2ra-1253/15 — Repararea prejudiciului material și moral

prima instanţă – L. Barbos dosarul nr.2ra-1253/15 instanţa de apel – N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol ÎNCHEIERE 10 iunie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Bekberghenova Natalia în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Nataliei Bekberghenova împotriva lui Samvel Grigoryan cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 03 februarie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Natalia Bekberghenova şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 02 septembrie 2014 c o n s t a t ă La 24 decembrie 2013, Natalia Bekberghenova a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Samvel Grigoryan cu privire la repararea prejudiciului material în sumă de 3658 lei şi a prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, pe parcursul anilor 2009-2012, Judecătoria Ialoveni a examinat cauza administrativă şi cauza civilă împotriva lui Samvel Grigoryan, care s-au soldat cu admiterea pretenţiilor în favoarea Natalia Bekberghenova. În cadrul procesului de executare a hotărîrii Judecătoriei Ialoveni din 25 ianuarie 2011, executorului judecătoresc Svetlana Mocan, a încălcat procedura de executare şi pînă în prezent nu a executat hotărîrea judecătorească. Susţine reclamanta că prejudiciul material cauzat constituie suma de 3 658 lei dintre care contract cu avocatul Irina Iaţiuc -350 lei, contract cu avocatul Ghenadie Tatarciuc -2200 lei, cheltuieli de transport - 500 lei; procura şi anularea procurii-190 lei, procura avocatul Victor Bacu -125 lei, cheltuieli transferuri prin poştă-43,98 lei, cheltuieli pentru taxa de stat de judecată-150 lei şi 100 lei.

Indică că prin acţiunile ilegale ale lui Samvel Grigoryan, reclamantei şi fiicei ei, le-au fost cauzate suferinţe fizice şi morale manifestate prin violenţa psihologică colectivă asupra familiei sale, întocmirea plîngerilor false, inclusiv şi colective, cu sunete ulterioare de ameninţare din partea poliţiei şi a primarului, cu privire la evacuare şi deportare, ameninţări, inclusiv cu moartea etc. Astfel reclamanta a fost nevoită a absenta de la serviciu pentru participarea obligatorie în instanţa de judecată, a fost lipsită de dreptul la concediul anual deoarece se întîlnea permanent cu executorii judecătoreşti, a încetat a lucra în orele serii la computator, lipsind-o astfel de venituri lunare suplimentare de 150-200 dolari SUA.

La 26 decembrie 2012 reclamanta a înştiinţat pîrîtul despre mărimea prejudiciul solicitat la care acesta nu a reacţionat, mai mult a continuat acţiunile de aplicare a presiunii cu implicarea colaboratorilor de poliţie, a primarului şi cu înaintarea diferitor plîngeri neîntemeiate. Cere reclamanta încasarea de la pîrît a prejudiciului moral în sumă de 100 000 şi a celui material de 3 658 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 02 septembrie 2014 cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 februarie 2015, a fost respins apelul declarat de către Natalia Bekberghenova şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 02 septembrie 2014. La 03 aprilie 2015 Bekberghenova Natalia a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii.

În motivarea recursului a invocat că, instanţa de apel a examinat apelul încălcînd normele de drept material şi procedural, astfel nu a dat apreciere înscrisurilor prezentate la materialele cauzei şi în final a adoptat o decizie ilegală. La fel, instanţa de apel la adoptarea deciziei a încălcat prevederile art. 120 din Constituţia RM şi prevederile Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, în partea ce ţine de repararea prejudiciului ca rezultat al încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi a dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Natalia Bekberghenova nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Natalia Bekberghenova asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Natalia Bekberghenova ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de Natalia Bekberghenova se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat