- Dosarul nr.
- 3ra-769/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 10 iunie 2015
- Părțile
- ÎM Tirex-Petrol vs Inspectoratul Fiscal Principal de Stat
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
3ra-769/15 — Contestarea actului administrativ şi resrtituirea sumei
prima instanță: O. Melniciuc dosarul nr. 3ra-769/15 instanța de apel: I. Cimpoi, N. Craiu, V. Pruteanu ÎNCHEIERE 10 iunie 2015 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Întreprinderea Mixtă „Tirex Petrol” Societatea pe Acțiuni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii Mixte „Tirex Petrol” Societatea pe Acțiuni împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 ianuarie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Întreprinderea Mixtă „Tirex Petrol” Societatea pe Acțiuni şi menținută hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun.
Chișinău din 09 octombrie 2014, prin care acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, c o n s t a t ă: La 20 februarie 2014, ÎM „Tirex Petrol” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii a indicat că la magazinul situat în mun. Chișinău în staţia de alimentare cu produse petroliere a întreprinderii din or. Bălţi, str. Aerodromului a fost efectuat un control de către inspectorii fiscali ai Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, care au depistat că producția alcoolică, vodka „Pşenicinaia” aromatizată tare cu volumul de 0,50 1 şi vodka „Gospodar” cu volumul de 0,50 1, producător SRL „Zernoff” aveau mărci de acciz suspecte de a fi falsificate.
Susține că în urma expertizei de laborator efectuată de Direcția Tehnico- Criminalistică a MAI al RM, prin raportul nr.4168 din 24 iulie 2013, s-a constatat faptul că mărcile de acciz cu seria 1103003955644 şi 1103001073350 erau falsificate. Menționează că conform deciziei nr. 572 emisă de către Inspectoratul Fiscal general de Stat din 29 noiembrie 2013, societatea a fost amendată cu suma de 100 000 lei. Consideră ilegală şi neîntemeiată constatarea încălcării prevederilor art.5 alin. (2) lit. h) al Legii cu privire la fabricarea şi circulația alcoolului etilic şi a producției alcoolice şi art. 123 alin. (5) Codul fiscal în actul administrativ contestat, deoarece, conform prevederilor art. 5 alin. (2) lit. h) al Legii cu privire la fabricarea şi circulația alcoolului etilic şi a producției alcoolice nr. 1100-XIV din 30 iunie 2000, se interzice circulația producției alcoolice ambalate nemarcate în modul stabilit cu „Timbru de acciz”.
La fel, indică că producția alcoolică, vodka „Pşenicinaia” aromatizată tare cu volumul de 0,50 litri şi vodka „Gospodar” cu volumul de 0,50 litri, producător „Zernoff SRL ridicate de către inspectorii fiscali din magazinul de la stația de alimentare cu produse petroliere din or. Bălţi a fost primită de la SRL „Standartul Calităţii” conform contractului de vânzare-cumpărare însoțită de certificat de calitate, marcată cu timbru de acciz în modul stabilit, iar veridicitatea timbrelor de acciz în cauză, cu nr. 1103003955644 şi respectiv, nr. 1103001073350, au fost verificate în baza de date a Inspectoratului Fiscal de Stat, şi în acest sens incoicidenţe în datele înregistrării nu s-au depistat.
Insistă asupra netemeiniciei încălcării înaintate societății, deoarece, întreprinderea nu dispune de dispozitive cu raze ultraviolete şi raze infraroșii pentru a depista timbrele de acciz falsificate şi respectiv, nu puteau fi sancționați pentru faptele săvârșite de alte persoane.
Afirmă că titlul IV al Codului fiscal, care regentează accizele, determină obiectele impunerii cu acciz şi baza impozabilă pentru subiecții: persoane juridice şi fizice, care prelucrează şi/sau fabrică mărfuri supuse accizelor pe teritoriul Republicii Moldova, persoane juridice și fizice care importa mărfuri supuse accizelor, însă, întreprinderea nu fabrică şi nici nu importă produse alcoolice, astfel referirea pârâtului la prevederile art.123 alin.(5) din Codul fiscal este eronată , cu atît mai mult că norma citată prevede că marcarea se efectuează în timpul fabricării mărfurilor supuse accizelor, până la importarea acestora, iar în cazul mărfurilor fabricate pe teritoriul Republicii Moldova - pînă la momentul expedierii (transportării) din încăperea de acciz.
Invocă că prin decizia Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 31 din 24 ianuarie 2014 a fost respinsă cererea prealabilă a întreprinderii cu nr.06-22/13 din 23 decembrie 2013, în vederea soluționării litigiului pe cale amiabilă. De asemenea, indică că anterior a fost amendată pentru comiterea aceleași încălcări conform deciziei nr.274 din 20 august 2012, însă, prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 12 iunie 2013, a fost anulată decizia Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.274 din 20 august 2012, iar suma de 25 000 lei achitați ca amendă au fost restituiți societăţii din contul bugetului de stat. Solicită anularea deciziei Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.572 din 29 noiembrie 2013 şi restituirea din contul bugetului de stat în beneficiul ÎM „Tirex Petrol” SA suma de 50 000 lei achitați ca amendă.
Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chișinău din 09 octombrie 2014, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 15 ianuarie 2015, a fost respinsă cererea ÎM „Tirex Petrol” SA, reprezentat de avocatul Tudor Bunic, cu privire la amânarea ședinței de judecată, respins apelul declarat de către ÎM „Tirex Petrol” SA şi menținută hotărârea primei instanțe.
În motivarea deciziei, instanța de apel a invocat prevederile art. 123 alin.(5) din Cod fiscal şi art. 5 alin.(2) lit. h), art. 6 alin.(2) al Legii nr. 1100-XIV din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea şi circulația alcoolului şi a producției alcoolice, care reglementează modul de calculare a accizelor la ţigaretele cu filtru, cerinţe obligatorii pentru fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice, care indică că circulaţia producţiei alcoolice ambalate nemarcate în modul stabilit cu „Timbru de acciz”, răspunderea pentru nerespectarea documentaţiei normative privind alcoolul etilic şi producţia alcoolică fabricate în Republica Moldova revine agentului economic care le fabrică şi/sau le comercializează.
Cu referire la normele citate şi în coraport cu materialele pricinii, instanța a reținut drept întemeiat actul administrativ emis de către Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, deoarece, agenții economici care comercializează mărfuri supuse accizelor fără timbre de acciz sau timbre de acciz falsificate urmează a fi sancționați. La data de 24 martie 2015, ÎM „Tirex Petrol” SA a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel şi hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a cerinţelor. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală, neîntemeiată şi emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural, cu aprecierea arbitrară a probelor.
Susține că instanța de apel a judecat pricina în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul data și ora ședinței de judecată, din motiv că la data de 15 ianuarie 2015, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, a prezentat referință în cadrul procesului de judecată, şi instanța de judecată a stabilit o altă ședință pentru aceeași zi la ora 14.00, prin urmare, reprezentatul întreprinderii a depus o cerere de amânare a ședinței pe motiv că avea nevoie de timp util pentru a se pregăti şi a lua cunoștință cu referință sus menționată, însă instanța de apel a decis să examineze apelul în lipsa reprezentantului legal, respectiv, întreprinderea fiind în imposibilitate de a se apăra în instanță, de a prezenta probe şi de a combate argumentele intimatului.
Astfel, consideră că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil și la egalitatea de arme, neoferindu-i șansa de a participa la procesul de judecată, cu atât mai mult că nu i s-a oferit un termen util pentru a-şi pregăti observațiile. Invocă că instanța de apel la emiterea deciziei eronat a concluzionat bazându-se de prevederile art. 5 alin. (2) lit. h) al Legii cu privire la fabricarea şi circulația alcoolului etilic şi a producției alcoolice și art. 123 alin. (5) Cod fiscal reținând drept întemeiat actul administrativ contestat, pe motiv că timbrele de acciz au fost confecționate cu deosebiri față de modelul tip, or, întreprinderea nu dispune de utilaje şi specialiști pentru efectuarea unei expertize tehnico-ştiinţifice pentru a depista timbrele de acciz falsificate, iar societatea nu poate fi sancționată pentru fapta altei persoane.
Afirmă că nu fabrică şi nici nu importă produse alcoolice, respectiv, consideră incorectă referire instanței de apel la art. 123 alin. (5) din Cod fiscal, care prevede că marcarea se efectuează în timpul fabricării mărfurilor supuse accizelor până la importarea acestora, iar în cazul mărfurilor fabricate pe teritoriul pe teritoriul RM - până la momentul expedierii (transportării) din încăperea de acciz. La fel, indică că anterior societatea a fost amendată pentru comiterea aceleiași încălcări conform deciziei nr. 274 din 20 august 2012, iar conform deciziei Colegiului civil, comercial şi administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 12 iunie 2013 dosarul nr. 3ra-932/13 a fost anulată decizia IFSP nr. 274 din 20 august 2012şi restituită suma de 25 000 lei achitați drept amendă din contul bugetului de stat, prin urmare, este inadmisibilă atragerea la răspundere pentru o faptă similară, prin care li s-a demonstrat anterior nevinovăția.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎM „Tirex Petrol” SA este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎM „Tirex Petrol” SA nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel.
De altfel, nu poate constitui temei de admitere a recursului nici susținerea recurentului precum că instanța de apel a judecat pricina în absența unui participant la proces cărui nu i s-a cuminicat locul data și ora ședinței de judecată, deoarece, de fapt, reprezentatul intimatului Tudor Bunic a solicitat în ședința instanței de apel din data de 15 ianuarie 2012, acordarea termenului pentru a face cunoștință cu referința depusă de intimat în cadrul ședinței de judecat la ora 11:00, înaintând în acest sens cerere de amânare a ședinței de judecată, prin urmare, instanța de apel i-a acordat termen recurentului până la ora 14:00 în aceeași zi, fapt confirmat prin recipisa instanței de apel, semnată de Bunic Tudor (f.d.
49). Iar, potrivit prevederilor art. 379 alin. (1) CPC, care reglementează efectele neprezentării în ședința în judecată a participanților la proces, instanța de apel întemeiat a examinat cauza în lipsa reprezentatului ÎM „Tirex Petrol” SA, Bunic Trudor. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiţie ţine să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de ÎM „Tirex Petrol” SA asemenea aspecte nu se regăsesc.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de ÎM „Tirex Petrol” SA ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Recursul declarat de Întreprinderea Mixtă „Tirex Petrol” Societate pe Acțiuni se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva