Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2rac-153/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
11 iunie 2015
Părțile
ÎM Rotalin Gaz Trading SRL vs Granit Cons SRL, Iordal Cons SRL
Pe scurt
Temeiurile declarării recursului

2rac-153/15 — Recunoaşterea nulităţii contractului de cesiunea de creanţă şi taxei de stat

prima instanţă: Iu. Ţurcan dosarul nr.2rac-153/15 instanţa de apel: N. Cernat A. Pahopol, A. Gavriliţa ÎNCHEIERE 11 iunie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul societăţii cu răspundere limitată “Iordal-Cons”, Costroveţ Vasili, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Mixtă “Rotalin Gaz Trading” societate cu răspundere limitată împotriva societăţii cu răspundere limitată „Granit-Cons” şi societăţii cu răspundere limitată „Iordal-Cons” cu privire la recunoaşterea nulităţii contractului de cesiune a creanţei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 noiembrie 2014 c o n s t a t ă La data de 18 martie 2011 Întreprinderea Mixtă “Rotalin Gaz Trading” societate cu răspundere limitată (în continuare Î.M.

“Rotalin Gaz Trading” S.R.L.) a depus cerere de chemare în judecată împotriva societăţii cu răspundere limitată „Granit-Cons” (S.R.L. „Granit-Cons”) şi societăţii cu răspundere limitată „Iordal-Cons” (S.R.L. „Iordal-Cons”) cu privire la recunoaşterea nulităţii contractului de cesiune a creanţei. În motivarea acţiunii a menţionat că, la data de 23 mai 2008 a încheiat cu S.R.L. „Granit-Cons” contractul de cesiune a creanţei potrivit căruia ultima i-a cedat datoria în mărime de 672336,65 lei pe care o avea faţă de S.R.L. „Iordal-Cons”. Astfel Î.M. “Rotalin 1 Gaz Trading” S.R.L. a devenit noul creditor al S.R.L. „Iordal-Cons”. Relevă că, la data de 28 mai 2008 între Î.M. “Rotalin Gaz Trading” S.R.L., S.R.L.

„Granit-Cons” şi S.R.L. „Iordal-Cons” a fost încheiat actul de executare a cesiunii de creanţă în sumă de 672336,65 lei. Susţine că, a înaintat pretenţia faţă de cesionarul S.R.L. „Iordal-Cons” care însă a informat că nu are datorii faţă de cedentul S.R.L. „Granit-Cons”. Solicită recunoaşterea nulă a contractului de cesiune a creanţei nr. 06/08 din 23 mai 2008. Prin hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 07 noiembrie 2011 s-a respins acţiunea ca neîntemeiată. În motivarea soluţiei prima instanţă a constatat că, temeiuri de recunoaştere a nulităţii contractului de cesiune nu există, iar reclamantul nu a prezentat probe concludente şi pertinente care ar confirma că S.R.L. „Granit-Cons” a garantat executarea de către S.R.L.

„Iordal-Cons” a creanţei cesionate. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 noiembrie 2014 s-a respins apelul declarat de S.R.L. „Iordal-Cons” şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe. La data de 07 aprilie 2015 reprezentantul societăţii cu răspundere limitată “Iordal- Cons”, Costroveţ Vasili a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 noiembrie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. În motivarea recursului a invocat că, instanţele inferioare au încălcat normele de drept material, iar contractul de cesiune a creanţei a fost încheiat cu încălcarea prevederilor art. 556 din Codul Civil şi a fost fondat pe o cauză falsă deoarece S.R.L.

„Iordal-Cons” nu a avut datorie faţă de S.R.L. „Granit-Cons”. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; 2 c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este declarare prevăzut la art. 434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Potrivit art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Colegiul constată că, recursul a fost depus în termen or, decizia contestată a fost recepţionată de recurent la data de 09 februarie 2015, iar recursul a fost depus la data de 07 aprilie 2015. Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentele invocate în recurs precum că, instanţele inferioare au încălcat normele de drept material, iar contractul de cesiune a creanţei a fost încheiat cu încălcarea normelor imperative, poartă un caracter declarativ şi nu pot fi reţinute.

Astfel, instanţa de recurs notează că, recurentul nu a invocat niciun argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art. 6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul concluzionează că, din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. 3 (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de reprezentantul societăţii cu răspundere limitată “Iordal-Cons”, Costroveţ Vasili ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de reprezentantul societăţii cu răspundere limitată “Iordal-Cons”, Costroveţ Vasili se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat 4

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.