2ra-1238/15 — Cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil și repararea prejudiciului material și moral

Dosarul nr.2ra-1238/15 prima instanţă: L. Pruteanu instanţa de apel: N. Traciuc, B. Bîrcă, E. Fistican ÎNCHEIERE 03 iunie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Oleg Sternioală şi Petru Moraru examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ciuchitu Gheorghe, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ciuchitu Gheorghe împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului material și moral cauzat, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 16 decembrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Ciuchitu Gheorghe și menținută hotărîrea primei instanțe, c o n s t a t ă: La 19 februarie 2014, Ciuchitu Gheorghe a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei.

În motivarea acţiunii Ciuchitu Gheorghe a invocat că la 19 decembrie 2013 s-a adresat cu o plîngere în temeiul art. 313 Cod de procedură penală către judecătorul de instrucție a Judecătoriei Căușeni, prin care a solicitat anularea ordonanței de neîncepere a urmăririi penale din 29 noiembrie 2013 și a ordonanței din 12 decembrie 2013 emise de către Procuratura raionului Căușeni. Prin încheierea Judecătoriei Căușeni din 21 februarie 2014, plîngerea dată a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Consideră Ciuchitu Gheorghe că instanța de judecată a încălcat dreptul la judecarea cauzei într-un termen rezonabil și anume termenul de 10 zile prevăzut de art. 313 alin. (4) Codul de procedură penală. Solicită Ciuchitu Gheorghe constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei.

Ulterior în cadrul examinării pricinii, Ciuchitu Gheorghe a depus cerere suplimentară, solicitînd încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul său a sumei de 1800 lei prejudiciu material ce constă din cheltuieli de transport și zilele de lucru pierdute, suma de 200 lei prejudiciu moral și suma de 500 lei cheltuieli de judecată (f.d.29). Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 03 iulie 2014, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Ciuchitu Gheorghe (f.d.68, 71-74). 1 Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2014, a fost respins apelul declarat de către Ciuchitu Gheorghe și menținută hotărîrea primei instanțe fără modificări (f.d.103-108).

La 27 martie 2015, Ciuchitu Gheorghe a depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2014, solicitînd casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie admisă acțiunea integral. În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. La 30 decembrie 2014, Curtea de Apel a expediat în adresa participanților procesului copia deciziei (f.d.109). Recurentul susține în cererea de recurs că decizia instanței de apel i-a fost expediată la 30 ianuarie 2015 (f.d.111).

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat la 27 martie 2015, este depus în termen, deoarece la materialele pricinii nu sunt alte date cînd a fost recepționată copia deciziei instanței de apel de către recurent, de cît cele susținute în recurs, de către ultimul. În motivarea recursului Ciuchitu Gheorghe a invocat că instanţele ierarhic inferioare eronat au aplicat normele de drept material. Verificînd legalitatea deciziei contestate, în limitele invocate în cererea de recurs depusă de Ciuchitu Gheorghe, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art.439 alin.(2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. La 21 aprilie 2015, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa intimatului cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. Până la examinarea pricinii, Ministerul Justiției nu a depus referinţă la cererea de recurs declarată de către Ciuchitu Gheorghe, prin care să-şi exprime opinia referitor la recursul declarat.

În conformitate cu art.439 alin.(3) codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor şi verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră 2 că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Colegiul menţionează că Ciuchitu Gheorghe în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. Completul judiciar precizează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul relevă, prin prisma jurisprudenţei CEDO că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Totodată, instanţa de recurs menționează şi faptul că potrivit articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul „efectiv”, atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime” conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII).

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură şi aplicarea corectă a legii materiale, iar în esenţa lor argumentele recursului care sânt similare argumentelor invocate în instanţa de apel, au fost verificate minuţios la judecarea pricinii în ordine de apel completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ciuchitu Gheorghe, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Ciuchitu Gheorghe se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Oleg Sternioală Petru Moraru 3