2ra-1261/15 — Radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate, recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile și obligarea organului cadastral sa înregistreze dreptul de proprietate

prima instanţă: S.Lazari dosarul nr. 2ra-1261/15 instanţa de apel: A.Panov, M.Moraru, A.Minciuna ÎNCHEIERE 10 iunie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Simionel Elena, succesor în drepturi al Anei Mercic, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Mercic Ana împotriva Primăriei satului Pohorniceni raionul Orhei şi Primăriei orașului Orhei, intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Orhei privind radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate, recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile şi obligarea organului cadastral să înregistreze dreptul de proprietate, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 februarie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Mercic Ana şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Orhei din 30 octombrie 2014 de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă La 22 septembrie 2014, Mercic Ana a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului Pohorniceni raionul Orhei şi Primăriei orașului Orhei, intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Orhei privind radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate,

recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile şi obligarea organului cadastral să înregistreze dreptul de proprietate. În motivarea acțiunii a indicat că, pe terenul care îi aparţinea soţului ei, Mercic Nicolae, în anul 1950 a fost construită casa de cultură din satul Pohorniceni, raionul Orhei, ulterior a activat la casa de cultură în calitate de femeie de serviciu, iar fostul ei soţ, în calitate de paznic. 1 Susţine că, în perioada în care au fost repartizate cotele valorice, Consiliul local Pohorniceni a decis atribuirea soţilor Mercic, clădirea casei de cultură din satul Pohorniceni, raionul Orhei, în calitate de cotă valorică şi în contul restanţelor salariale, fapt confirmat de foștii consilierii locali şi primari.

Menţionează că, de nenumărate ori s-a adresat Primăriei satului Pohorniceni în vederea eliberării deciziei prin care i-a fost atribuită casa de cultură şi terenul aferent acesteia, însă prin decizia Consiliului sătesc Pohorniceni nr. 1/7 din 17 februarie 2012 cu privire la cererea Anei Mercic privind eliberarea unei decizii sau a unui document de privatizare a clubului vechi, cererea a fost respinsă. În acest context a indicat că, potrivit certificatului nr. 261 din 22 august 2014 eliberat de arhiva raională, i-a fost comunicat că, casa de cultură veche şi terenul aferent acestei construcții, cu nr. cadastral 6457116055, în rezultatul înregistrării masive a fost înregistrat după Primăria satului Pohorniceni.

Consideră că, prin acţiunile pîrîţilor a fost lipsită de dreptul de proprietate. Cere, reclamanta, radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile, cu nr. cadastral 6457116.055 şi 6457116.055.01, situate în satul Pohorniceni, raionul Orhei, înscrise pe numele Primăriei satului Pohorniceni, recunoașterea după Mercic Ana a dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile cu nr. cadastral 6457116.055 şi 6457116.055.01, situate în satul Pohorniceni, raionul Orhei şi obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Orhei să înregistreze după Mercic Ana, dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile cu nr. cadastral 6457116.055 şi 6457116.055.01, situate în satul Pohorniceni, raionul Orhei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Orhei din 30 octombrie 2014 acţiunea a fost respinsă. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Mercic Ana a contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 februarie 2015 a fost respins apelul declarat de Mercic Ana şi menținută hotărîrea Judecătoriei Orhei din 30 octombrie 2014 de respingere a acţiunii. La 01 aprilie 2015, în termenul prevăzut de lege, Simionel Elena, succesor în drepturi a Anei Mercic, a contestat decizia instanței de apel cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei date în apel şi restituirea pricinii la rejudecare. În susţinerea recursului s-a invocat încălcarea de către instanţe a normelor de drept procedural.

Susţine că, la 30 decembrie 2014, Mercic Ana a decedat, iar Curtea de Apel Chişinău a examinat pricina în lipsa părţilor, încălcînd astfel drepturile moştenitorilor legali. Menţionează că, după decesul mamei sale s-a adresat la notar în vederea deschiderii dosarului succesoral şi la 05 februarie 2015 a primit certificatul de calitate 2 de moştenitor, iar raporturile de drept litigioase presupune succesiunea în drepturi şi instanţa de apel urma să suspende procesul. Consideră că, dacă casa de cultură a fost construită pe terenul care a aparținut părinților ei, dînsa este moştenitoarea bunurilor imobile litigioase. Verificînd legalitatea hotărîrii contestate prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Simionel Elena, succesor în drepturi a Anei Mercic, urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Simionel Elena, succesor în drepturi a Anei Mercic este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

3 Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Instanţa de recurs reţine că argumentele invocate de către Simionel Elena, succesor în drepturi a Anei Mercic în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Colegiul reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Simionel Elena, succesor în drepturi a Anei Mercic, ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Simionel Elena, succesor în drepturi a Anei Mercic, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecător Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî 4