2ra-1107/15 — Constatarea faptului aflării bunului imobil, în proprietate comuna

Prima instanţă: Z. Aramă 2ra-1107/15 Instanţa de apel: L. Bulgac, N. Craiu, T. Vozian ÎNCHEIERE 24 iunie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul – Svetlana Filincova Judecătorii – Dumitru Mardari, Maria Ghervas examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către avocatul Ceclu Vasile, în interesele lui Bulmaga Eugenia, şi de către Bulmaga Andrei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bulmaga Eugenia împotriva Bulmaga Andrei, intervenienţi accesorii Primăria satului Sagaidac, Consiliul satului Sagaidac, notarul public Lilia Burac, privind constatarea faptului aflării bunului imobil în proprietate comună în devălmăşie şi recunoaşterea dreptului la ½ cotă parte din imobil, constatarea nulităţii absolute a contractului de donaţie a imobilului şi cererea reconvenţională depusă de Bulmaga Andrei împotriva Bulmaga Eugenia privind revendicarea bunurilor din posesie străină nelegitimă şi înlăturarea impedimentelor în exercitarea dreptului de proprietate, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 iulie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de către Bulmaga Andrei, casată hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 10 februarie 2014 şi emisă o nouă hotărîre prin care a fost respinsă acţiunea depusă de Bulmaga Eugenia, admisă cererea reconvenţională înaintată de către Bulmaga Andrei,

precum şi împotriva deciziei suplimentare a Curţii de Apel Chişinău din 17 februarie 2015 prin care a fost admisă parţial cererea lui Bulmaga Andrei şi s-a încasat de la Bulmaga Eugenia în beneficiul lui Bulmaga Andrei cheltuielile de judecată, c o n s t a t ă: La 20 martie 2013, Bulmaga Eugenia a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Bulmaga Andrei, intervenienţi accesorii Primăria satului Sagaidac, Consiliul satului Sagaidac, notarul public Lilia Burac, cu privire la constatarea faptului aflării bunului imobil în proprietate comună în devălmăşie şi recunoaşterea dreptului la ½ cotă parte din imobil, constatarea nulităţii absolute a contractului de donaţie a imobilului.

În motivarea acţiunii reclamanta a invocat că, la 18 februarie 1982, a încheiat căsătoria cu Bulmaga Dumitru şi potrivit legislaţiei civile în vigoare în anul 1984, reclamanta a fost nevoită de a renunţa la casa proprie în favoarea copiilor pentru a nu încălca legea şi a trecut cu traiul în casa soţului ei, Bulmaga Dumitru, unde a locuit o perioadă îndelungată de timp, aproximativ 30 de ani, pînă la decesul soţului, adică pînă la 06 iunie 2013. Menţionează că pe parcursul conviețuirii împreună, casa a suferit schimbări considerabile, imobilul a fost îmbunătățit esenţial prin reparaţia capitală.

La acel moment casa de locuit şi terenul aferent casei nu au fost înregistrate cu drept de proprietate personală la OCT, de aceea lotul aferent casei de locuit a fost privatizat de soţii Bulmaga, în anul 1992, iar casa de locuit a fost înregistrată cu drept de proprietate privată, la 10 august 2012, astfel invocă că deoarece în timpul căsătoriei cu Bulmaga Dumitru şi-a adus aportul său la îmbunătăţirea imobilului construit de Bulmaga Dumitru cu fosta sa soţie, respectiv are dreptul la ½ cotă-parte din imobil. Reclamanta indică că, la 05 septembrie 2012, Bulmaga Dumitru a donat imobilul lui Bulmaga Andrei fără a cere acordul său, deşi cunoştea că ea pretinde la o parte din imobil, prin ce au fost încălcate prevederile legale, or, pîrîtul Bulmaga Andrei, adresîndu-se la notar, a tăinuit faptul că Bulmaga Dumitru se afla în relaţii de căsătorie cu Bulmaga Eugenia.

Reclamanta consideră că contractul de donaţie urmează a fi declarat nul deoarece a fost încheiat prin dol, fiind afectate drepturile reclamantei, deoarece ambii au conştientizat faptul că prin neprezentarea certificatului de căsătorie, au dus notarul în eroare şi astfel s-a putut transmite nelegitim proprietatea comună a soţilor Bulmaga Dumitru şi Bulmaga Eugenia.

În repetate rînduri, reclamanta Bulmaga Eugenia a concretizat cerinţele acţiunii, solicitînd în final constatarea aflării bunului imobil-terenul pentru construcţii cu suprafaţa de 0, 1784 ha, înregistrat la OCT Cimişlia cu nr. cadastral 2936203.039, casa de locuit cu suprafaţa de 87, 9 m.p., înregistrată la OCT Cimişlia cu nr. cadastral 2936203.039.01 şi construcţii accesorii cu suprafaţa de 32, 3 m.p., înregistrată la OCT Cimişlia cu nr. cadastral 2936203.039.02, situat în satul Sagaidac, r-ul Cimişlia, în proprietate comună în devălmăşie a soţilor Bulmaga Dumitru şi Bulmaga Eugenia, recunoscînd după fiecare dintre ei, dreptul de proprietate la cîte ½ cotă-parte din acest bun imobil şi constatarea nulităţii absolute a contractului de donaţie, încheiat între Bulmaga Dumitru şi Bulmaga Andrei la 05 septembrie 2012. Bulmaga Andrei a înaintat cerere reconvenţională împotriva lui Bulmaga Eugenia privind revendicarea bunurilor din posesia nelegitimă a proprietăţilor, constituite din terenul pentru construcţii cu suprafaţa de 0, 1784 ha, nr. cadastral 2936203.039, casa de locuit cu suprafaţa de 87, 9 m.p., nr. cadastral 2936203.039.01 şi construcţia accesorie cu suprafaţa de 32, 3 m.p, nr. cadastral 2936203.039.02, toate situate în s. Sagaidac, r. Cimişlia şi înlăturarea impedimentelor în exercitarea dreptului de proprietate.

În motivarea cererii reconvenţionale Bulmaga Andrei a invocat că, la 05 septembrie 2012 a fost încheiat contractul de donaţie, prin care Bulmaga Dumitru i-a donat bunurile imobile, constituite din terenul aferent casei de locuit, casa de locuit şi construcţiile accesorii situate în s. Sagaidac, r. Cimişlia, astfel, bunurile menţionate au aparţinut cu drept de proprietate soţilor Bulmaga Dumitru şi Bulmaga Natalia. Bulmaga Andrei indică că dreptul de proprietate a imobilului sus indicat a fost înregistrat după Bulmaga Dumitru şi inclus în registrul gospodăriilor din localitate, unde i-a fost deschis şi cont personal în anul 1970, deci înainte de anul 1982, pînă la înregistrarea căsătoriei cu reclamanta Bulmaga Eugenia.

Reclamantul Bulmaga Andrei solicită obligarea pîrîtei Bulmaga Eugenia de a elibera casa de locuit, ca fiind deţinută fără titlu şi revendicarea proprietăţii din posesia pîrîtei cu evacuarea acesteia.

Prin hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 10 februarie 2014, cererea de chemare în judecată înaintată de Bulmaga Eugenia a fost admisă parţial, s-a declarat proprietate comună în devălmăşie a soţilor Bulmaga Dumitru şi Bulmaga Eugenia, casa de locuit cu suprafaţa de 87, 9 m.p., înregistrată la OCT Cimişlia cu nr. cadastral 2936203.039.01, construcţia accesorie cu suprafaţa de 32, 3 m.p., înregistrată la OCT Cimişlia cu nr. cadastral 2936203.039.02, situată în satul Sagaidac raionul Călăraşi, s-a declarat nul contractul de donaţie a casei de locuit cu nr. cadastral 2936203.039.01, construcţiei accesorii cu nr. cadastral 2936203.039.02 şi a terenului cu suprafaţa de 0, 1784 ha, cu nr. cadastral 2936203.039, situate în s. Sagaidac, raionul Cimişlia, încheiat între Bulmaga Dumitru şi Bulmaga Andrei, în rest acţiunea a fost respinsă.

Totodată, a fost respinsă cererea revonvenţională înaintată de către Bulmaga Andrei împotriva lui Bulmaga Eugenia privind revendicarea bunurilor din posesie străină nelegitimă şi înlăturarea impedimentelor în exercitarea dreptului de proprietate. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 iulie 2014, a fost admis apelul declarat de Bulmaga Andrei, casată hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 10 februarie 2014 şi emisă o nouă hotărîre prin care a fost respinsă acţiunea înaintată de Bulmaga Eugenia şi admisă acţiunea reconvenţională înaintată de către Bulmaga Andrei. Prin decizia suplimentară a Curţii de Apel Chişinău din 17 februarie 2015, a fost admisă parţial cererea înaintată de Bulmaga Andrei şi s-a încasat de la Bulmaga Eugenia în beneficiul lui Bulmaga Andrei, suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

La 03 octombrie 2014, avocatul Ceclu Vasile, în interesele lui Bulmaga Eugenia, a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 iulie 2014, şi emiterea unei noi decizii prin care să fie menţinută hotărîrea Judecătoriei Cimişlia din 10 februarie 2014. În motivarea cererii de recurs, recurenta a invocat că decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 iulie 2014 este una ilegală şi neîntemeiată, deoarece a fost emisă cu interpretarea eronată a legii, precum şi cu aprecierea arbitrară a probelor. La 16 aprilie 2015, Bulmaga Andrei a declarat recurs împotriva deciziei suplimentare a instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea parţială a deciziei suplimentare a Curţii de Apel Chişinău din 17 februarie 2015 şi emiterea unei noi hotărîri privind încasarea de la Bulmaga Eugenia în beneficiul lui Bulmaga Andrei suma de 8122, 46 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

La 23 aprilie 2015, Bulmaga Andrei a depus referinţă la recursul declarat de către avocatul Ceclu Vasile, în interesele lui Bulmaga Eugenia, solicitînd declararea recursului ca inadmisibil. La 06 mai 2015, primarul satului Sagaidac, Ioana Leorda a depus referinţă la recursul declarat de către avocatul Ceclu Vasile, în interesele lui Bulmaga Eugenia. În referinţă a indicat că în perioada convieţuirii împreună, soţii Bulmaga nu au efectuat careva îmbunătăţiri esenţiale la casă, care ar fi sporit valoarea acesteia, totodată a indicat că casa de locuit, construcţia accesorie şi terenul de pe lîngă casă a constituit proprietatea exclusivă a lui Bulmaga Dumitru, careva contribuţii la dobîndirea bunurilor în cauză Bulmaga Eugenia nu a avut.

Studiind materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de către avocatul Ceclu Vasile, în interesele lui Bulmaga Eugenia şi de către Bulmaga Andrei nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de către avocatul Ceclu Vasile, în interesele lui Bulmaga Eugenia şi de către Bulmaga Andrei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci au formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel sau instanţa de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor recurate.

Recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de către avocatul Ceclu Vasile, în interesele lui Bulmaga Eugenia, şi de către Bulmaga Andrei ca fiind inadmisibile. În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către avocatul Ceclu Vasile, în interesele lui Bulmaga Eugenia, şi de către Bulmaga Andrei. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas