2r-412/15 — Repararea prejudiciului material şi prejudiciului moral

prima instanţă: R. Ţurcan dosarul nr. 2r-412/15 instanţa de apel: M. Guzun, A. Nogai, A. Doga DECIZIE 27 mai 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca - Doneva Valentina Clevadî examinând recursul declarat de Andrei Raducan în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Sergiu Ursu împotriva lui Andrei Raducan şi Companiei de Asigurare „Moldasig” Societate pe Acţiuni cu privire la repararea prejudiciului material şi a prejudiciului moral împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 10 martie 2013 prin care a fost respins demersul apelantului Andrei Raducan cu privire la scutirea de la plata taxei de stat, nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Andrei Raducan, acordat termen pentru prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat în sumă de 1383,44 lei şi a apelului motivat constată: La 30 ianuarie 2014, Sergiu Ursu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrei Raducan şi CA „Moldasig” SA cu privire la repararea prejudiciului material şi a prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii a invocat că la 20 iulie 2010, în sat. Băcioi, str. Independenţei a avut loc un accident rutier cu implicarea automobilelor de model „Mercedes 108” cu numărul de înmatriculare CNK 694, parcat pe str. Independenţei din sat. Băcioi şi automobilul de model „VAZ-21011” cu numărul de înmatriculare CAC 979, condus de Andrei Raducan, în rezultatul căruia automobilul de model „Mercedes 108” a fost deteriorat Susţine că agentul constatator Vitalie Denisiuc, a admis un şir de ilegalităţi şi a manifestat o atitudine părtinitoare faţă de el.

Afirmă că agentul constatator, exclusiv în baza declaraţiilor martorilor aduşi de pârât şi neglijând existenţa unor terţi martori imparţiali, la 21 iulie 2010 a întocmit un proces - verbal pe numele conducătorului automobilului de model „Mercedes 108” cu numărul de înmatriculare CNK 694, prin care acesta din urmă 1 a fost recunoscut vinovat de săvârşirea contravenţiei prevăzute la art. 242 alin. (2) Cod contravenţional. Indică că prin decizia din aceeaşi dată, a fost sancţionat cu amendă în mărime de 1000 lei. Menţionează că potrivit materialelor de examinare a accidentului rutier nr. 6203, procesului-verbal din 21 iulie 2010 şi schiţei accidentului rutier, agentul constatator, audiind doar martorii din partea vinovatului, a constatat că automobilul de model „Mercedes 108” cu numărul de înmatriculare CNK 694 deplasându-se pe str. Independenţei din sat.

Băcioi, efectuând virajul la stânga nu a cedat trecerea automobilului de model „VAZ-21011” cu numărul de înmatriculare CAC 979, ce se deplasa pe sens opus. Mai mult decât atât, neglijând declaraţiile martorilor de fapt ai accidentului rutier, ce se aflau la locul producerii accidentului, agentul constatator a indicat că automobilul de model „VAZ-21011” era condus de către Ilie Neculai, care, însă, s-a apropiat la locul accidentului rutier mult mai târziu, în timp ce automobilul dat era condus de către pârâtul Andrei Raducan, care a lovit automobilului de model „Mercedes 108” parcat regulamentar pe acostament. Remarcă că aceste circumstanţe se confirmă prin declaraţiile martorilor Ivan Danu, Cristina Leahu, Alexandru Purcel, precum şi prin raportul de constatare tehnico - ştiinţifică din 02 august 2010, întocmit de către Ghenadie Cozlovschi.

Afirmă că martorii menţionaţi au declarat că automobilului de model „Mercedes 108” cu numărul de înmatriculare CNK 694 staţiona pe acostament, acesta fiind lovit de către automobilul de model „VAZ-21011” cu numărul de înmatriculare CAC 979, condus de către Andrei Raducan. Afirmă că prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 06 decembrie 2011 procesul-verbal şi decizia agentului constatator din 21 iulie 2010 au fost anulate, încetat procesul contravenţional iniţiat în privinţa lui, hotărârea fiind menţinută prin decizia instanţei de recurs. Mai indică că prin sentinţa Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 05 iulie 2013, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2013, Andrei Răducan, Ilie Neculai şi Alexandru Chitoroagă au fost recunoscuţi vinovaţi de săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 312 alin. (l) şi art. 352/1 Cod penal pentru oferirea declaraţiilor mincinoase şi falsul în declaraţii, Ilia Raducan au fost recunoscuţi vinovaţi de săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 312 alin. (l) Cod penal pentru darea declaraţiilor mincinoase referitoare la circumstanţele producerii accidentului rutier şi anume pentru faptul că aceştia au declarat mincinoase precum că la volanul automobilului de model „VAZ-21011” cu numărul de înmatriculare CAC 979 era Ilia Neculai şi că accidentul rutier ar fi avut loc ca urmare a faptului că dânsul nu i-a cedat trecerea automobilului dat, circumstanţă ce contravine atât declaraţiilor martorilor Ivan Danu, Cristina Leahu, Alexandru Purcel audiaţi de instanţa în cadrul dosarului penal, precum şi raportului de constatare tehnico - ştiinţifică din 02 august 2010, potrivit cărora automobilul ce-i aparţine staţiona în momentul producerii accidentului rutier.

2 Menţionează că în conformitate cu art. 1398 alin. (l) Cod civil, cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune. Face referire reclamantul şi la prevederile art. 1410 alin. (l) Cod civil, care statuează că persoanele a căror activitate este legată de un izvor de pericol sporit pentru lumea înconjurătoare (exploatarea vehiculelor, a instalaţiilor, mecanismelor, folosirea energiei electrice, a substanţelor explozibile, efectuarea lucrărilor de construcţii etc.) au obligaţia să repare prejudiciul cauzat de izvorul de pericol sporit dacă nu demonstrează că prejudiciul se datorează unei forţe majore (cu excepţia cazurilor în care dauna a survenit ca urmare a exploatării navelor aeriene) sau din intenţia persoanei vătămate.

Remarcă că potrivit anexei la procesul-verbal răspunderea posesorului automobilului era asigurată de compania de asigurare SA „Moldasig” în baza poliţei de asigurare AG0113805 din 18 decembrie 2009, motiv pentru care, a depus la CA „Moldasig” SA o cerere de despăgubire. Subliniază că a prezentat asigurătorului autovehiculul deteriorat de model „Mercedes 108”, însă, până în prezent cazul asigurat nu a fost soluţionat. Relatează că potrivit actului de examinare a mijlocului de transport întocmit de către SRL „Exauto - Plus” la 15 octombrie 2012, cuantumul prejudiciului cauzat, cu excluderea uzurii, constituie suma de 44891,74, iar uzura pieselor constituie 61548,29 lei, prejudiciul material total cauzat în urma accidentului rutier produs constituind suma de 106440,03 lei.

Menţionează că în conformitate cu art. 530 Cod civil, dacă doi sau mai mulţi debitori datorează o prestaţie în aşa fel încât fiecare este dator să efectueze întreaga prestaţie, iar creditorul poate pretinde fiecăruia din debitori executarea, atunci debitorii sunt legaţi solidar. Îşi întemeiază pretenţiile în baza dispoziţiilor art. 530, 1301, 1398, 1410, 1422 Cod civil, art. 28 al Legii cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, art. 85 alin. (4), 166-167 CPC.

Solicită admiterea acţiunii, repararea de către pârâţii Andrei Răducan şi CA „Moldasig” SA în mod solidar prejudiciului material în mărime de 45491,74 lei, repararea de către pârâtul Răducan Andrei prejudiciului material în mărime de 61928,29 lei, prejudiciul moral în mărime de 50000 lei cauzat ca urmare a acţiunilor acestuia ce au dus la tergiversarea stabilirii adevărului şi a posibilităţii reparării prejudiciului material, scutirea de la plata taxei de stat, având în vedere faptul că nu dispune în prezent de suma de 3322,60 lei pentru plata taxei de stat, nefiind angajat în câmpul muncii şi fiind nevoit să repare din surse proprii autovehiculul deteriorat, precum şi încasarea din contul pârâţilor a tuturor cheltuielilor de judecată aferente examinării prezentei pricini.

Prin cererea de concretizare a pretenţiilor, Sergiu Ursu a solicitat admiterea acţiunii, repararea din contul pârâţilor Andrei Raducan şi CA „Moldasig” SA în mod solidar a prejudiciului material în mărime de 45491,74 lei, repararea din 3 contul pârâtului Andrei Raducan prejudiciul material în mărime de 61928,29 lei, prejudiciul moral în mărime de 50000 lei, încasarea din contul pârâţilor a cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu pregătirea materialelor pricinii şi înaintarea acţiunii în instanţa de judecată în mărime de 3138 lei, precum şi a tuturor cheltuielilor de judecată aferente examinării prezentei pricini, inclusiv a taxei de stat. Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău din 28 noiembrie 2014 a fost admisă parţial acţiunea, încasat în mod solidar din contul copârâţilor Andrei Raducan şi CA „Moldasig” SA în beneficiul reclamantului Sergiu Ursu prejudiciul material în mărime de 19257,75 lei, ce constituie diferenţa de despăgubire, încasat în mod solidar din contul copârâţilor Andrei Raducan şi CA „Moldasig” SA în beneficiul reclamantului Sergiu Ursu cheltuieli de judecată ce constau din asistenţa juridică acordată in sumă de 4000 lei, suma de 138 lei pentru pregătirea materialelor spre judecare, suma de 34,62 lei în calitate de plată pentru avizul telegrafic, suma de 600 lei achitată pentru efectuarea expertizei şi suma de 3416,75 lei în calitate de taxa de stat, iar în total suma de 8189,37 lei, încasat de la pârâtul Andrei Raducan în beneficiul lui Sergiu Ursu suma de 61486,80 lei în calitate de uzură pentru recondiţionarea automobilului, încasat de la pârâtul Andrei Raducan în beneficiul lui Sergiu Ursu prejudiciul moral în sumă de 10000 lei, în rest, a fost respinsă acţiunea.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 10 martie 2013 a fost respins demersul apelantului Andrei Raducan cu privire la scutirea de la plata taxei de stat, nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Andrei Raducan, acordat termen pentru prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat în sumă de 1383,44 lei şi a apelului motivat, până la data de 21 aprilie 2015, ora 11.00. La 21 aprilie 2015, Andrei Raducan, reprezentat de avocatul Dumitru Cucu a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia şi casarea încheierii contestate, scutirea de la plata taxei de stat. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea recurată, considerând-o ilegală şi neîntemeiată.

Susţine că taxa de stat în mărime de 1383,44 lei este destul de mare pentru dânsul şi nu are posibilitate de a o achita, până la moment achitând suma de 300 lei, cu titlu de taxă de stat. Afirmă că la şedinţa de judecată din 10 martie 2015, nu a fost prezent avocatul şi nu a avut înscrisurile probatorii pentru a constata imposibilitatea achitării taxei de stat integral. Menţionează că avocatul a solicitat amânarea şedinţei de judecată, însă instanţa nu a amânat şedinţa de judecată şi a soluţionat cererea de scutire de la taxa de stat, în lipsa avocatului. Relatează că nu deţine careva conturi bancare de depozit, inclusiv nu este fondator de agenţi economici, fapt ce rezultă din toate materialele prezentate, inclusiv că activează în calitate de şofer cu salariul de 2600 lei lunar.

Invocă că conform art. 85 alin. (4) CPC, în funcţie de situaţia materială şi de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică poate fi scutită de 4 judecător (de instanţa judecătorească) de plata taxei de stat sau de plata unei părţi a ei. La 08 mai 2015, Sergiu Ursu, reprezentat de avocatul Denis Gînga a depus referinţă la cererea de recurs, solicitând respingerea recursului ca inadmisibil, cu menţinerea încheierii instanţei de apel. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a respinge recursul ca fiind depus cu omiterea termenului de declarare a acestuia din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. După cum denotă actele cauzei, prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 10 martie 2015 a fost respins demersul apelantului Andrei Raducan cu privire la scutirea de la plata taxei de stat, nu s-a dat curs cererii de apel depuse de Andrei Raducan, acordat termen pentru prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat în sumă de 1383,44 lei şi a apelului motivat, până la data de 21 aprilie 2015, ora 11.00. Este cert şi faptul că, nefiind de acord cu încheierea menţionată, Andrei Raducan, la 21 aprilie 2015 a contestat-o cu recurs.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. În sensul prevederilor normelor citate legiuitorul identifică că termenul de 15 zile de declarare a recursului împotriva încheierii curge de la data pronunţării ei. Având în susţinere prevederile normei enunţate, instanţa de recurs la caz relevă că materialele cauzei şi anume procesul-verbal al şedinţei de judecată din 10 martie 2015, atestă cu certitudine că încheierea recurată a fost pronunţată integral în prezenţa lui Andrei Raducan, ultimului fiindu-i explicată procedura şi termenul de atac (f. d. 163-164).

Mai mult decât atât, materialul probator atestă şi faptul că copia încheierii din 10 martie 2015 a fost expediată în adresa lui Andrei Raducan la 13 martie 2015, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoţire anexată (f. d. 168), aceasta fiind recepționată de ultimul la 24 martie 2015, ce rezultă din avizul de recepție anexat la materialele dosarului (f. d. 169). Distinct de cele menţionate mai sus, se constată că, depunând recursul numai la 21 aprilie 2015, Andrei Raducan a omis termenul de 15 zile, prevăzut de art. 425 CPC, fără a solicita repunerea în termen în condiţiile art. 116 CPC şi fără a prezentat probe ce ar indica imposibilitatea îndeplinirii acestui act procedural în termenul legal.

În susţinerea acestei opinii instanţa de recurs va reţine şi jurisprudenţa constată a Curţii europene (cauza Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), care relevă că persoana interesată în soluţionarea pricinii trebuie să întreprindă toate măsurile necesare de a proteja drepturile sale de acces 5 la instanţă, fapt ignorat de Andrei Raducan, ce a generat omiterea termenului la depunerea recursului. Or, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv, ar avea un efect incompatibil cu principiul securităţii juridice, garantat de articolul 6 din Convenţie şi ar încălca dreptul intimatului la un proces echitabil. Faţă de cele ce preced, recursul declarat de Andrei Raducan urmează a fi respins ca tardiv.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se respinge recursul declarat de Andrei Raducan. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca - Doneva Valentina Clevadî 6