- Dosarul nr.
- 2ra-1493/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 17 iunie 2015
- Părțile
- Răducanu Cristina vs Răducanu Adrian
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-1493/15 — Privind desfacerea căsătoriei şi partajul averii comune în devălmăşie
Dosarul nr. 2ra-1493/15 Instanţa de fond: Judecătoria Ialoveni – Iu. Sciastlivîi Instanţa de apel: CA Chişinău – E. Fistican, V. Negru, L. Toma ÎNCHEIERE 17 iunie 2015 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul: Svetlana Filincova, Judecători: Dumitru Mardari, Maria Ghervas, examinînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului, declarat de către avocatul Vasile Ceclu în interesele lui Adrian Răducanu în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Cristina Răducanu împotriva lui Adrian Răducanu privind desfacerea căsătoriei şi partajul averii comune în devălmăşie, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 februarie 2015, prin care s-a admis cererea de apel declarată de Cristina Răducanu, s-a casat parţial hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 23 iunie 2014, CONSTATĂ : La 26 martie 2014 Cristina Răducanu a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva lui Adrian Răducanu privind desfacerea căsătoriei şi partajul averii comune în devălmăşie.
În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că a înregistrat căsătoria cu Adrian Răducanu la 27 iulie 2012. Din căsătorie nu au copii, însă au dobîndit în comun patrimoniu. 1 Cristina Răducanu a menţionat că de la nuntă au adunat suma de 13.000 euro şi 2.300 dolari SUA, care la data de 03 august 2012 au fost depuşi la BC „Moldova – Agroindbank” SA, filiala Ialoveni, fiind întocmit contractul de cont curent bancar nr. 372606, iar suma de 64.000 lei s-au păstrat în familie. Banii adunaţi de la nuntă şi depuşi la cont au fost cheltuiţi de pîrît în scopuri personale. Reclamanta consideră că viaţa de familie a eşuat şi solicită desfacerea căsătoriei. Banii adunaţi de la nuntă sînt proprietate în devălmăşie şi urmează a fi împărţită în mod egal şi anume a cîte 50% din suma dobîndită, cu încasarea de la pîrît în beneficiul ei a cotei părţi ce îi revine.
Prin hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 23 iunie 2014 s-a admis parţial cererea de chemare în judecată înaintată de Cristina Răducanu. S-a desfăcut căsătoria între Cristina Răducanu şi Adrian Răducanu, înregistrată la 27 iulie 2012 la OSC Ialoveni cu nr. 103. La eliberarea adeverinţei de divorţ s-a încasat la buget taxa de stat de la Adrian Răducanu şi Cristina Răducanu în proporţie egală cîte 500% din unitatea convenţională, adică cîte 100 lei de la fiecare. S-a respins ca neîntemeiată cererea Cristinei Răducanu împotriva lui Adrian Răducanu cu privire la recunoaşterea sumelor de 13.000 euro şi 2.300 dolari SUA avere proprietate comună în devălmăşie şi încasarea de la pîrît ½ cotă – parte din aceste sume.
În motivarea hotărîrii s-a reţinut că căsătoria nu poate fi menţinută pentru că conveţuirea soţilor şi păstrarea familiei lor în continuare sînt imposibile. Referitor la dreptul comun de proprietate al Cristinei Răducanu şi Adrian Răducanu asupra mijloacelor băneşti comune de 13.000 euro şi 2.300 dolari SUA instanţa a considerat că a încetat în urma consumării bunurilor de către părţi în timpul căsătoriei pentru necesităţi comune (f.d. 47, 53 – 56). La 18 iulie 2014 Cristina Răducanu a înaintat cerere de apel, solicitînd casarea hotărîrii Judecătoriei Ialoveni din 23 iunie 2014, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă integral (f.d. 50 - 51). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 februarie 2015 s-a admis apelul declarat de Cristina Răducanu.
S-a casat parţial hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 23 iunie 2014, în partea partajării averii comune în devălmăşie şi în această parte s-a emis o nouă hotărîre, prin care s-a admis integral acţiunea înaintată de Cristina Răducanu. S-a partajat între Cristina Răducanu şi Adrian Răducanu averea comună în devălmăşie 13.000 euro şi 2.300 dolari SUA, recunoscînd după fiecare din ei dreptul la cîte ½ cotă – parte din sumele menţionate. S-a încasat de la Adrian Răducanu în beneficiul Cristinei Răducanu 6.500 euro şi 1.150 dolari SUA în monedă naţională conform cursului valutar la momentul executării hotărîrii. În rest hotărîrea instanţei de fond s-a menţinut. În motivarea deciziei instanţa de apel a reţinut că mijloacele băneşti din litigiu aparţin cu drept de proprietate în devălmăşie Cristinei Răducanu şi lui Adrian Răducanu.
Părţile nu au negat provenienţa acestora ca daruri de la nuntă. În şedinţa de judecată s-a constatat că sumele băneşti din litigiu au fost ridicate de la bancă unipersonal de către pîrît şi reţinuţi la sine (f.d. 75 - 80). 2 La 05 mai 2015 avocatul Vasile Ceclu în interesele lui Adrian Răducanu a înaintat cerere de recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 februarie 2015, solicitînd casarea acesteia, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Ialoveni din 23 iunie 2014 (f.d. 89 - 91). În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că decizia instanţei de apel este eronată şi ilegală, care urmează a fi anulată. Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.
Materialele cauzei atestă că decizia Curţii de Apel Chişinău a fost pronunţată la 26 februarie 2015 şi a fost expediată părţilor la 18 martie 2015 (f.d. 81). Recurentul a depus recurs la 05 mai 2015, fiind depus în termen. Analizînd materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ ajunge la concluzia că recursul declarat de avocatul Vasile Ceclu în interesele lui Adrian Răducanu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Recurentul în recursul său nu a făcut referire la nici o normă de drept material sau procedural, care ar fi fost încălcată sau aplicată eronat de către instanţele de judecată la examinarea cauzei, argumentele recurentului limitîndu-se la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei şi a admisibilităţii probelor prezentate de părţile la proces. Dispoziţiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs, determinînd cazurile concrete în prezenţa cărora se consideră că normele de drept material şi procedural au fost încălcate sau eronat aplicate, astfel că recursul exercitat conform secţiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.
Alin. (4) al aceluiaşi articol stipulează că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.
Totodată, călăuzindu-se de art. 440 CPC Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 3 433 CPC şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În legătură cu cele constatate, examinînd argumentele cererii de recurs prin prisma normelor legale ce reglementează relaţiile dintre părţi, ţinînd cont de actele anexate la dosar, se constată că argumentele recursului înaintat de avocatul Vasile Ceclu în interesele lui Adrian Răducanu împotriva deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii instanţei de fond, sînt declarative şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.
În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 CPC completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către avocatul Vasile Ceclu în interesele lui Adrian Răducanu împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 februarie 2015 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Cristina Răducanu împotriva lui Adrian Răducanu privind desfacerea căsătoriei şi partajul averii comune în devălmăşie. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas 4