Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2ra-1346/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
24 iunie 2015
Părțile
Caracas Ivan vs Primaria com. Hircesti
Pe scurt
Temeiurile inadmisibilitătii recursului

2ra-1346/15 — Încasarea datoriei salariale si a penalitatilor

prima instanţă – V. Lupu dosarul nr. 2ra-1346/15 instanţa de apel – T. Duca, E. Grumeza, S. Procopciuc ÎNCHEIERE 24 iunie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către Primăria com. Hîrceşti raionul Ungheni şi Caracaş Ivan, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Caracaş Ivan împotriva Primăriei com. Hîrceşti r. Ungheni cu privire la încasarea datoriei salariale şi a penalităţilor, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 23 decembrie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de către Primăria com.

Hîrceşti raionul Ungheni, casată integral hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 24 decembrie 2013 şi emisă o nouă hotărîre, de admitere parţială a acţiunii c o n s t a t ă La 21 octombrie 2013, Caracaş Ivan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei com. Hîrceşti r. Ungheni cu privire la încasarea datoriei salariale şi a penalităţilor. În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că, prin ordinul nr. 164. în baza contractului individual de muncă nr. 3/1 din 30 decembrie 2007 încheiat între el şi Primăria satului Hîrceşti, r-nul Ungheni, a fost angajat în calitate de pădurar la pădurea ce se află în gestionarea Primăriei com. Hîrceşti, r-nul Ungheni, pe o perioadă nedeterminată de timp.

Indică că după alegerile locale din 2011 noul primar fără vre-un oarecare motiv întemeiat şi fără a-1 elibera din funcţie, l-a înlăturat de la executarea obligaţiunilor de serviciu, dispunând îndeplinirea funcţiei în locul său unui alt cetăţean. În toată această perioadă de timp el nu a fost remunerat, cu toate că vina sa în neexecutarea obligaţiunilor de serviciu nu este. Consideră că, dacă angajatorul nu era satisfăcut de atârnarea sa faţă de îndeplinirea obligaţiunilor, era în drept din motive întemeiate să-l concedieze cu achitarea salariului şi eliberarea în termen a carnetului de muncă, oferindu-i posibilitatea de a se angaja la o altă muncă.

Precizează reclamantul că s-a adresat către angajator de mai multe ori de a soluţiona în cadrul legal litigiul, dar până în prezent litigiul nu a fost soluţionat, de aceea consideră, că el are dreptul de a cere achitarea salariului pentru perioada de timp neplătită, începând cu luna septembrie 2011. Indică reclamantul că conform certificatului Primăriei com. Hîrceşti salariul de funcţie a pădurarului a fost în anul 2011 până în luna mai 2011-610 lei, din iunie 2011 până în mai 2012-710 lei, din luna iunie 2012 până în mai 2013 -810 lei, din luna iunie 2013 până în prezent -910 lei. Susţine reclamantul Caracaş Ivan că astfel, datoria salarială a pârâtului faţă de el este de 19650 lei. Or, angajatorul neîntemeiat i-a reţinut plata salariului şi astfel conform art. 330 pct. 3 Codul muncii, Primăria com.

Hîrceşti, r-nul Ungheni este obligată să-i achite suplimentar pentru fiecare zi de întârziere câte 0,1% din suma neachitată la timp, ceea ce la moment constituie 7860 lei. Prin cererea din data de 24 decembrie 2013 reprezentantul reclamantului avocatul Guzun Vasile a cerut majorarea cuantumului pretenţiilor şi anume a plăţii suplimentare ca urmare a reţinerii salariului. Plata suplimentară indicată în cererea de chemare în judecată fiind calculată până la data de 04 octombrie 2013, prin cererea suplimentară reclamantul cere încasarea restanţei salariale în sumă de 22380 lei şi a penalităţii în mărime de 9906 lei. iar în total suma 32286 lei.

Prin hotărârea judecătoriei Ungheni din 24 decembrie 2013 acţiunea a fost admisă, s-a încasat de la Primăria satului Hîrceşti r-nul Ungheni în beneficiul lui Caracaş Ivan datoria în sumă de 32286,00 (treizeci şi două mii două sute optzeci şi şase) lei şi în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 968 (nouă sute şaizeci şi opt) lei 58 bani. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 08 mai 2014, a fost admis apelul declarat de către Primăria satului Hîrceşti r-nul Ungheni, casată integral hotărârea Judecătoriei Ungheni din 24 decembrie 2013 şi emisă o nouă hotărîre prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Caracaş Ivan împotriva Primăriei com. Hîrceşti r. Ungheni cu privire la încasarea datoriei salariale şi a penalităţilor a fost scoasă de pe rol.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 05 noiembrie 2014, a fost admis recursul declarat de către Caracaş Ivan, casată integral decizia Curţii de Apel Bălţi din 08 mai 2014 şi restituită pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Bălţi, pentru judecarea apelului. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 23 decembrie 2014 a fost admis apelul declarat de către Primăria comunei Hîrceşti r-nul Ungheni, casată integral hotărârea judecătoriei Ungheni din 24 decembrie 2013 şi emisă o nouă hotărîre prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Caracaş Ivan împotriva Primăriei com. Hîrceşti r. Ungheni cu privire la încasarea datoriei salariale şi a penalităţilor s-a admis parţial şi s- a încasat de la Primăria comunei Hîrceşti r-nul Ungheni în beneficiul lui Caracaş Ivan salariul neatribuit în sumă 22 380 lei,cu reţinerea impozitelor şi taxelor aferente.

În rest pretenţiile formulate de Caracaş Ivan s-au respins. La 10 aprilie 2015 Primăria comunei Hîrceşti r-nul Ungheni a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi remiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. În motivarea recursului a invocat că decizia instanţei de apel este ilegală, neîntemeiată şi emisă cu încălcarea normelor de drept material şi procedural. Astfel, indică că în cadrul judecării cauzei în ordine de apel Primăria comunei Hîrceşti r-nul Ungheni, nu a fost prezentă la şedinţele de judecată, din considerentul că nu a fost citată. Susţine recurentul că la materialele cauzei nu se regăsesc careva dovezi care ar confirma faptul recepţionării de către Primăria comunei Hîrceşti r-nul Ungheni a înştiinţării.

Or, conform art. 22 alin. (1) Cod de procedură civilă, justiţia în pricinile civile se înfăptuieşte pe principiul egalităţii tuturor persoanelor, independent de cetăţenie, rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere, origine socială, serviciu, domiciliu, loc de naştere, precum şi al egalităţii tuturor organizaţiilor, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, subordonare, sediu şi de alte circumstanţe. Mai mult ca atît, indică recurentul că în conformitate cu art. 26 Cod de procedură civilă, procesele civile se desfăşoară pe principiul contradictorialităţii şi egalităţii părţilor în drepturile procedurale.

Contradictorialitatea presupune organizarea procesului astfel încît părţile şi ceilalţi participanţi la proces să aibă posibilitatea de a- şi formula, argumenta şi dovedi poziţia în proces, de a alege modalităţile şi mijloacele susţinerii ei de sine stătător şi independent de instanţă, de alte organe şi persoane, de a- şi expune opinia asupra oricărei probleme de fapt şi de drept care are legătură cu pricina dată judecăţii şi de a-şi expune punctul de vedere asupra iniţiativelor instanţei. Instanţa care judecă pricina îşi păstrează imparţialitatea şi obiectivitatea, creează condiţii pentru exercitarea drepturilor participanţilor la proces, pentru cercetarea obiectivă a circumstanţelor reale ale pricinii.

Egalitatea părţilor în drepturile procedurale este garantată prin lege şi se asigură de către instanţă prin crearea posibilităţilor egale, suficiente şi adecvate de folosire a tuturor mijloacelor procedurale pentru susţinerea poziţiei asupra circumstanţelor de fapt şi de drept, astfel încît nici una dintre părţi să nu fie defavorizată în raport cu cealaltă. La data de 27 aprilie 2015 Caracaş Ivan a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, prin care au cerut admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi meţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului a invocat că decizia instanţei de apel în partea respingerii pretenţiilor, privind încasarea plăţilor suplimentare este ilegală, neîntemeiată şi pasibilă de a fi casată.

Astfel, consideră Caracaş Ivan că instanţa de apel incorect a interpretat art. 330 Codul muncii, că plăţile suplimentare pot fi încasate doar în lipsa litigiului între angajat şi angajator, prezumându-se că sumele ce urmează a fi achitate au fost calculate de angajator, însă din unele motive au fost reţinute, ori astfel de condiţii în lege nu sunt indicate. Or, instanţa însăşi în hotărîre invocă ilegalitatea reţinerii salariului de angajator şi deci, faptul că angajatorul nu a calculat recurentului salariul nu poate servi motiv de a refuza în satisfacerea cererii de a încasa plăţile suplimentare, cu atît mai mult că legiuitorul nu a prevăzut oricare cazuri excepţionale de scutire a angajatorului de la plăţile suplimentare.

Examinând temeiurile recursurilor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile sunt inadmisibile din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de Primăria com. Hîrceşti raionul Ungheni şi Caracaş Ivan nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursurile declarate de Primăria com.

Hîrceşti raionul Ungheni şi Caracaş Ivan asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Primăria com. Hîrceşti raionul Ungheni şi Caracaş Ivan ca inadmisibile. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursurile declarate de Primăria com. Hîrceşti raionul Ungheni şi Caracaş Ivan se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.