- Dosarul nr.
- 2rh-210/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 24 iunie 2015
- Părțile
- Procurorul rnul Cimislia in interesele Varvarei Brinzei, Iacob Leanca, Caraja Natalia vs Caraja Roman, Primaria s. Satul Nou
- Pe scurt
- Temeiurile declararii revizuirii
2rh-210/15 — Cu privire la repararea prejudiciului material și moral
dosarul nr. 2rh-210/15 prima instanţă: V. Carapirea instanţa de apel: A. Panov, S. Arnaut, T. Pelin instanța de recurs: S. Filincova, G. Stratulat, I. Bejenaru, E. Covalenco, D. Mardari ÎNCHEIERE 24 iunie 2015 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecători Maria Ghervas Tamara Chișca-Doneva Galina Stratulat Dumitru Mardari examinând cererea de revizuire depusă de către Brînzei Varvara, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată declarată de Procurorul raionului Cimișlia în interesele Varvarei Brînzei, Iacob Leanca, Caraja Natalia împotriva lui Caraja Roman cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 07 mai 2014, prin care a fost admis recursul declarat de Caraja Roman, s-a casat decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2013 şi s-a menţinut hotărârea judecătoriei Basarabeasca din 09 iulie 2013. constată: La 02 aprilie 2012, Procurorul raionului Cimișlia a înaintat o cerere de chemare în judecată în interesele Varvarei Brînzei, Iacob Leanca, Caraja Natalia împotriva Societății cu răspundere limitată ”Hercules” cu privire la recuperarea cheltuielilor de judecată suportate în urma examinării cauzelor civile examinate în instanțele de judecată, în care au avut calitatea de reclamanți.
Ulterior, prin cerere de modificare a pretențiilor (f.d.130-135 vol.I) procurorul în interesele reclamanților și-a modificat acțiunea, înaintînd pretenții față de asociatul- administratorul Societății cu răspundere limitată ”Hercules” – Roman Caraja. Consideră că conform art.14 din Codul civil şi art.94 din Codul de procedură civilă, pîrîtul Caraja Roman, în calitate de reprezentant al Societății cu răspundere limitată „Hercule”, urmează să repare prejudiciul material şi moral cauzat. Solicită reclamanții: - Brînzei Varvara încasarea din contului lui Caraja Roman prejudiciul material în mărime de 14 359, 04 lei și prejudiciul moral în sumă de 28 000 lei. - Caraja Natalia încasarea din contului lui Caraja Roman prejudiciul material în mărime de 4 675,04 lei și prejudiciul moral în sumă de 1000 lei.
1 - Leancă Iacob încasarea din contului lui Caraja Roman prejudiciul material în mărime de 2 200,42 lei și prejudiciul moral în sumă de 1000 lei. Prin Încheierea Curții de Apel Chișinău din 02 august 2012 pricina civilă la cererea de chemare în judecată declarată de Procurorul raionului Cimișlia în interesele Varvarei Brînzei, Iacob Leanca, Caraja Natalia împotriva lui Caraja Roman cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, a fost strămutată spre judecare în fond la judecătoria Basarabeasca (f.d.86-87 vol. I). Prin hotărârea judecătoriei Basarabeasca din 09 iulie 2013 acţiunea a fost respinsă. Instanţa de fond a stabilit că potrivit art. 68 Cod Civil al RM persoana juridică răspunde pentru obligațiunile sale cu tot patrimoniul ce îi aparține.
Astfel, societatea cu răspundere limitată este o persoană juridică formată prin voința uneia sau mai multor persoane, exprimată în actul de constituire, prin care aceștia convin să pună în comun anumite bunuri pentru a desfășura activitate de întreprinzător, realiza și împărți beneficii, societate în care asociații nu răspund pentru obligațiunile ei, ci suportă riscul activității acesteia în limitele părții părții sociale de ținute.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2013, apelul declarat de Procurorul raionului Cimișlia în interesele Varvarei Brînzei, Iacob Leanca, Caraja Natalia a fost admis parțial cu casarea hotărârii judecătoriei Basarabeasca din 09 iulie 2013 şi emiterea unei noi hotărâri, fiind dispusă: - încasarea din contul lui Caraja Roman în beneficiul Varvarei Brînzei prejudiciul material în mărime de 2 759, 40 lei și prejudiciul moral în mărime de 5000 lei, în total 7 759, 40 lei; - încasarea din contul lui Caraja Roman în beneficiul Nataliei Caraja prejudiciul material în mărime de 1 275, 40 lei și prejudiciul moral în mărime de 1000 lei, în total 2 275, 40 lei; - încasarea din contul lui Caraja Roman în beneficiul lui Iacob Leancă prejudiciul material în mărime de 600, 42 lei și prejudiciul moral în mărime de 1000 lei, în total 1600, 42 lei.
În rest cerințele privind recuperarea timpului de muncă pierdut se resping ca neîntemeiate. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 07 mai 2014 a fost admis recursul declarat de Caraja Roman, s-a casat decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2013 şi s-a menţinut hotărârea judecătoriei Basarabeasca din 09 iulie 2013. La 05 iunie 2015 Brînzei Varvara a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs, solicitînd admiterea cererii, casarea deciziei instanţei de recurs cu dispunerea rejudecării recursului. În motivarea cererii de revizuire, Brînzei Varvara a invocat prevederile art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă şi anume, consideră decizia instanței de recurs ca fiind una eronată, nefondată, lipsită de suport normativ și faptic, rezultată din aprecierea subiectivă și incompletă a probelor și a legislației în vigoare.
A specificat, că reclamanții Brînzei Varvara, Leancă Iacob și Caraja Natalia inițial, au înaintat cerere de chemare în judecată împotriva lui Caraja Roman şi Primăriei Satul Nou r. Cimișlia, însă greșit s-a interpetat de instanțele de judecată, indicînd în calitate de pîrît - Societatea cu răspundere limitată „Hercule”, deoarece urma corect a fi indicat pe cet. Caraja Roman, care a participat în calitate de 2 reprezentant al Societății cu răspundere limitată „Hercule”, inducînd în eroare instanțele de judecată. Respectiv, afirmă revizuienta că, cheltuielile de judecată suportate urmează a fi încasate de la partea care a pierdut procesul, adică de la Caraja Roman. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente.
Revizuirea este o cale de retractare a hotărîrii şi nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea şi temeinicia hotărîrilor adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului şi aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale şi legale ce s-ar încadra în art. 449 Codul de procedură civilă. De asemenea aceste temeiuri urmează a fi aplicate aşa cum le-a determinat norma juridică respectivă.
S-a constatat că instanţa de recurs, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, la 07 mai 2014, a examinat recursul declarat de Caraja Roman, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată declarată de Procurorul raionului Cimișlia în interesele Varvarei Brînzei, Iacob Leanca, Caraja Natalia împotriva lui Caraja Roman cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, adoptată împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 04 decembrie 2013 şi în conformitate cu 445 al.(1) lit. f) Codul de procedură civilă, a admis recursul declarat de Caraja Roman, a casat decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2013, menţinînd hotărârea judecătoriei Basarabeasca din 09 iulie 2013. Drept temei al cererii de revizuire au fost invocate prevederile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă.
În conformitate cu art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Conform art. 451 al. (1) Codul de procedură civilă, cererea de revizuire trebuie să conţină, în mod obligatoriu, temeiurile consemnate la art. 449 Codul de procedură civilă, cu anexarea probelor ce le confirmă. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că argumentele cererii de revizuire nu pot fi raportate la temeiurile stabilite în art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă.
Cu toate că revizuienta indică în cererea de revizuire drept temei art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, în argumentarea cererii nu invocă careva circumstanţe sau probe care ar putea fi raportate la temeiurile stabilite de norma procedurală. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că temeiurile invocate în cererea de revizuire nu pot fi reţinute, deoarece nu sînt confirmate prin prezentarea unor probe concludente. Mai mult ca atît, în esenţa sa, argumentele cererii de revizuire se rezumă la examinarea incorectă a fondului cauzei. 3 Pornind de la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (cazul Brumărescu contra României).
De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii (cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei).
Deci, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că temeiul invocat în cererea de revizuire este în contradicţie cu prevederile art. 449 Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al.
(1) lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Brînzei Varvara, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 07 mai 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată declarată de Procurorul raionului Cimișlia în interesele Varvarei Brînzei, Iacob Leanca, Caraja Natalia împotriva lui Caraja Roman cu privire la încasarea prejudiciului material și moral. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecători Maria Ghervas Tamara Chișca-Doneva Galina Stratulat Dumitru Mardari 4