cererea nr. 2 din 17 iulie 2012 cu privire la formarea unui bun imobil nu este un act juridic în sensul normelor legale și nu produce efecte juridice, iar cerințele lui Țurcan Ion cu privire la anularea acestei cereri nu urmează a fi examinate în procedură civilă, or, în speță actul ce produce efecte juridice este decizia proprietarului privind formarea unui bun imobil.

Instanţa de recurs constată, însă, că deşi la soluţionarea pricinii au fost stabilite pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru judecarea cauzei în fond, concluziile instanţei de apel cu privire la netemeinicia hotărârii primei instanţe sunt incorecte, rezultate din aplicarea greşită şi interpretarea eronată de către instanţa de apel a normelor de drept material aplicabile la caz, precum şi aprecierea incorectă a probelor prezentate. În susţinerea opiniei enunţate se reţine că din materialele dosarului rezultă cu certitudine că în baza titlului de autentificare a dreptului deținătorului eliberat la 27 decembrie 2001 Țurcan Ion este proprietarul lotului de teren cu nr. cadastral 7866107004 cu suprafața de 0,4140 ha situat în extravilanul satului Zastînca raionul Soroca (f.d.

9-10). Conform art. 316 alin. (1) şi (2), proprietatea este, în condiţiile legii, inviolabilă. Dreptul de proprietate este garantat. Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică pentru o dreaptă şi prealabilă despăgubire. Exproprierea se efectuează în condiţiile legii. Iar în conformitate cu art. 46 alin. (2) din Constituția Republici Moldova, nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

Totodată, potrivit art. 1, 2 lit. a) din Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr. 488 din 08 iulie 1999, prin expropriere se înţelege transferul de bunuri şi de drepturi patrimoniale din proprietate privată în proprietate publică, transferul către stat de bunuri proprietate publică ce aparţin unei unităţi administrativ-teritoriale sau, după caz, cedarea către stat sau către o unitate administrativ-teritorială a drepturilor patrimoniale în scopul efectuării de lucrări pentru cauză de utilitate publică de interes naţional sau de interes local, în condiţiile prevăzute de lege, după o dreaptă şi prealabilă despăgubire. Obiect al exproprierii de interes naţional pot fi: bunurile imobile, la care se raportă: terenurile, subsolul, bazinele de apă, pădurile, clădirile, construcţiile şi alte obiecte legate de pămînt, a căror permutare este imposibilă sau le aduce prejudicii iremediabile, astfel încît nu mai pot fi folosite la destinaţie.

La caz, prezintă relevanță și art. 1, 2 al Legii privind declararea utilităţii publice de interes naţional pentru lucrările de reabilitare şi extindere a unor drumuri naţionale nr. 150 din 29 iunie 2012, prin care au fost declarate utilitate publică de interes naţional lucrările de reabilitare şi extindere a drumurilor M2 Chişinău – Soroca – frontiera cu Ucraina, M3 Chişinău – Cimişlia – Vulcăneşti – Giurgiuleşti – frontiera cu România şi R1 Chişinău – Ungheni – Sculeni – frontiera cu România, conform studiilor de fezabilitate, obiecte ale exproprierii fiind bunurile imobile (terenuri şi construcţii) proprietate privată situate în extravilanul oraşelor, satelor şi comunelor amplasate de-a lungul drumurilor: inclusiv drumului M2 – Soroca.

În această ordine de idei este de menționat că materialul probator atestă că suprafața de 0,1484 ha din terenul cu nr. cadastral 7866107004 amplasat în satul Zastînca raionul Soroca cu suprafața de 0,414 ha ce aparține cu drept de proprietate lui Țurcan Ion este afectată de lucrările de reabilitare și extindere a drumului M2, fapt despre care proprietarul terenului a fost informat.

Drept urmare, în baza cererii cu privire la formarea bunului imobil nr. 2 din 17 iulie 2012, prin care Țurcan Ion proprietarul bunului imobil cu nr. cadastral 7866107004 a solicitat executarea lucrărilor de formare a bunului imobiliar, ca obiect de drept independent, prin separare cu stabilirea hotarelor generale, la 17 iulie 2012 inginerul cadastral al SRL „Afina-VSH” a efectuat Studiu privind formarea bunului imobil, Descrierea tehnică a bunurilor imobile și a întocmit Actul de constatare în vederea formării bunului imobil (f. 89-91, 93). Tot actele cauzei denotă că, prin decizia cu privire la formarea unui bun imobil nr. 2 din 17 iulie 2012, Țurcan Ion, în scopul efectuării de tranzacții cu bunuri imobile a decis a separa din bunul imobil nr. cadastral 78661070004 mai multe bunuri imobile cu constituirea servituții de acces și anume în bunul imobil cu nr. cadastral 78661070004 cu suprafața de 0,2655 ha și în bunul imobil cu nr. cadastral 78661070034 cu suprafața de 0,1484 ha, iar la 24 august 2012 Țurcan Ion a înregistrat dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile la OCT Soroca (f.d.

92). La caz, mai este stabilit și faptul că pentru efectuarea acțiunilor necesare în legătură cu solicitarea și primirea Extrasului din Registrul bunurilor imobile în privința bunului imobil nou format prin metoda separării, precum și pentru solicitarea și primirea certificatului de evaluare al bunului imobil respectiv, în vederea înstrăinării acestuia, Țurcan Ion, l-a împuternicit pe angajatul SC „Afina VSH” SRL - Mudrea Valeriu, printr-o cerere nedatată, autentificată de primarul satului Zastînca raionul Soroca - Covaliciuc Pavel (f.d.

105). Este cert și faptul că, prin pct. 1 al Hotărîrii Cuvernului cu privire la unele măsuri privind asigurarea reabilitării drumului naţional M2 Sărăteni-Soroca, nr. 755 din 09 octombrie 2012, a fost împuternicită Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru să organizeze procesul de încheiere a contractelor de vînzare-cumpărare cu proprietarii terenurilor incluse în proiectul de construcţie, ce ţin de exproprierea bunurilor imobile (terenuri şi construcţii) proprietate privată, situate pe amplasamentul lucrărilor de utilitate publică din extravilanul oraşelor, satelor şi comunelor de-a lungul drumului M2 - inclusiv, satul Zastînca, raionul Soroca, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi potrivit listei coordonate cu autorităţile administraţiei publice locale şi datelor din registrul bunurilor imobile.

Astfel, la 19 noiembrie 2012, întru executarea Hotărîrii Guvernului nr. 755 din 09 octombrie 2012 și în temeiul art. 9 al Legii exproprierii pentru cauză de utilitate publică 488 din 08 iulie 1999, care reglementează înaintarea propunerii de expropriere şi obligaţiile expropriatului, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru a înaintat lui Țurcan Ion propunerea de expropriere nr. 36/01-08/2015 a terenului cu nr. cadastral 7866107034, comunicîndu-i ultimului că suprafața de 0,1484 ha cu nr. cadastral 7866107034 amplasată în raionul Soroca satul Zastînca v-a fi afectată de lucrările de reabilitare și extindere a drumului M2.

Totodată, Agenția Relații Funciare și Cadastru i-a prezentat lui Țurcan Ion oferta de expropriere a terenului cu suprafața de 0,1484 ha la prețul de despăgubire calculat în sumă de 13 824,35 lei și i-a comunicat atît despre opțiunea sa de schimb a terenului afectat pentru un alt teren valoarea căruia este echivalentă valorii terenului afectat cît și despre dreptul de a face o întîmpinare împotriva propunerii de expropriere cu înaintarea exigențelor proprii privind condițiile exproprierii (f.d. 3-4). Conform art. 10 din Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică, expropriatul poate face întîmpinare împotriva propunerii de expropriere. Întîmpinarea este actul prin care expropriatul înaintează exigenţele proprii privind condiţiile exproprierii.

Ea se depune, în termen de 45 de zile de la primirea notificării, la organul care a făcut propunerea de expropriere. În acest context, Colegiul consideră necesar de menționat că deși, Țurcan Ion a recepționat propunerea de expropriere a Agenției Relații Funciare și Cadastru la 06 decembrie 2012, fapt ce se confirmă prin Avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d. 5), însă nu a făcut nici o întîmpinare împotriva propunerii de expropriere, refuză încheierea contractului de vînzare-cumpărare în privința terenului agricol cu nr. cadastral 7866107034 cu suprafața de 0,1484, invocînd că separarea acestui teren a avut ilegal fără acordul său. Conform art. 13 alin. (1) al Legii exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr. 488 din 08 iulie 1999, în cazul în care părțile nu ajung la un acord asupra exproprierii, exproprierea pentru cauză de utilitate publică nu poate fi făcută decît prin hotărîre judecătorească cu dreaptă și prealabilă despăgubire.

În conformitate cu art. 15 alin. (5) din Legea menționată, în cazul exproprierii de teren, cuantumul despăgubirii nu trebuie să fie mai mic decît preţul normativ stabilit în baza tarifelor prevăzute de legislaţie. Iar, potrivit art. 17 alin. (1) din Legea privind prețul normativ și modul de vînzare-cumpărare a pămîntului nr. 1308 din 25 iulie 1997, compensarea pierderilor cauzate de înstrăinarea forţată a terenurilor are loc conform preţului de piaţă al acestora, dar nu mai puţin decît preţul normativ calculat conform tarifelor prevăzute la poziţia a II-a din anexă.

Prin urmare, raportând la caz prevederile enunţate, și avînd în susținere prevederile art. 1 al Legii privind declararea utilităţii publice de interes naţional pentru lucrările de reabilitare şi extindere a unor drumuri naţionale prin care au fost declarate utilitate publică de interes naţional lucrările de reabilitare şi extindere a drumurilor M2 Chişinău, prima instanță justificat a reținut necesitatea exproprierii în proprietatea statului a terenului agricol cu suprafața de 0,1484 ha cu nr. cadastral 7866107034 ce aparține cu drept de proprietate lui Țurcan Ion și încasarea de la Instituția Publică „Fondul Provocările Mileniului Moldova” în beneficiul lui Țurcan Ion a despăgubirii de expropriere - compensației bănești în sumă de 13 824 lei.

Or, reieșind din Raportului de evaluare nr. 003 din 23 ianuarie 2012 (f.d. 35-45), suma de 13 824,35 propusă pentru exproprierea terenului cu nr. cadastral 7866107034 cu suprafața de 0,1484 ha, corespunde cerințelor exigențelor Legii exproprierii pentru cauză de utilitate publică și Legii privind prețul normativ de vînzare-cumpărare a pămîntului. Iar, conform art. 2 din Hotărîrea Guvernului cu privire la unele măsuri privind asigurarea reabilitării drumului naţional M2 Sărăteni-Soroca nr. 755 din 09 octombrie 2012, instituţia Publică Fondul „Provocările Mileniului Moldova” va asigura alocarea mijloacelor financiare necesare acoperirii costului acestor achiziţii din fondurile programului “COMPACT”.

Plăţile vor fi efectuate de către Instituţia publică Fondul “Provocările Mileniului Moldova” în conformitate cu contractele de vînzare- cumpărare încheiate.

Instanța de apel, însă, concluzionînd că acțiunea Agenției Relații Funciare și Cadastru urmează a fi admisă parțial din motiv că Țurcan Ion nu a solicitat despăgubirea de expropriere, a ignorat atît prevederile art. 13 alin. (1) al Legii exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr. 488 din 08 iulie 1999, care reglementează expres că exproprierea pentru cauză de utilitate publică nu poate fi făcută decît cu dreaptă și prealabilă despăgubire cît și prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 755 din 09 octombrie 2012, care indică mijloacele financiare necesare acoperirii costului achizițiilor legale de exproprierea bunurilor imobile, proprietate privată, situate pe amplasamentul lucrărilor de utilitate publică din sate şi comune de-a lungul drumului M2 – Soroca vor fi efectuate de Instituţia publică Fondul “Provocările Mileniului Moldova” din fondurile programului “COMPACT”.

În acest context, instanţa de recurs găseşte drept întemeiată şi soluţia primei instanțe cu privire la respingerea cerințelor înaintate de Țurcan Ion cu privire la anularea cererii nr. 2 din 17 iulie 2012 și decizie nr. 2 din 17 iulie 2012 cu privire la formarea bunului imobil, actului de constatare în vederea formării bunului imobil din 17 iulie 2012, cererii de împuternicire a lui Mudrea Valeriu eliberată din numele lui Țurcan Ion, anularea înregistrării efectuate de OCT Soroca în privința separării sectorului nr. 7866107034 din 24 august 2012 și radierea înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile cu reîntoarcerea părților la starea inițială și încasarea cheltuielilor de judecată.

Aceasta deoarece, deși, Țurcan Ion drept temei al cerințelor înaintate a invocat faptul că nu a dat acordul la separarea bunului imobil cu nr. cadastral 78661070004 cu suprafața de 0,4139 ha în mai multe imobile și nu a semnat actele cu privire la formarea bunului imobil din 17 iulie 2012, materialele cauzei conțin declarațiilor martorilor Lupașco Raisa, Covaliciuc Pavel și Morari Igor din care rezultă că documentele de formare a bunului imobil, au fost semnate anume de Țurcan Ion, iar martorul Lupașco Raisa a mai declarat că a fost prezentă în momentul semnării actelor de către Țurcan Ion (f.d. 138-146).

Mai mult decît în cadrul ședinței de judecată a primei instanțe Țurcan Ion a declarat că în toamna anului 2012, la domiciliul său au venit reprezentanții unei firme din Chișinău pentru a semna niște acte și probabil el a semnat actele referitor la terenul în litigiu, iar soția lui Țurcan Ion – Țurcan Nina a declarat că a găsit acasă careva acte semnate de Țurcan Ion, inclusiv, actul prin care Țurcan Ion a fost înștiințat despre faptul că prin terenul ce le aparține cu drept de proprietate v-a fi construit un drum (f.d. 135, 136 verso). În circumstanțele relatate este cert că Țurcan Ion, inițial a dat acordul la exproprierea unei părți din terenul ce-i aparține cu drept de proprietate și a semnat actele cu privire la formarea bunului imobil separat și doar la încheierea contractului de vînzare-cumpărare și-a exprimat dezacordul cu exproprierea terenului, invocînd că nu a dat acordul la separarea bunului imobil și nu a semnat careva acte în sensul dat.

Totodată, instanța de recurs reține că în cadrul examinării cauzei instanța întemeiat respins solicitarea înaintată de Țurcan Ion cu privire la dispunerea expertizei juridice grafoscopice asupra semnăturii aplicate din numele lui Țurcan Ion în cererea cu privire la formarea bunului imobil nr. 2 din 17 iulie 2012, în actul de constatare în vederea formării bunului imobil din 17 iulie 2012 și în decizia cu privire la formarea bunului imobil nr. 2 din 17 iulie 2012. Sau indiferent de existența acordului sau dezacordului proprietarului la formarea bunului imobil obiect al exproprierii – la caz al lui Țurcan Ion, transferul drepturilor patrimoniale din proprietate privată în proprietate publică în scopul efectuării lucrărilor pentru cauză de utilitate publică în interes național v-a avea loc, după o dreaptă și prealabilă despăgubire , iar dispunerea efectuării unei expertize în sensul solicitat de Țurcan Ion v-a duce la tergiversarea atît a examinării cauzei cît și a procesului de expropriere.

În conexiunea celor relatate se constată că instanţa de apel nu a calificat corect, din punct de vedere juridic, acţiunea cu care a fost investită, ce a dus la emiterea unei soluţii greşite, pe când prima instanţă în mod temeinic şi legal a admis integral acțiunea Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru a Republicii Moldova și a respins ca neîntemeiată acțiunea lui Țurcan Ion. Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Țurcan Ion, reprezentat de avocatul Olșanski Alexandr, este întemeiat și urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Țurcan Ion, reprezentat de avocatul Olșanski Alexandr.

Se casează decizia Curţii de Apel Bălți din 30 octombrie 2014 şi se menţine hotărârea Judecătoriei Soroca din 20 noiembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru a Republicii Moldova, intervenient accesoriu Instituția Publică „Fondul Provocările Mileniului Moldova” împotriva lui Ţurcan Ion, intervenient accesoriu Nina Ţurcan cu privire la exproprierea unei părți din terenul agricol şi încasarea compensației bănești la cererea reconvențională a lui Ţurcan Ion împotriva Agenţiei Relaţii Funciare și Cadastru a Republicii Moldova, intervenient accesoriu Instituția Publică „Fondul Provocările Mileniului Moldova” cu privire la anularea cererii și deciziei privind formarea unui bun imobil.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas Dumitru Mardari Tamara Chișca-Doneva