2rac-201/15 — Declararea deciziei și contractului de arenda nul

Prima instanţă: G. Plămădeală 2rac-201/15 Instanţa de apel: D. Manole, S. Arnăut, E. Fistican ÎNCHEIERE 24 iunie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul – Svetlana Filincova Judecătorii – Dumitru Mardari, Maria Ghervas examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către avocatul Tatiana Craiu, în interesele Societăţii Comerciale „Proalfa Service” Societate cu Răspundere Limitată, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea Comercială „Proalfa Service” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Consiliului municipal Chişinău şi Societăţii cu Răspundere Limitată „Digimax” privind declararea nulă a deciziei nr. 6/8-5 din 27 mai 2010 şi a contractului de arendă nr. 5358/2010 din 08 iunie 2010, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 februarie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Proalfa Service” şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 04 iunie 2014, c o n s t a t ă: La 05 mai 2012, reclamantul SRL „Proalfa Service” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Chişinău şi SRL „Digimax” privind declararea nulă a deciziei nr. 6/8-5 din 27 mai 2010 şi a contractului de arendă nr. 5358/2010 din 08 iunie 2010. În motivarea acţiunii reclamantul SRL „Proalfa Service” a indicat că despre actele contestate a aflat la 08 februarie 2012, în cadrul unui alt proces de judecată pornit la acţiunea SRL „Digimax” şi Tipografia „Tipopres” împotriva SRL „Proalfa Service” privind încetarea tulburării posesiunii. Reclamantul consideră că actele respective s-au adoptat contrar prevederilor legale şi intereselor sale legitime, deoarece SRL „Digimax” a obţinut în arendă un teren mai mare decît s-ar cuveni în calitate de lot aferent pentru exploatarea construcţiei deţinute.

Menţionează că în Planul lotului anexat la decizia Consiliului mun. Chişinău, construcţia intervenientului este reflectată pe mai mult de 2/3 din terenul cu suprafaţa de 0, 0753 ha, pe cînd în realitate aceasta are 122, 1 m2 . Reclamantul invocă că o parte din lotul arendat de SRL „Digimax” este teren folosit în excedent, urmînd a fi trecută în fondul de rezervă al autorităţilor publice şi trebuia dată în arendă doar prin licitaţie publică, la fel, a indicat că Consiliul mun. Chişinău nu a ţinut cont de faptul că prin terenul litigios trec reţelele inginereşti din str. Alba-Iulia 75, mun. Chişinău, proprietate a reclamantului, precum şi că ultimul deţine încă din 2003 o plasă metalică pe acest lot.

Reclamantul SRL „Proalfa Service” a înaintat cerere prealabilă, la 07 martie 2012, însă nu a primit răspuns în termenul legal. Reclamantul solicită declararea nulă a deciziei nr. 6/8-5 din 27 mai 2010 şi a contractului de arendă nr. 5358/2010 din 08 iunie 2010. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 04 aprilie 2014, cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Proalfa Service” a fost respinsă ca tardivă şi neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 februarie 2015, a fost respins apelul declarat de către SRL „AutoInterBus-Tur” şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 04 iunie 2014. La 17 aprilie 2015, avocatul Tatiana Craiu, în interesele SC„Proalfa Service” SRL a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 februarie 2015 şi a hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 04 iunie 2014 cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie admisă acţiunea înaintată de către SC„Proalfa Service” SRL. În motivarea recursului, recurentul SC„Proalfa Service” SRL invocat că decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 februarie 2015 şi hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 04 iunie 2014 sunt neîntemeiate şi ilegale, deoarece au fost emise cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi cu neluarea în consideraţie a circumstanţelor importante ale pricinii. Studiind materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către avocatul Tatiana Craiu, în interesele SC„Proalfa Service” SRL nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către avocatul Tatiana Craiu, în interesele SC„Proalfa Service” SRL nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci au formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel sau instanţa de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor recurate.

Recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către avocatul Tatiana Craiu, în interesele SC„Proalfa Service” SRL ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către avocatul Tatiana Craiu, în interesele Societăţii Comerciale „Proalfa Service” Societate cu Răspundere Limitată. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas