2r-462/15 — Micşorarea cuantumului pensiei de întreţinere

prima instanţă: A. Mironov dosarul nr. 2r-462/15 instanţa de apel: G. Eni, N. Bondarenco şi V. Movilă DECIZIE 03 iunie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Galina Stratulat şi Sveatoslav Moldovan examinând recursul declarat de Belcevicen Stepan, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Belcevicen Stepan împotriva Belicevicena Nineli cu privire la micşorarea pensiei de întreţinere, împotriva încheierii Curţii de Apel Cahul din 17 martie 2015, prin care s-a respins cerere de repunere a apelului în termen şi s-a restituit apelul ca fiind tardiv c o n s t a t ă La 23 iunie 2014 Belcevicen Stepan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Belicevicena Nineli cu privire la micşorarea pensiei de întreţinere.

În motivarea cererii de chemare în judecată Belcevicen Stepan a indicat că prin ordonanţa judecătorească a Judecătoriei Taraclia din 20 martie 2008 s-a încasat din contul său pensia de întreţinere a fiicelor minore Iulia, născută la 03 iunie 1993 şi Elena, născută la 01 decembrie 1999 în mărime de 1/3 din toate veniturile lunare, dar nu mai puţin de salariul lunar mediu stabilit pe Republica Moldova, începând cu 13 martie 2008. Unica sursă de venit este salariul în mărime de 3 125 lei, pe care îl primeşte în calitate de angajat la banca comercială ,,Victoriabank” societate pe acţiuni şi astfel achită pensie de întreţinere în mărime de 873 lei. Fiica Iulia a împlinit vârsta de 18 ani, însă executorul judecătoresc încasează şi în continuare pensia de întreţinere în mărime de 1/3 din salariu.

Cere Belcevicen Stepan micşorarea pensiei de întreţinere şi stabilirea acesteia în mărire a de ¼ din salariu pentru întreţinerea fiicei Elena până la 01 decembrie 2017 (f.d. 2). Prin hotărârea Judecătoriei Taraclia din 24 iulie 2014 s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Belcevicen Stepan.

S-a modificat cuantumul pensiei de întreţinere încasată de la Belcevicen Stepan în folosul pârâtei Belicevicena Nineli pentru întreţinerea fiicelor Iulia, născută la 03 iunie 1993 şi Elena, născută la 01 decembrie 1999 de la 1/3 din toate veniturile lunar, dar nu mai puţin de un salariu mediu lunar stabilit pe Republica Moldova, începând cu 13 martie 2008 şi până la atingerea lor a vârstei de 18 ani şi s-a încasat de la Belcevicen Stepan în beneficiul pârâtei Belicevicena Nineli pensia pentru întreţinerea Elenei Belicevicena, născută la 01 decembrie 1999 în mărime de ¼ din toate veniturile lunar, dar nu mai puţin de salariul mediu lunar stabilit pe Republica Moldova, de la data intrării în vigoare a hotărârii şi până la atingerea Elenei Belicevicena a vârstei de 18 ani, adică până la 01 decembrie 2017 (f.d.

22, 27-28, 32- 33). 1 La 20 ianuarie 2015 Belcevicen Stepan a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Taraclia din 24 iulie 2014, solicitând repunerea în termen, casarea hotărârii primei instanţe în partea încasării pensiei de întreţinere în mărime de ¼ din toate veniturile lunar, dar nu mai puţin de salariul mediu lunar stabilit pe Republica Moldova (f.d. 34-35). Prin încheierea Curţii de Apel Cahul din 17 martie 2015 s-a respins cererea de repunere a apelului în termen şi s-a restituit apelul lui Belcevicen Stepan ca fiind tardiv (f.d. 50-51). La 17 aprilie 2015 Belcevicen Stepan a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Cahul din 17 martie 2015, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanţe şi încheierii instanţei de apel şi emiterea unei noi hotărâri prin care să fie exclusă sintagma ,,nu mai puţin de un salariu minim stabilit”.

În motivarea cererii de recurs Belcevicen Stepan a indicat că după emiterea hotărârii primei instanţe executorul judecătoresc a început a încasa pensia de întreţinere conform sintagmei ,,însă nu mai puţin de un salariu minim stabilit”. La pronunţarea hotărârii nu a înţeles că pensia de întreţinere nu trebuie sa fie mai mică decât un salariu minim stabilit. A depus o nouă cerere de chemare în judecată la Judecătoria Taraclia cu privire la micşorarea cuantumului pensiei de întreţinere conform art. 75 Codul familiei, însă instanţa a încetat procesul pe motiv că există deja o hotărâre judecătorească în acest sens. În conformitate cu art. 426 alin. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins din următoarele motive. În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. Judecând pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că instanţa de apel a examinat pricina cu respectarea normelor de drept procedural. Din actele pricinii rezultă că prin hotărârea Judecătoriei Taraclia din 24 iulie 2014 s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Belcevicen Stepan.

În conformitate cu art. 362 alin. (1) Codul de procedură civilă, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. În conformitate cu art. 111 alin. (1) şi (2) Codul de procedură civilă, actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanţa judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor şi cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade.

În şedinţa de judecată din 24 iulie 2014 Belcevicen Stepan s-a prezentat (f.d. 19). 2 Obiecţii la procesul-verbal în ordinea stabilită de art. 275 alin. (6) Codul de procedură civilă Belcevicen Stepan nu a prezentat. La 24 iulie 2014 Belcevicen Stepan a confirmat contra semnătură că a primit copia hotărârii primei instanţe (f.d. 23). Belcevicen Stepan a depus apel împotriva hotărârii Judecătoriei Taraclia din 24 iulie 2014 la 30 ianuarie 2015, în afara termenului legal, solicitând repunerea în termen. În conformitate cu art. 116 alin. (1) şi (3) Codul de procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). Belcevicen Stepan a invocat temei de repunere a apelului faptul că nu a înţeles că pensia de întreţinere nu trebuie să fie mai mică decât un salariu mediu lunar stabilit pe Republica Moldova. Instanţa de apel întemeiat a considerat că motivele invocate de Belcevicen Stepan nu servesc temei de repunere a cererii de apel în termen. În conformitate cu art. 10 alin. (1) şi (3) Codul de procedură civilă, sancţiunile procedurale sînt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum şi în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

Sancţiunile procedurale vizează atît actele de procedură ale instanţei judecătoreşti, ale participanţilor la proces, cît şi ale persoanelor legate de activitatea acestora şi, în dependenţă de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligaţia de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătoreşti, în alte măsuri prevăzute de lege. În afară de aceasta, în conformitate cu art. 56 alin. (3) Codul de procedură civilă, participanţii la proces sunt obligaţi să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale.

În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligaţiunilor procedurale, se aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia procedurală civilă. Articolul 61 alin. (1) Codul de procedură civilă expres prevede că părţile sunt obligate să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale. Instanţa judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmăreşte tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. În hotărârea Ponomaryov vs. Ucraina 3236/03 din 03 aprilie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dacă termenul pentru introducerea unei căi ordinare de atac este reînnoit după un interval considerabil şi pentru motive care nu par să fie foarte convingătoare, o asemenea decizie ar putea înfrânge principiul securităţii raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Curtea a reiterat că revine în primul rând instanţelor interne sa decidă asupra repunerii în termenul de introducere a căii ordinare de atac, dar ele nu se bucură de o marjă de apreciere nelimitată. Instanţele sunt obligate să indice motivele pentru care au acceptat repunerea în termen. Un asemenea motiv ar putea fi, spre exemplu, 3 necomunicarea hotărârii luate în proces de către autorităţile competente ale statului. Chiar şi atunci, totuşi, posibilitatea repunerii în termen nu ar fi nelimitată, dată fiind obligaţia părţilor de a se interesa, la intervale rezonabile, de stadiul procesului de care ele au cunoştinţă.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa constantă a mai reiterat că ţine de obligaţia părţilor de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanţă (a se vedea cauza Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007). În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen. În corespundere cu norma de drept citată, Curtea de Apel Cahul corect a restituit apelul lui Belcevicen Stepan ca fiind depus cu omiterea termenului de declarare.

Încheierea contestată cu recurs este compatibilă cu respectarea garanţiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că încheierea Curţii de Apel Cahul din 17 martie 2015 este întemeiată, iar argumentele invocate în cererea de recurs sunt declarative, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul este neîntemeiat şi necesită să fie respins cu menţinerea încheierii contestate. În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Belcevicen Stepan.

Se menţine încheierea Curţii de Apel Cahul din 17 martie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Belcevicen Stepan împotriva Belicevicena Nineli cu privire la micşorarea pensiei de întreţinere. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, Judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Galina Stratulat Sveatoslav Moldovan 4