2ra-1327/15 — Constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi repararea prejudiciului moral, precum şi compensarea cheltuielilor de judecată

prima instanţă: C.Ursachi dosarul nr.2ra-1327/15 instanţa de apel: D.Manole, E.Fistican, N.Traciuc ÎNCHEIERE 17 iunie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Clapaniuc Victor împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Instituţia Medico-Sanitară Publică Spitalul Clinic mun.

Bălţi cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi repararea prejudiciului moral, precum şi compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 decembrie 2014, prin care s-a respins apelul declarat de Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 13 iunie 2014, c o n s t a t ă La 13 martie 2014 Clapaniuc Victor s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova, intervenient accesoriu IMSP Spitalul Clinic mun. Bălţi cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi repararea prejudiciului moral, precum şi compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că, prin hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 03 februarie 2010 a fost restabilit în funcţia de şef al secţiei obstetrică al centrului perinatologic de pe lîngă Spitalul Clinic mun. Bălţi şi s- a încasat de la IMSP Spitalul Clinic mun. Bălţi în beneficiul lui prejudiciul material în mărime de 9 789.37 lei, prejudiciul moral în mărime de 5 000 lei şi cheltuielile de judecată în mărime de 3 000 lei, iar în total suma de 17 789.37 lei.

Susţine că, potrivit pct. 1 al ordinului nr. 41 din 15 martie 2010 cu privire la îndeplinirea hotărîrii din 03 februarie 2010 la dosarul nr. 2-176/10, i-a fost propus să 1 fie restabilit în funcţie de şef Secţie Lăuzie - Fiziologie (fosta secţie obstetrică pînă la modificare) din 15 martie 2010. Tot prin acelaşi ordin s-a dispus achitarea sumelor prejudiciului material şi moral cauzat, precum şi a cheltuielilor de judecată, în sumă totală de 17 789.37 lei, cu restabilirea în funcţia de şef Secţie Lăuzie-Fiziologie, însă cu care nu a fost de acord, astfel depunînd o altă acţiune în judecată privind anularea pct. 1 al ordinului nr. 41 din 15 martie 2010 emis de ÎMSP Spitalul Clinic mun.

Bălţi cu privire la îndeplinirea hotărîrii din 03 februarie 2010 la dosarul nr. 2-176/10, deoarece prin acest ordin i-a fost propusă restabilirea într-o funcţie care nu este analogică cu cea deţinută anterior, funcţia care este în detrimentul pregătirii şi abilităţilor lui profesionale. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 22 decembrie 2011 a fost admis apelul declarat de Clapaniuc Victor, casată hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 26 septembrie 2011 şi emisă o nouă hotărîre de admitere în parte a acţiunii, prin care s-a anulat pct. 1 din ordinul nr. 41 din 15 martie 2010 emis de ÎMSP Spitalul Clinic mun. Bălţi cu privire la îndeplinirea hotărîrii din 03 februarie 2010 la dosarul nr. 2-176/10 şi s-a încasat de la ÎMSP Spitalul Clinic mun.

Bălţi în beneficiul lui Clapaniuc Victor suma de 2 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, 5 000 lei întru repararea prejudiciului moral şi în folosul statului s-a încasat 175 lei cu titlu de taxă de stat. În rest pretenţiile au fost repinse. Totodată, prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 22 decembrie 2011 s-a menţionat şi constatat că, funcția șef Secția sala de nașteri la care Clapaniuc Victor este de acord să fie restabilit constituie aproximativ 90% din activitățile de calitate îndeplinite de către ultimul pînă la eliberare, iar prin urmare, dînsul urmează să fie restabilit în funcţia deţinută anterior, sau în cazul în care secţia a fost restructurată, într-o funcţie analogică, dar nu una care să fie în detrimentul pregătirii sau abilităţilor profesionale.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 08 iunie 2012 au fost respinse recursurile declarate de către ÎMSP Spitalul Clinic mun. Bălţi şi Clapaniuc Victor şi menţinută decizia Curţii de Apel Bălţi din 22 decembrie 2011. Astfel, prin ordinul ÎMSP Spitalul Clinic mun. Bălţi nr. 129 din 05 iulie 2012 cu privire la executarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 08 iunie 2012, dosarul nr. 2ra-1027/12 a fost anulat pct. 1 din ordinul nr. 41 din 15 martie 2010 şi s-a ordonat achitarea în beneficiul lui Clapaniuc Victor a sumei de 2 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, 5 000 lei întru repararea prejudiciului moral şi în folosul statului s-a încasat 175 lei cu titlu de taxă de stat. Menţionează că, la sesizarea Procuraturii mun.

Bălţi din 12 noiembrie 2012 şi Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova din 09 octombrie 2012, prin ordinul nr. 202 din 23 noiembrie 2012 Spitalul Clinic mun. Bălţi i-a fost propusă alegerea unei din cele trei funcţii care au apărut după restructurarea secţiei obstetrică, fiind transferat în funcţia de şef Sala de Naştere a Centrului Perinatologie. 2 Suplimentar a indicat că, din anul 2009 pînă în prezent recurge la apărarea drepturilor sale prin intermediul instanţelor de judecată, ceea ce îi provoacă un stres permanent şi suportarea unor cheltuieli neprevăzute. Mai menționează că, fiind prejudiciat moral s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva ÎMSP Spitalul Clinic mun. Bălţi solicitînd încasarea prejudiciului moral, însă prin hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 01 februarie 2013 acţiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 03 octombrie 2013 a fost respins apelul declarat de către Clapaniuc Victor şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 01 februarie 2013. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 12 februarie 2014 a fost respins recursul declarat de Clapaniuc Victor şi menţinută decizia Curţii de Apel Bălţi din 03 octombrie 2013. La 13 martie 2014, Clapaniuc Victor s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova, intervenient accesoriu IMSP Spitalul Clinic mun. Bălţi cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi repararea prejudiciului moral, precum şi compensarea cheltuielilor de judecată.

Consideră reclamantul că, ÎMSP Spitalul Clinic mun. Bălţi intenționat a ignorat hotărârile instanțelor de judecată, refuzînd executarea lor, fiind astfel prejudiciat moral. Cere, reclamantul, prin cererea de chemare în judecată şi cererea de modificare a pretențiilor din 26 mai 2014, constatarea neexecutării de către IMSP Spitalul Clinic mun. Băţi, în termen rezonabil a hotăririi Judecătoriei Bălţi din 03 februarie 2010, hotăririi Judecătoriei Bălţi din 26 septembrie 2011, deciziei Curţii de Apel Bălţi din 22 decembrie 2011 şi deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 08 iunie 2012 şi încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova în beneficiul lui a prejudiciului moral cauzat prin neexecutarea hotăririlor instanţelor de judecată enunţate în sumă totală de 500 000 lei şi compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 13 iunie 2014 acţiunea a fost admisă în parte. S-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova în beneficiul lui Clapaniuc Victor cu titlu de prejudiciu moral suma de 10 000 lei şi cheltuielile de judecată în sumă de 2 000 lei. Hotărîrea primei instanţe a fost contestată cu apel de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 decembrie 2014 s-a respins apelul declarat de Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 13 iunie 2014. 3 La 20 martie 2015, Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova a declarat recurs, solicitînd cu titlu principal admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii şi cu titlu secundar, modificarea deciziei instanţei de apel în sensul diminuării sumei acordate cu titlu de prejudiciu moral, corespunzător sumelor acordate în cauze similare de către CEDO şi instanţa naţională. În motivarea recursului recurentul a indicat că, instanţa de apel a interpretat şi aplicat eronat normele de drept material.

Atît instanţa de fond, cît şi instanţa de apel la emiterea soluţiilor au apreciat parţial raportul motivat nr. 01.11./211 din 04 aprilie 2014, deoarece hotărîrea judecătorească a fost executată la 23 noiembrie 2012 prin emiterea ordinului nr. 202 din 23 noiembrie 2012. Totodată, instanţa de apel nu a luat în considerare complexitatea procedurii de executare şi anume că, intimatul a complicat executarea hotărîrii judecătoreşti din 03 februarie 2010, prin faptul că, la restabilire nu exista funcţia solicitată de ultimul. Mai mult ca atît, prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 08 iunie 2012 s-a dispus încasarea sumei de 5 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, iar la caz acordarea sumei de 10 000 lei reprezintă o dublă încasare a prejudiciului moral pentru aceeaşi acțiuni ale debitorului în procedura de executare.

Astfel, stabilirea cuantumului prejudiciului moral în sumă de 10 000 lei, este una excesivă pentru 2 ani 9 luni şi 20 zile de neexecutare a hotărîrii judecătoreşti în raport cu criteriile stabilite şi principiul general al echităţii. În opinia recurentului, rezonabilitatea duratei procedurilor în privinţa unei cauze urmează a fi evaluată conform criteriilor stabilite de jurisprudenţa CEDO, complexitatea cauzei, aportul avocatului la soluţionarea cauzei; timpul şi munca depusă de avocat, rezultatul obţinut etc., însă aceste momente au fost ignorate şi nu au fost supuse unor aprecieri obiective.

Consideră că, Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 nu acordă în mod automat dreptul la încasarea atît a prejudiciului material, cît şi moral, în lipsa dovezilor că persoana a suferit un prejudiciu în urma încălcării dreptului garantat de lege, respectiv, în anumite situaţii acordarea de satisfacţii pecuniare/băneşti nu constituie o regulă generală, dar fiind o excepţie de la această regulă. Or, potrivit art. 5 al Legii nr. 87, simpla constatare a încălcării dreptului reprezintă prin sine o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Avînd în vedere că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părţilor la 05 ianuarie 2015 (f.d.

186) recepţionată de către recurent contra semnătură la 20 ianuarie 2015 (f.d.188), recursul se consideră declarat în termen. Verificînd legalitatea hotărîrii contestate prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii 4 Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Instanţa de recurs reţine că argumentele invocate de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind 5 posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Colegiul reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecător Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî 6