2ra-1326/15 — Contestarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a pricinii şi reparearea prejudiciului moral

prima instanţă: O. Cernei dosarul nr. 2ra-1326/15 instanţa de apel: L. Popova, M. Moraru, A. Panov ÎNCHEIERE 03 iunie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca - Doneva Valentina Clevadî examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Serghei Mocanu şi Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Serghei Mocanu împotriva Ministerului Justiţiei al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a pricinii şi repararea prejudiciului moral împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 decembrie 2014 prin care au fost respinse ca nefondate cererile de apel depuse de Ministerul Justiţiei şi Serghei Mocanu, menţinută hotărârea primei instanţe.

constată: La 16 iunie 2014, Serghei Mocanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a pricinii şi repararea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii a invocat că la 14 august 2012, a depus la CP sect. Rîşcani o contestaţie cu privire la anularea procesului - verbal şi deciziei din 10 august 2012 întocmit de OOS al CPS Rîşcani. Până la moment, contestaţia nu este examinată. Invocă art. 454 din Codul Contravenţional al RM care prevede că cauza contravenţională se judecă în termen de 30 de zile de la data intrării dosarului în instanţă. Dacă există temeiuri rezonabile, judecătorul, prin încheiere motivată, poate prelungi termenul de judecare a cauzei cu 15 zile.

Consideră că dreptul lui la examinarea pricinii într-un termen rezonabil a fost încălcat prin durata excesivă a procesului. Face referire reclamantul la prevederile art. 2 alin. (1) din Legea privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, care stipulează că orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-а fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti poate adresa în instanţă de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condiţiile stabilite de prezenta lege şi de legislaţia procesuală civilă.

Susţine că la stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanţa de judecată urmează să ţină cont practica CtEDO care în cazuri similare a acordat cu titlu de daune morale sume analogice. Îşi întemeiază pretenţiile în baza dispoziţiilor art.6 din CEDO, art. 5-7, 83, 85, 90, 94, 123, 166, 167 CPC, art.8, l1, 14, 1398, 1399, 1422, 1423 Cod civil. Solicită constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a contestaţiei privind anularea procesului - verbal şi deciziei din 10 august 2012 întocmit de OOS. al CPS Rîşcani Dumitru Banu pentru perioada 29 august 2013- 16 iunie 2014, încasarea din contul bugetului de stat prin intermediu Ministerului Finanțelor al RM în beneficiu său cu titlu de prejudiciu moral suma de 15000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 05 septembrie 2014 a fost admisă parţial acţiunea, constatată încălcarea dreptului lui Serghei Mocanu la judecarea în termen rezonabil a cauzei contravenţionale la contestaţia depusă de Serghei Mocanu împotriva procesului - verbal cu privire la contravenţie şi a deciziei de sancţionare din 10 august 2012 întocmite de OOS al CPS Rîşcani Dumitru Banu, încasată în beneficiul lui Serghei Mocanu de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor suma de 2000 lei cu titlul de prejudiciul moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, în rest pretenţiile lui Serghei Mocanu au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 decembrie 2014 au fost respinse ca nefondate cererile de apel depuse de Ministerul Justiţiei şi Serghei Mocanu, menţinută hotărârea primei instanţe. La 06 ianuarie 2015, Serghei Mocanu a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea parţială a hotărârii primei instanţe şi a deciziei instanţei de apel în partea reparării prejudiciului moral, modificând cuantumul prejudiciului moral încasat din contul bugetului de stat în beneficiu său de la suma de 2000 lei până la suma de 10000 lei. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o ilegală şi neîntemeiată în partea cuantumului prejudiciului moral.

Consideră că la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, instanţa de fond nu a ţinut cont de practica CtEDO care în cazuri similare a acordat cu titlu de daune morale sume de la 600 euro până la 3000 euro. La fel, nu a ţinut cont de faptul că contestaţia nici până la moment nu este examinată. Susţine că contestaţia se examinează începând cu 14 august 2012, astfel termenul este unul excesiv de mare şi constituie un abuz din partea instanţelor de judecată. Afirmă că comportamentul instanţelor de judecată este inexplicabil, deoarece cazul este unul simplu şi nu necesită efectuarea unor procedee complicate de durată. La 23 martie 2015, Ministerul Justiţiei al RM a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o neîntemeiată. Susţine că la emiterea actelor judecătoreşti recurate, instanţele naţionale nu au ţinut cont de argumentul Ministerului Justiţiei, precum că intimatului nu i-a fost cauzat un prejudiciu moral ce urmează a fi recuperat prin acordarea unei sume cu titlu de prejudiciu moral de la bugetul de stat, deoarece nu a demonstrat cu probe pertinente suportarea de facto a acestuia. Consideră neîntemeiat argumentul pus la baza deciziei contestate precum că prejudiciul cauzat prin tergiversarea examinării cauzei se repară indiferent de vinovăţia instanţei de judecată, a organului de urmărire penală, etc, aceasta fiind apreciat eronat şi de către instanţa de apel.

Afirmă că instanţa de apel a analizat superficial cumulul de probe administrat, nu a pătruns în esenţa speţei limitându-se doar la o apreciere arbitrară a probelor. Menţionează că dovada elocventă a faptului că instanţa de apel a apreciat arbitrar probele se rezumă la faptul că acestea şi-au întemeiat hotărârile pe nişte argumente formale şi pur declarative care nu pot fi fundamentate cu probe concludente, pertinente şi utile, or instanţa de apel a omis obligaţia pozitivă dictată de Convenţie, de a corobora argumentele din cererea de apel cu celelalte probe din cauză. Invocă prevederile art. 1422 alin. (1) Cod civil, care stipulează că în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc.

Consideră că intimatul Serghei Mocanu nu a suportat nici un prejudiciu moral care să fie recuperat material din bugetul de stat. Remarcă că acordarea de prejudicii din bugetul de stat nu constituie o regulă, aceasta este prevăzut şi în jurisprudenţa CEDO unde se menţionează că constatarea violării reprezintă prin sine o satisfacţie echitabilă suficientă ca excepţie şi doar în cazul abaterilor cu repercusiuni minore asupra reclamantului sau când recunoaşterea violării aduce prin sine beneficii reclamantului.

Susţine că potrivit art. 5 alin. (2) din Legea privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, instanţa de judecată poate decide că simpla constatare a încălcării dreptului reprezintă prin sine o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părţilor, la 17 decembrie 2014, fapt confirmat prin scrisoarea de însoţire anexată (f. d. 103), însă careva date despre recepţionarea acesteia de către recurenţi, la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenţii Serghei Mocanu şi Ministerul Justiţiei al RM s-au conformat prevederilor legale şi au declarat recursul la 06 ianuarie 2015 şi respectiv la 23 martie 2015, în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de Serghei Mocanu şi Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie relevă că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursurile declarate de Serghei Mocanu şi Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova , asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Serghei Mocanu şi Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursurile declarate de Serghei Mocanu şi Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî