2ra-1350/15 — Repararea prejudiciului material şi a celui moral

prima instanţă: L. Daşchevici dosarul nr. 2ra-1350/15 (Judecătoria Ungheni) instanţa de apel: T. Duca, E. Grumeza, S. Procopciuc (Curtea de Apel Bălţi) ÎNCHEIERE 10 iunie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Ion Druţă examinând, fără înştiinţarea participanţilor la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Strungaru Natalia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Nataliei Strungaru împotriva Valentinei Şlidt cu privire la repararea prejudiciului material şi a celui moral, şi, la acţiunea reconvenţională a Valentinei Şlidt împotriva Nataliei Strungaru cu privire la repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 09 decembrie 2014, prin care au fost respinse apelurile declarate de către Strungaru Natalia şi Valentina Şlidt şi menţinută hotărârea Judecătoriei Ungheni din 16 octombrie 2014, c o n s t a t ă La 24 ianuarie 2014, Strungaru Natalia a depus cerere de chemare în judecată împotriva Valentinei Şlidt cu privire la repararea prejudiciului material şi a celui moral.

În motivarea acţiunii reclamanta Strungaru Natalia a invocat că prin decizia agentului constatator din 18 martie 2013, pîrîta Şlidt Valentina a fost recunoscută vinovată în comiterea contravenţiei prevăzute de art. 78 alin. (1) Cod contravenţional - vătămarea intenţionată uşoară a integrităţii corporale şi sancţionată cu amendă în mărime de 10 u.c., echivalentul sumei de 200 lei. Susţine reclamanta că pîrîta Şlidt Valentina a fost recunoscută vinovată pentru faptul că la 11 martie 2013, în jurul orelor 1800, aflându-se la domiciliul dînsei din s. Chirileni, r-l Ungheni, în procesul unei certe, ce s-a iscat între ele, ultima a îmbrâncit-o, aplicîndu-i multiple lovituri cu pumnii pe diferite părţi ale corpului, cauzându-i leziuni corporale uşoare.

Afirmă Strungaru Natalia că în rezultatul loviturilor cauzate de către pârâtă, dînsa a primit un tratament la ambulator timp îndelungat, suportînd în acest sens cheltuieli financiare majore. Declară că, deţine ca probe doar 3 bonuri de plată în sumă de 685 lei, prin care se confirmă faptul că a suportat cheltuieli pentru tratamentul efectuat. Menţionează reclamanta că Valentina Şlidt refuză benevol să-i restituie cheltuielile supra vizate, precum şi să-şi ceară scuze de la dînsa pentru comportamentul său agresiv, în momentul conflictului fiind umilită atît în faţa copiilor săi, a rudelor, cît şi a consătenilor.

Cere Strungaru Natalia încasarea din contul Valentinei Şlidt în beneficiul dînsei sumei de 685 lei cu titlu de prejudiciu material, sumei de 4000 lei cu titlu de prejudiciu moral, sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistenţa juridică şi 150 lei cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată, iar în total suma de 5985 lei. La 10 martie 2014, Şlidt Valentina a depus cerere reconvenţională împotriva Nataliei Strungaru cu privire la repararea prejudiciului moral. În susţinerea acţiunii reconvenţionale Şlidt Valentina a invocat că acţiunea Nataliei Strungaru, aflată în procedura Judecătoriei Ungheni cu privire la încasarea din contul dînsei a prejudiciului material şi a celui moral, a fost intentată ca urmare al altercaţiilor care au avut loc între dânsele la 11 martie 2013, manifestate prin lovituri reciproce din cauza unor relaţii ostile în rezultatul cărora ambele au suportat leziuni corporale uşoare.

Menţionează Şlidt Valentina că drept temei pentru adresarea Nataliei Strungaru în instanţa de judecată a servit procesul-verbal cu privire la contravenţie din 18 martie 2013 potrivit căruia dînsa a fost sancţionată contravenţional cu amendă în mărime de 200 lei în baza art. 78 alin. (1) Cod contravenţional, însă, pe cazul dat, agentul constatator a mai întocmit un proces-verbal identic şi în privinţa Nataliei Strungaru, care la fel i-a pricinuit leziuni corporale uşoare. Afirmă reclamanta că dînsa de la bun început a considerat conflictul epuizat, achitând amenda, însă Natalia Strungaru a atacat decizia agentului constatator în privinţa sa în instanţa de judecată, care prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 22 mai 2013 a fost anulată din cauza unor încălcări procesuale admise de agentul constatator.

Declară că, leziunile corporale cauzate dînsei de către pârâtă în rezultatul altercaţiei care a avut loc între ele, nu au fost confirmate printr-un act de expertiză medico-legal, deoarece ea nu a dorit să facă public acest conflict. Faptul că, pîrîta i-a cauzat un prejudiciu moral se confirmă prin întocmirea în privinţa acesteia a procesului-verbal cu privire la contravenţie, precum şi prin declaraţiile martorilor prezenţi la conflict. Solicită Şlidt Valentina încasarea din contul Nataliei Strungaru în beneficiul dînsei sumei de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral, sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistenţă juridică şi sumei de 450 lei cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea cererii reconvenţionale.

Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 16 octombrie 2014, acţiunea principală a fost parţial admisă şi încasată din contul Valentinei Şlidt în beneficiul Nataliei Strungaru suma de 623, 61 lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 400 lei cu titlu de prejudiciu moral şi suma de 1183,50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. S-a încasat din contul Valentinei Şlidt în beneficiul statului suma de 250 2 lei cu titlu de taxă de stat. În rest, acţiunea principală a fost respinsă. A fost respinsă acţiunea reconvenţională ca neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 09 decembrie 2014, au fost respinse apelurile declarate de către Strungaru Natalia şi Valentina Şlidt şi menţinută hotărârea Judecătoriei Ungheni din 16 octombrie 2014. La 17 martie 2015, Strungaru Natalia a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 09 decembrie 2014 şi hotărârii Judecătoriei Ungheni din 16 octombrie 2014 în partea respingerii pretenţiei privind încasarea prejudiciului moral în mărime integrală de 4000 lei şi pronunţarea în această parte a unei noi hotărâri de admitere integrale al acţiunii. În susţinerea recursului, Strungaru Natalia a indicat că instanţele de judecată ierarhic inferioare au apreciat arbitrar probele administrate la dosar ca urmare diminuînd nejustificat mărimea prejudiciului moral de la 4000 lei pînă la 400 lei, sumă care nu constituie o compensaţie echitabilă.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele dosarului atestă că copia deciziei Curţii de Apel Bălţi din 09 decembrie 2014 a fost expediată în adresa Nataliei Strungaru la 15 ianuarie 2015 şi recepţionată de către recurentă la 22 ianuarie 2015 (f.d. 85, 93). În circumstanţele relevate, recursul declarat de către Strungaru Natalia se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege. La 28 aprilie 2015, în adresa intimatei Şlidt Valentina a fost expediată copia recursului declarat de către Natalia Strungaru cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. Intimata Şlidt Valentina nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Natalia Strungaru este inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4). Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; 3 b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Strungaru Natalia nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentei cu soluţia pronunţată de către instanţele de judecată ierarhic inferioare şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse.

Nu poate fi reţinut ca motiv al admisibilităţii prezentului recurs argumentul recurentei Strungaru Natalia precum că instanţele de judecată ierarhic inferioare au apreciat arbitrar probele administrate la dosar ca urmare diminuînd nejustificat mărimea prejudiciului moral de la 4000 lei pînă la 400 lei, sumă care nu constituie o compensaţie echitabilă, deoarece este neîntemeiat, or, la determinarea cuantumului prejudiciului moral instanţele de judecată ierarhic inferioare au respectat criteriul echităţii, care presupune că despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raţionale şi echitabile şi nicidecum exagerate, adică trebuie stabilite în aşa fel încît să asigure efectiv o compensare suficientă a prejudiciului moral cauzat, astfel să fie menţinut echilibrul între daunele efectiv pricinuite şi suma acordată.

Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate şi urmează a fi respinse. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi de drept procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar şi nu temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenţei degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell c. 4 Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanţele de judecată ierarhic inferioare s-au pronunţat deja în modul corespunzător. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Strungaru Natalia, ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) şi (2), art. 433 lit. a) şi art. 440, CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Natalia Strungaru, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Ion Druţă 5