2rac-154/15 — Recunoaşterea dreptului de proprietate, anularea actului administrativ, încasarea plăţii de arendă şi penalităţii

prima instanţă: I. Rabei dosarul nr. 2rac-154/15 instanţa de apel: Iu. Grosu, A. Corcenco şi D. Corolevschi ÎNCHEIERE 27 mai 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Galina Stratulat şi Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Instituţia Publică Institutul de Cercetări pentru Culturile de Cîmp ,,Selecţia”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Instituţia Publică Institutul de Cercetări pentru Culturile de Cîmp ,,Selecţia” împotriva Primăriei satului Corlăteni, raionul Rîşcani, intervenienţi accesorii Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, Oficiul Cadastral Teritorial Rîşcani şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate, contestarea actului administrativ şi la acţiunea reconvenţională depusă de Primăria satului Corlăteni, raionul Rîşcani împotriva Instituţiei Publice Institutul de Cercetări pentru Culturile de Cîmp ,,Selecţia” cu privire la încasarea plăţii de arendă şi a penalităţilor, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 12 februarie 2015, prin care s-a respins apelul declarat de Instituţia Publică Institutul de Cercetări pentru Culturile de Cîmp ,,Selecţia” şi s-a menţinut hotărârea Judecătoriei Rîşcani din 11 iunie 2014,

prin care acţiunea iniţială şi reconvenţională au fost respinse c o n s t a t ă: La 19 ianuarie 2012 Instituţia Publică Institutul de Cercetări pentru Culturile de Cîmp ,,Selecţia” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului Corlăteni, raionul Rîşcani cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate şi contestarea actului administrativ. În motivarea cererii de chemare în judecată Instituţia Publică Institutul de Cercetări pentru Culturile de Cîmp ,,Selecţia” a indicat că pe parcursul activităţii denumirea sa a fost modificată de mai multe ori. Prin hotărârea Sfatului Comisarilor Poporului a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste nr. 737 din 01 iulie 1944 a fost fondată Staţiunea de Stat Experimentală Moldovenească pentru Ameliorare cu sediul în mun.

Bălţi. Ulterior Staţiunea a fost redenumită în Institutul Moldovenesc de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Agriculturii, apoi în Institutul Moldovenesc de Cercetări Ştiinţifice pentru Selecţie, Producerea Seminţelor şi Tehnologiilor Culturilor de Cîmp şi în Institutul de Cercetări Ştiinţifice pentru Culturile de Cîmp ,,Selecţia”. Staţiunea de Stat Experimentală Moldovenească pentru Ameliorare a fost amplasată pe terenuri de stat, alcătuite din trei sectoare. Institutului Moldovenesc de Cercetări în domeniul Agriculturii i s-a acordat dreptul de folosire a terenurilor din sectorul I şi sectorul II, sectorul I cu suprafaţa de 1150,6 ha fiind dat în folosinţă permanentă.

Prin hărţile din dosarul nr. 173 din 1976 despre alocarea sectoarelor de teren pentru Ministerul Drumurilor din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească pentru construcţia şoselelor Odessa-Cernăuţi şi Chişinău-Bălţi se confirmă că terenurile din sectorul I au avut aceiaşi configuraţie geografică pe parcursul a mai multor ani.

1 Aceleaşi date se conţin şi în dosarul din 1988 despre paşaportizarea terenurilor arabile a gospodăriei de bază din cadrul Asociaţiei Ştiinţifice de Producere ,,Selecţia” şi hărţile din dosarul despre gestionarea internă a terenurilor în cadrul Institutului Moldovenesc de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Agriculturii început la 20 iulie1961 şi finisat la 28 ianuarie 1962. Suprafaţa de teren care îi aparţine este indicată în Hotărârea Guvernului nr. 349 din 26 mai 1993. În Hotărârea Guvernului nr. 649 din 11 iulie 1994 despre aprobarea suprafeţelor fondurilor funciare de stat şi fondurilor de privatizare în hotarele comunelor, anexa nr. 28 este indicat că suprafeţele fondului funciar de stat şi fondului de privatizare în hotarele comunelor raionului Rîşcani, în intravilanul satului Corlăteni, Secţia Experimentală a Institutului de Cercetări pentru Culturile de Cîmp ,,Selecţia” deţinea suprafaţa de 927 ha.

Prin Legea nr. 668-XIII din 23 noiembrie 1995 a fost aprobată lista unităţilor ale căror terenuri destinate agriculturii rămân în proprietatea statului, Institutului de Cercetări pentru Culturile de Cîmp ,,Selecţia” fiindu-i atribuită suprafaţa de 733 ha în extravilanul satului Corlăteni, raionul Rîşcani. Din suprafaţa de 927 ha, suprafaţa de 44,06 ha a fost scoasă fără a fi comunicat Institutului şi este indicat în hărţi ca fond de rezervă a satului Corlăteni, raionul Rîşcani. Primarul satului Corlăteni, raionul Rîşcani a confirmat că aceste terenuri nu sunt a primăriei, iar prin decizia nr. 7/3 din 09 decembrie 2005 a aprobat hotarele fixe şi suprafaţa terenurilor în mărime de 830,8175 ha.

Documentele au fost expediate în adresa Parlamentului în vederea modificării Legii nr. 668-XIII din 23 noiembrie 1995, dar după trei ani de tergiversare, Consiliul satului Corlăteni, raionul Rîşcani prin decizia nr. 3/8 din 29 august 2008 a abrogat decizia nr. 7/3 din 09 decembrie 2005. Prin decizia nr. 2/1 din 28 mai 2010 s-a schimbat locul amplasării suprafeţei de teren a fondului de rezervă cu alt teren agricol şi a inclus acest teren în fondul de privatizare.

Cere Instituţia Publică Institutul de Cercetări pentru Culturile de Cîmp ,,Selecţia” anularea actului din 20 octombrie 1993 cu privire la delimitarea terenurilor comunei Corlăteni, raionul Rîşcani, recunoaşterea dreptului de proprietate asupra terenului cu suprafaţa de 44,06 ha în extravilanul satului Corlăteni, raionul Rîşcani şi anularea deciziei nr. 2/1 din 28 mai 2010 cu privire la schimbarea locului amplasării unor suprafeţe de terenuri ale fondului de rezervă a primăriei (f.d.1-3, vol. I). Prin procura din 01 iunie 2012 Scobioală Mihail a fost împuternicit de Primăria satului Corlăteni, raionul Rîşcani, să-i reprezinte interesele în instanţa de judecată, cu dreptul de a semna şi depune cerere de chemare în judecată, etc (f.d.

89, vol. I). La 10 aprilie 2012 reprezentantul Scobioală Mihail a depus în interesele Primăriei satului Corlăteni, raionul Rîşcani acţiune reconvenţională împotriva Instituţiei Publice Institutul de Cercetări pentru Culturile de Cîmp ,,Selecţia” cu privire la încasarea datoriei şi penalităţilor. În motivarea acţiunii reconvenţionale reprezentantul Scobioală Mihail a indicat că la 20 aprilie 2006 Primăria satului Corlăteni, raionul Rîşcani şi Instituţia Publică Institutul de Cercetări pentru Culturile de Cîmp ,,Selecţia” au încheiat contractul de arendă nr. 1, prin care prima a transmis ultimei terenul cu suprafaţa de 44 ha cu destinaţie agricolă contra sumei de 22 000 lei. În anul 2006 a fost încheiat un contract similar.

Din anul 2007 Instituţia Publică Institutul de Cercetări pentru Culturile de Cîmp ,,Selecţia” a refuzat semnarea contractelor, însă a utilizat acest teren în lipsa unui contract. 2 În anii 2005-2012 terenul transmis în arendă a fost utilizat fără a fi achitată taxa convenită. Cere reprezentantul Scobioală Mihail încasarea din contul Instituţiei Publice Institutul de Cercetări pentru Culturile de Cîmp ,,Selecţia” în beneficiul Primăriei satului Corlăteni, raionul Rîşcani a plăţii pentru arendă pentru anii 2005-2006 în mărime de 44 000 lei, pentru anii 2007-2010 în mărime de 87 138 lei, pentru anii 2010-2011 în mărime de 83 072 lei şi a penalităţii în mărime de 5 %, care este 10 710 lei (f.d.

69, vol. I). La 19 iunie 2012 Instituţia Publică Institutul de Cercetări pentru Culturile de Cîmp ,,Selecţia” a depus cerere de atragere în proces în calitate de intervenienţi accesorii a Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, Oficiului Cadastral Teritorial Rîşcani şi Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (f.d. 101-102, vol. I). Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani din 19 iunie 2012 s-au atras în proces în calitate de intervenienţi accesorii Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, Oficiul Cadastral Teritorial Rîşcani şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (f.d. 103, vol. I). Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani din 11 iunie 2014 s-au respins ca fiind neîntemeiate acţiunea Instituţiei Publice Institutul de Cercetări pentru Culturile de Cîmp ,,Selecţia” şi acţiunea reconvenţională a Primăriei satului Corlăteni, raionul Rîşcani (f.d.

42, 48-53, vol. II). La 07 iulie 2014 Instituţia Publică Institutul de Cercetări pentru Culturile de Cîmp ,,Selecţia” a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Rîşcani din 11 iunie 2014 (f.d. 54-55, vol. II). Curtea de Apel Bălţi prin decizia din 12 februarie 2015 a respins apelul declarat de Instituţia Publică Institutul de Cercetări pentru Culturile de Cîmp ,,Selecţia” şi a menţinut hotărârea Judecătoriei Rîşcani din 11 iunie 2014 (f.d. 92-97, vol. II). În motivarea soluţiilor instanţele de judecată au indicat că Instituţia Publică Institutul de Cercetări pentru Culturile de Cîmp ,,Selecţia” deţine în gestiune în satul Corlăteni, raionul Rîşcani terenuri cu suprafaţa de 733 ha, terenul de 44,06 ha nu a fost în gestiunea acesteia, proprietarul suprafeţei fiind statul şi ulterior administraţia publică locală.

La 09 aprilie 2015 Instituţia Publică Institutul de Cercetări pentru Culturile de Cîmp ,,Selecţia” a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 12 februarie 2015, solicitând admiterea acestuia, casarea ambelor hotărâri judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii. În motivarea cererii de recurs Instituţia Publică Institutul de Cercetări pentru Culturile de Cîmp ,,Selecţia” a indicat că instanţele de judecată nu au ţinut cont că terenul cu suprafaţa de 44,06 ha eronat a fost inclus în fondul de rezervă a satului Corlăteni, raionul Rîşcani. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Prin referinţa depusă la 13 mai 2015 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a solicitat admiterea recursului. În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Verificând argumentele invocate de Instituţia Publică Institutul de Cercetări pentru Culturile de Cîmp ,,Selecţia” în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar şi a referinţei depuse de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, audiind raportul 3 verbal al judecătorului raportor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil din următoarele motive.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Instituţia Publică Institutul de Cercetări pentru Culturile de Cîmp ,,Selecţia” în cererea de recurs temeiuri prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă nu a invocat. În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din motivele menţionate şi având în vedere că Curtea de Apel Bălţi şi Judecătoria Rîşcani au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate au emis hotărâri legale, iar argumentele invocate de Instituţia Publică Institutul de Cercetări pentru Culturile de Cîmp ,,Selecţia” în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Recursul declarat de Instituţia Publică Institutul de Cercetări pentru Culturile de Cîmp ,,Selecţia” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Galina Stratulat Sveatoslav Moldovan 4