- Dosarul nr.
- 2rh-185/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 3 iunie 2015
- Părțile
- Orlovschii Ivan vs Primăria şi Consiliul comunei Valea-Trestieni r-l Nisporeni şi Oficiului Cadastral Teritorial Nisporeni
- Pe scurt
- Temeiurile declarării revizuirii
2rh-185/15 — Anularea titlului de autentificare
Prima instanță: Judecătoria Nisporeni Dosarul nr. 2rh-185/15 Judecător: R. Costru Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: L. Popova, M. Moraru, A. Panov Instanța de recurs: CSJ judecători: N. Clima, I. Corolevschi, I. Druță ÎNCHEIERE 03 iunie 2015 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru, Ion Druţă examinând cererea de revizuire declarată de către Orlovschii Ivan, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Orlovschii Ivan împotriva Primăriei şi Consiliului comunal Valea-Trestieni r-l Nisporeni şi Oficiului Cadastral Teritorial Nisporeni privind anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 26 februarie 2015, prin care recursul declarat de Orlovschii Ivan împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2014, a fost recunoscut inadmisibil, c o n s t a t ă : La 31 octombrie 2013, Orlovschii Ivan s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei şi Consiliului comunal Valea-Trestieni, r-1 Nisporeni şi Oficiului Cadastral Teritorial Nisporeni privind anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren.
În motivarea acţiunii reclamantul a indicat, că prin decizia Primăriei Valea- Trestieni r-1 Nisporeni nr. 03 din 10.01.1994 i s-a atribuit în proprietate 1,10 ha teren agricol (cote părţi), din care 0,77 ha este teren arabil, 0,16 ha livezi şi 0,17 ha vii, fiindu-i eliberat titlul provizoriu ce confirmă dreptul de proprietate posesiune şi beneficiere funciară, primindu-1 în natură în acelaşi an. Ulterior, prin dispoziţia primarului com. Valea-Trestieni nr. 3 din 13.01.2000, i s-au eliberat titlurile de autentificare a dreptului deţinătorului de teren. La rubrica suprafaţa totală a fost indicată o suprafaţă mai mică de cît cea care o deţine legal. Conform cotelor părţi că a fost membru a colhozului Valea-Trestieni i-a fost atribuit 0,77 ha teren arabil, iar în titlu este indicat greşit suprafaţa de 0,5540 ha.
Menţionează reclamantul, că la momentul de faţă deţine suprafaţa de 0,77 ha pe care o lucrează după destinaţie, eroarea a observat-o cînd a dorit să înregistreze titlurile respective la OCT Nisporeni. Susţine reclamantul că, la toţi membrii colhozului la repartizarea terenului în cote părţi le-au revenit teren arabil cote părţi cîte 0,77 ha pentru fiecare membru.
Menţionează reclamantul că a depus cerere prealabilă către pîrît, prin care a solicitat să-i fie corectate erorile indicate, însă prin decizia Consiliului comunal Valea Trestieni r-l Nisporeni i sa refuzat, indicînd precum că deţine 1,08 ha de teren cota deplină dintre care teren arabil 0,5540 ha, nr. cadastral 303224, livadă 0,1937 ha, nr. cadastral 306230, vie 0,1534, nr. cadastral 401038 şi vie 0,179 ha, nr. cadastral 401026. Mai indică reclamantul, că teren agricol vie cu suprafaţa totală de 0,1534 ha cu cod cadastral 401038, nu 1-a deţinut în proprietate nici odată şi nici nu cunoaşte unde se află acest teren şi nu deţine careva acte pe acest teren, nu a achitat impozitul pe acest teren, achitînd impozitul funciar doar pe terenurile care le deţine legal.
Solicită reclamantul repunerea în termen, anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren cu nr. cadastral 6047303224 eliberat prin dispoziţia Primarului com. Valea Trestieni, r-1. Nisporeni nr. 3 din 13.01.2000. La 21 ianuarie 2014, reclamantul a depus cerere de concretizare a pretenţiilor, prin care a solicitat obligarea Primăriei şi Consiliul Valea Trestieni de a elibera titlu de autentificare a dreptului deţinătorului de teren conform hotarelor existente în natură cu obligarea OCT Nisporeni de a înregistra titlu de autentificare a dreptului deţinătorului de teren pe numele lui Orlovschii Ivan cu rectificările efectuate. Prin hotărîrea Judecătoriei Nisporeni din 09 iunie 2014, acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, nefondată şi lipsită de suport probatoriu.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2014, a fost respins recursul declarat de Orlovschii Ivan şi a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Nisporeni din 09 iunie 2014. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 15 decembrie 2014, Orlovschii Ivan a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Nisporeni din 09 iunie 2014, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii înaintate, sau restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanță în alt complet de judecători. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 26 februarie 2015, recursul declarat de Orlovschii Ivan a fost declarat inadmisibil.
La 08 mai 2015, Orlovschii Ivan a depus cerere de revizuire, solicitînd revizuirea încheierii Curții Supreme de Justiție din 26 februarie 2015, a invocat că a obținut careva acte care confirmă că la toți membrii Colhozului Valea Trestieni le-au revenit cota echivalentă de teren în mărime de la 0,7443 ha. A mai anexat la cererea de revizuire și declarațiile scrise a doi martori. Verificând temeiurile invocate în cererea de revizuire în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.
În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC cu anexarea probelor ce le confirmă. Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 din Codul de procedură civilă care poartă un caracter exhaustiv. Instanţa de judecată reiterează că, revizuirea este o cale de retractare a hotărîrii şi nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea şi temeinicia hotărîrilor adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului. Prin urmare, nu orice circumstanţe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar acelea care întrunesc exigențele legii.
În conformitate cu prevederile art. 449 CPC al RM, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională şi la judecarea cauzei a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, iar instanţa de judecată sau Curtea Supremă de Justiţie a respins cererea privind sesizarea Curţii Constituţionale sau din hotărîrea Curţii Constituţionale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituţie sau de tratatele internaţionale în domeniul drepturilor omului;
g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională.. Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate şi sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente care sunt esențiale pentru litigiul examinat şi de natură să influențeze soluția adoptată. Colegiul relevă că revizuirea unei hotărâri emise de către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărârii, probează existența unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC.
În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul examinării în instanţa de fond. Din textul cererii de revizuire, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că revizuentul solicită revizuirea încheierii Curţii Supreme de Justiție din 26 februarie 2015, invocând în calitate de temei lit. b) a art. 449 CPC. Astfel, potrivit normei invocate, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele şi faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.
Colegiul reține că, pentru a redeschide procesul în baza temeiului prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, este important ca circumstanțele sau faptele date, existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente. Pentru acest temei de revizuire, esențial este ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte şi că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire. Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele şi faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.
Astfel, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărârii. Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanțe conduc după sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părțile în litigiu şi deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.
În același timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele şi faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei. La caz, Colegiul conchide că revizuentul nu a probat nici într-un fel prezența acestui temei de revizuire, iar circumstanțele invocate de acesta nu pot fi calificate drept circumstanțe şi fapte esențiale a pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului și că ultimul a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele şi faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.
Cu referire la pretinsele circumstanțe noi aflate de revizuentul Orlovschii Ivan precum că a obținut careva acte care confirmă că la toți membrii Colhozului Valea Trestieni le-au revenit cota echivalentă de teren în mărime de la 0,7443 ha și anexarea la cererea de revizuire a careva declarațiile scrise a doi martori, Colegiul le reține ca fiind declarative și irelevante în contextul speței din litigiu. Mai mult ca atât, Colegiul constată cu certitudine, că toate faptele invocate de revizuent ca circumstanțe pe care nu le-a cunoscut, dar care sunt determinante pentru revizuirea soluției, erau şi/sau puteau fi cunoscute la momentul examinării şi adoptării deciziei a cărei revizuire se solicită.
În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit conchide că circumstanțele invocate de revizuent drept temei de revizuire, nu se încadrează în cele exhaustiv prevăzute la art. 449 CPC. Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului CEDO, care declară preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roşca v. Moldova).
Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un recurs camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale şi convingătoare. Din considerentele menționate Colegiu consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă.
Astfel, Colegiul conchide că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, or retractarea neîntemeiată a unei hotărâri judecătorești irevocabile produce efecte grave pentru părți, întrucât se încalcă principiul stabilității raporturilor juridice, fiindcă unul dintre elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea (art. 449 CPC) admite revizuirea numai în cazuri strict determinate.
În baza celor expuse şi în conformitate cu art. 449, 451-453 CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Orlovschii Ivan, împotriva încheierii Curții Supreme de Justiţie din 26 februarie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Orlovschii Ivan împotriva Primăriei şi Consiliului comunal Valea-Trestieni r-l Nisporeni şi Oficiului Cadastral Teritorial Nisporeni privind anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Ion Druţă