2ra-1330/15 — Cu privire la repararea prejudiciului material cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a cauzei

dosarul nr. 2ra-1330/15 prima instanţă - V. Muntean instanţa de apel - Iu. Cimpoi, N. Craiu, N. Simciuc ÎNCHEIERE 03 iunie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către avocatul Arcadii Crainic în interesele Galinei Coțofană și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Galina Coțofană împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Pavel Botnaru cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești și repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 19 februarie 2015, prin care au fost respinse apelurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și avocatul Arcadii Crainic în interesele Galinei Coțofană și menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău din 18 noiembrie 2014 c o n s t a t ă La 25 august 2014, Galina Coțofană a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

intervenient accesoriu executorul judecătoresc Pavel Botnaru cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești și repararea prejudiciului material și moral. În motivarea acţiunii, Galina Coțofană a indicat că la 17 august 2011 s-a adresat Judecătoriei Hîncești cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Ghenadie Coțofană cu privire la desfacerea căsătoriei și încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor. Prin hotărîrea Judecătoriei Hîncești din 06 decembrie 2011, acțiunea a fost admisă integral, fiind desfăcută căsătoria cu Ghenadie Coțofană. Prin aceiași hotărîre, s-a încasat de la Ghenadie Coțofană pensia pentru întreținerea copilului minor – Victor, 1 născut la 29 aprilie 2000 în mărime de ¼ din toate veniturile, începînd cu 17 august 2011 pînă la atingerea majoratului de către copil.

În baza hotărîrii judecătorești menționate, la 29 decembrie 2011 de către executorul judecătoresc Pavel Botnaru a fost dispusă primirea spre executare a documentului executoriu privind încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor. Menționează de asemenea, necătînd la faptul că de la momentul primirii documentului executoriu și data intentării procedurii de executare a hotărîrii judecătorești au trecut mai mult de 2 ani 7 luni, pînă la momentul de față de către executorul judecătoresc Pavel Botnaru nu au fost efectuate careva acțiuni, prevăzute de Codul de executare, privind executarea hotărîrii de judecată de încasare a pensiei pentru întreținerea copilului minor. De asemenea, relatează că la momentul actual, Ghenadie Coțofană are viză de domiciliu în s. Dahnovici, raionul Hîncești, domiciliază real în această localitate, niciodată nu a ieșit din țară și la moment este angajat la stația alimentară cu combustibil ”Tirex-Petrol” din localitate.

Deci, consideră că Ghenadie Coțofană este angajat în cîmpul muncii și dispune în prezent de surse financiare reale, care au putut fi încasate imediat de la intentarea procedurii de executare a hotărîrii de judecată de la debitor, însă aceste acțiuni nu au avut loc din motivul ne întreprinderii măsurilor de executare silită prevăzute de Codul de executare. Adresîndu-se de nenumărate ori executorului judecătoresc în vedere executării hotărîrii judecătorești de încasare a pensiei pentru întreținerea copilului minor, ultimul a invocat faptul că nu dispune de careva pîrghii pentru impunerea lui Ghenadie Coțofană să achite pensia pentru întreținerea copilului minor, deoarece acesta nu dispune de bani.

Consideră că în rezultatul inacțiunilor executorului judecătoresc Pavel Botnaru, a fost lipsită ilegal de întreținerea materială a copilului minor pe o perioadă îndelungată de timp. Galina Coțofană solicită constatarea faptului încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești de către executorul judecătoresc Pavel Botnaru privind încasarea de la Ghenadie Coțofană a pensiei pentru întreținerea copilului minor în mărime de ¼ din toate veniturile lunar, începînd cu 17 august 2011 pînă la atingerea majoratului de către copil. De asemenea, a solicitat încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova a prejudiciului moral în mărime de 50000 lei, a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5000 lei și a prejudiciului material.

La 22 septembrie 2014, Galina Coțofană a depus cerere de chemare suplimentară, solicitînd constatarea faptului încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești de către executorul judecătoresc Pavel Botnaru privind încasarea de la Ghenadie Coțofană a pensiei pentru întreținerea copilului minor în mărime de ¼ din toate veniturile lunar, începînd cu 17 august 2011 pînă la atingerea majoratului de către copil, încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova a prejudiciului moral în mărime de 50000 lei, a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 5000 și prejudiciul material în mărime de 17509 lei (f.d. 24-26).

2 Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău din 18 noiembrie 2014, acțiunea a fost admisă parțial. A fost constatat încălcarea dreptului Galinei Coțofană la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoriei Hîncești din 06 decembrie 2011 și s-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova în beneficiul Galinei Coțofană suma de 2000 lei în vederea reparării prejudiciului moral și 3000 lei cheltuieli de asistență juridică. În rest pretențiile au fost respinse.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 februarie 2015, care au fost respinse apelurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și avocatul Arcadii Crainic în interesele Galinei Coțofană și menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău din 18 noiembrie 2014. La 18 martie 2015, avocatul Arcadii Crainic a declarat recurs în interesele Galinei Coțofană împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe și încasarea prejudiciului material în mărime de 17509 lei și a prejudiciului moral în mărime de 50000 lei. De asemenea, a solicitat încasarea cheltuielilor de asistență în mărime deplină de 5000 lei.

Avocatul Arcadii Crainic, în motivarea recursului a menționat că la emiterea hotărîrilor contestate, instanțele de judecată au ignorat declarațiile martorului Dumitru Gînu, care a relatat că executorul judecătoresc știind cu certitudine că debitorul este angajat în cîmpul muncii, în mod intenționat pînă la momentul de față nu execută hotărîrea de judecată, iar minorul se află în exclusivitate la întreținerea sa materială, fapt ignorat de instanțele de judecată la stabilirea prejudiciului moral, cît și la refuzul recunoașterii dreptului la despăgubire materială. La 11 mai 2015, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe, cu emiterea unei hotărîri de respingere integrală a acțiunii.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova, în motivarea recursului a menționat că instanța de apel a dat o apreciere eronată probelor anexate la materialele cauzei, instanța s-a dispus doar asupra neexecutării hotărîrii judecătorești, dar nu a luat în considerație motivul de fapt care a dus la neexecutarea acestuia cît și comportamentul creditorului în procedura de executare. Astfel, conform raportului executorului judecătoresc din 01 octombrie 2014, se constată că organul statului s-a implicat în procedura de executare și au fost întreprinse acțiuni în limitele prevăzute de legislația n vigoare, fiind aplicate interdicții la organele deținătoare de registre de stat, cum este Oficiul Cadastral Teritorial, Direcția Documentare a Populației și Direcția documentare mijloace tehnice.

La fel, menționează că părțile procedurii de executare au fost citate de mai multe ori, încă nimeni nu ns-a prezentat. Cu atît mai mult că creditorul în ședința de judecată a menționat că pe toată perioada aflării documentului executoriu spre executare s-a aflat peste hotarele țării, avînd un reprezentant prin procură, care urma s-i reprezinte interesele, dar care nu s-a prezentat niciodată la executorul judecătoresc, astfel fiind constatat un dezinteres din partea creditorului cît și a reprezentantului său față de procedura de executare. 3 Totodată, un alt argument care nu a fost luat în considerație de instanța de apel este și faptul că odată cu implicarea creditorului Galina Coțofană în procedura de executare, hotărîrea judecătorească a fost executată parțial.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) şi (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei instanței de apel din 19 februarie 2015, a fost expediată în adresa părților la 26 februarie 2015 (f.d.

150), iar date referitor la recepționarea de către părți a deciziei instanței de apel la materialele cauzei lipsesc. Astfel, recurenții s-au conformat prevederilor legale şi au declarat recursurile la 18 martie 2015 și 11 mai 2015, în termen. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de către avocatul Arcadii Crainic în interesele Galinei Coțofană și Ministerul Justiției al Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurenții nu au invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci au formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. 4 În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, accesul la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale cuprinde şi condiţiile în care poate fi atacată o hotărîre a unor instanţe de fond (Guerin versus Franţa).

Totodată, acest drept nu este absolut, iar marja de apreciere aparţine statului. Cu referire la caz, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că dreptul recurentului de acces la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu este afectat. Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de către avocatul Arcadii Crainic în interesele Galinei Coțofană și Ministerul Justiției al Republicii Moldova ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie dispune: Recursurile declarate de către avocatul Arcadii Crainic în interesele Galinei Coțofană și Ministerul Justiției al Republicii Moldova se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul ` Tamara Chişca-Doneva Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari 5