2ra-905/15 — Recunoaşterea în calitate de moştenitor testamentar

Judecătoria Orhei Dosarul nr. 2ra-905/15 Judecător: E.Buzu Curtea de Apel Chişinău Judecători: N.Budăi, A.doga, A.Nogai Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 27 mai 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători: Galina Stratulat, Ion Druţă, Vladimir Timofti, Iuliana Oprea judecînd recursul declarat de Buzu Andrei Constantin a.n. 1986, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Buzu Andrei Constantin a.n. 1984 împotriva lui Buzu Andrei Constantin a.n.

1986 cu privire la recunoaşterea reclamantului în calitate de moştenitor testamentar asupra ½ cotă-parte din averea lui Buzu Constantin şi recunoaşterea ca fiind nevalabil primul exemplar al testamentului din 13.02.2003 înregistrat la biroul notarului Valentina Levinţa sub nr. 672, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 ianuarie 2015, CONSTATĂ : La 06.07.2006, Buzu Andrei Constantin, născut în anul 1984, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Buzu Andrei Constantin, născut în anul 1986, cu privire la recunoaşterea pîrîtului succesor nedemn al averii lui Buzu Constantin, recunoaşterea reclamantului ca unic moştenitor testamentar al averii lui Buzu Constantin şi recunoaşterea ca fiind nevalabil primul exemplar al testamentului din 13 februarie 2003. În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că, este frate cu pîrîtul de la diferite mame, tatăl lor fiind Buzu Constantin Andrei, care a decedat la 31 august 2005. La 13 februarie 2003, la biroul notarului privat Valentina Levinta, Buzu Constantin Andrei a perfectat un testament, testînd după decesul său toată averea fiului Buzu Andrei Constantin, fară a specifica cărui fiu, născut în anul 1984 sau celui născut în anul 1986, deoarece ambii poartă acelaşi nume, prenume şi patronimic.

La 19 ianuarie 2006, Buzu Andrei, născut în anul 1984, s-a adresat la biroul notarului Valentina Levinta cu o cerere de acceptare a moştenirii, rămasă după decesul tatălui său, Buzu Constantin Andrei, însă, la 06 martie 2006, lui Buzu Andrei, născut în anul 1984, i s-a refuzat eliberarea certificatului cu dreptul la moştenirea testamentară a averii defunctului pe motivul că între timp s-a adresat cu cerere similară şi Buzu Andrei, născut în anul 1986, însă defunctul, în testamentul 1 întocmit la 13 februarie 2003, prin care a testat toată averea sa fiului Buzu Andrei Constantin, nu a specificat cărui din doi feciori, care poartă acelaşi nume, prenume şi patronimic, testează averea sa. Invocă că pîrîtul a furat o copie a testamentului, adăugînd în el înscrisul cu data sa de naştere şi falsificînd semnătura tatălui, iar reclamantul consideră că testamentul se referă anume la el şi astfel pîrîtul a mers împotriva ultimei voinţe a tatălui său.

Reclamantul cere recunoaşterea pîrîtului succesor nedemn al averii lui Buzu Constantin Andrei, recunoaşterea ca fiind nevalabil primul exemplar al testamentului din 13 februarie 2003, deoarece acesta conţine o înscriere falsificată, care nu este în exemplarul testamentului ce se păstrează la notar şi recunoaşterea sa drept unic moştenitor testamentar al defunctului care constă din casa de locuit cu nr.cadastral 6453206178, situată în satul Peresecina, r-l Orhei, teren cu destinaţie grădină din satul Presecina, r-l Orhei nr. cadastral 6453310127, terenuri cu destinaţie agricolă situate în extravilanul satului Peresecina, r-l Orhei cu nr. cadastrale 6453101153, 6453101363, 6453104282, 6453302007, 6453303082 şi teren cu destinaţie pentru construcţii în satul Peresecina, r-l Orhei cu nr. cadastral 6453211067. Prin hotărîrea Judecătoriei Orhei din 02 noiembrie 2006, a fost admisă parţial cererea, fiind recunoscuţi Buzu Andrei Constantin, născut în anul 1986, şi Buzu Andrei Constantin, născut în anul 1984, moştenitori testamentari cu drept la părţi egale la toată averea rămasă după decesul testatorului Buzu Constantin Andrei, decedat la 31 august 2005, în rest cerinţele din acţiune fiind respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 iunie 2007, a fost casată hotărîrea în cauză cu remiterea pricinii la rejudecare, din motiv că instanţa de fond nu s-a expus asupra tuturor capetelor de cerere. Prin hotărîrea Judecătoriei Orhei din 15 februarie 2008, cererea de chemare în judecată a fost admisă parţial, fiind recunoscuţi Buzu Andrei Constantin, născut în anul 1984, şi Buzu Andrei Constantin, născut în anul 1986, moştenitori testamentari cu drept la cote - părţi egale a averii rămase după decesul testatorului Buzu Constantin Andrei, decedat la 31 august 2005. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 iunie 2008, a fost casată hotărîrea instanţei de fond cu remiterea cauzei la rejudecare în instanţa de fond pentru a fi conexat şi examinat într-o procedură cu acţiunea civilă înaintată de Buzu Eugenia.

Prin încheierea Judecătoriei Orhei din 13 noiembrie 2008, ambele pricini au fost conexate pentru a fi examinate într-un singur proces. Prin hotărîrea Judecătoriei Orhei din 15 ianuarie 2009, acţiunea lui Buzu Andrei a.n.1984 împotriva lui Buzu Andrei a.n.1986, a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin încheierea Judecătoriei Orhei din 15 ianuarie 2009, a fost scoasă de pe rol cererea de chemare în judecată înaintată de Buzu Eugenia. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 noiembrie 2009, apelul depus de către Buzu Andrei a.n. 1984 a fost admis, casată hotărîrea şi încheierea Judecătoriei Orhei din 15 ianuarie 2009 cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de fond. Prin încheierea Judecătoriei Orhei din 19 septembrie 2011, a fost încetat procesul la cererea depusă de către Buzu Andrei a.n.

1984 în partea cerinţei privind recunoaşterea ca fiind nevalabilă a primului exemplar al testamentului şi privind 2 recunoaşterea în calitatea de moştenitor testamentar asupra ½ cotă-parte, din motivul renunţării reclamantului la acest capăt de cerere. Prin hotărîrea Judecătoriei Orhei din 29 septembrie 2011, acţiunea lui Buzu Andrei Constantin a.n. 1984 a fost admisă, fiind dispusă recunoaşterea lui Buzu Andrei Constantin, născut la 1984, şi Buzu Andrei Constantin, născut la 1986, moştenitori testamentari cu drept la cote - părţi egale a averii rămase după decesul testatorului Buzu Constantin Andrei, decedat la 31 august 2005, iar cererea de chemare în judecată depusă de Buzu Ecaterina a fost respinsă ca fiind depusă tardiv.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 noiembrie 2012, a fost admis apelul declarat de către Buzu Andrei a.n. 1986 cu remiterea pricinii spre rejudecare. La 04.10.2013, Buzu Eugenia a înaintat cerere de renunţare la acţiunea civilă, iar prin încheierea Judecătoriei Orhei din 12 noiembrie 2013, a fost admis renunţul la acţiune, fiind dispusă încetarea procesului în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Eugeniei Buzu împotriva lui Buzu Andrei Constantin, născut la 1984, şi Buzu Andrei Constantin, născut la 1986 cu privire la declararea nulă a testamentului din 13.02.2013. Prin hotărîrea Judecătoriei Orhei din 03 februarie 2014, acţiunea lui Buzu Andrei Constantin a.n. 1984 a fost admisă parţial.

A fost recunoscut Buzu Andrei Constantin, născut la 1984, şi Buzu Andrei Constantin, născut la 1986, moştenitori testamentari cu drept la cote-părţi egale a averii rămase după decesul testatorului Buzu Constantin Andrei, decedat la 31 august 2005, care constă din casă de locuit şi terenul aferent casei cu suprafaţa de 0,1141 ha, cu număr cadastral 6453206178 situate în satul Peresecina, r-nul Orhei şi terenul cu destinaţie grădină situat în satul Peresecina, r-nul Orhei nr. cadastral 6453310127 cu suprafaţa de 0,1799 ha. În rest, acţiunea a fost respinsă. Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a invocat prevederile art. 1440 alin. (2), 1454 CC, menţionînd că conform originalului testamentului care se păstrează la notar, este indicat în calitate de moştenitor testamentar fiul Buzu Andrei Constantin, iar testatorul are doi fii cu acest nume, nefiind determinat concret căruia din fii i se testează averea.

Totodată, instanţa de fond a aplicat şi prevederile art. 1465 CC, statuînd că testamentul întocmit de Buzu Constantin a fost unul singur şi care nu a fost modificat prin careva cereri la notar. Nefiind de acord cu hotărîrea instanţei de fond, Buzu Andrei a.n. 1986, a depus cerere de apel prin care a solicitat repunerea în termenul de apel, admiterea apelului, casarea hotărîrii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărîri de respingere integrală a acţiunii. În motivarea apelului a indicat că, tatăl său personal a modificat prevederile testamentului indicîndu-l anume pe Buzu Andrei a.n. 1986 ca unicul moştenitor, confirmînd completările introdu-se prin semnătura personală, dar susţine că a fost în imposibilitate să se prezinte la notar din cauza că era grav bolnav.

Consideră că testamentul este valabil, reieşind din faptul că a fost scris cu mîna defunctului, astfel fiind asimilat cu testamentul olograf. Invocă că, intimatul nu a confirmat că este feciorul defunctului. Solicită repunerea în termen a cererii de apel din considerentele că nu a fost informat corect de către avocat cu referire la faptul că aceasta nu a fost depusă. 3 La fel şi Buzu Andrei a.n. 1984 a depus cerere de apel, prin care a solicitat casarea parţială a hotărîrii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărîri prin care acesta să fie recunoscut în calitate de moştenitor testamentar şi asupra ½ cotă parte din terenul cu destinaţie pentru construcţii din satul Peresecina, r-l Orhei nr.cadastral 6453211067 cu suprafaţa 0,1326 ha, şi încasarea cheltuielilor de judecată din contul lui Buzu Andrei a.n.

1986. În motivarea cererii de apel a indicat că, instanţa de fond la examinarea pricinii nu a luat în considerare faptul că, bunul imobil cu nr.cadastral 6453211067 aparţinea cu drept de proprietate anume defunctului Buzu Constantin. Susţine că, acest fapt se confirmă prin actele anexate la materialele dosarului. Invocă că, datele din Certificatul nr. 16312/06 din 19.10.2006 eliberat de OCT Orhei nu corespund adevărului. Invocă că, instanţa de fond neîntemeiat a dispus încasarea cheltuielilor de judecată, în situaţia în care nici nu s-a discutat pretenţia pîrîtului cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată în cazul respingerii acţiunii reclamantului. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 ianuarie 2015, au fost respinse apelurile declarate de Buzu Andrei Constantin a.n.

1986 şi Buzu Andrei Constantin a.n. 1984 şi a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Orhei din 03 februarie 2014. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelanţi nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererile de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată. Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 17.02.2015 şi 03.03.2015, Buzu Andrei Constantin a.n.

1986 a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 ianuarie 2015 şi a hotărîrii Judecătoriei Orhei din 03 februarie 2014 şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. În motivarea recursului recurentul a invocat ca instanţele au aplicat greşit normele de drept material şi au interpretat eronat legea. Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul înaintat de Buzu Andrei Constantin a.n. 1986 a fost considerat admisibil şi transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători. Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursul declarate împotriva deciziei date în instanţa de apel şi verificînd, în limitele invocate în recurs, legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide că acesta este întemeiat şi urmează să fie admis, pornind de la următoarele.

În conformitate cu art. 445 alin (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. La examinarea litigiului atît instanţa de fond, cît şi cea de apel au interpretat şi au aplicat eronat normele de drept material şi, în consecinţă, au adoptat hotărîri ilegale. Totodată, în speţă sunt stabilite fapte suficiente pentru a da o soluţie nouă de respingere integrală a acţiunii înaintate.

Potrivit materialelor cauzei, la 06.07.2006, Buzu Andrei Constantin, născut în anul 1984, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Buzu Andrei 4 Constantin, născut în anul 1986, cu privire la recunoaşterea pîrîtului succesor nedemn al averii lui Buzu Constantin, recunoaşterea ca fiind nevalabil primul exemplar al testamentului din 13 februarie 2003 şi recunoaşterea reclamantului ca unic moştenitor testamentar al averii lui Buzu Constantin care constă din casa de locuit cu nr.cadastral 6453206178, situată în satul Peresecina, r-l Orhei, teren cu destinaţie grădină din satul Presecina, r-l Orhei nr. cadastral 6453310127, terenuri cu destinaţie agricolă situate în extravilanul satului Peresecina, r-l Orhei cu nr. cadastrale 6453101153, 6453101363, 6453104282, 6453302007, 6453303082 şi teren cu destinaţie pentru construcţii în satul Peresecina, r-l Orhei cu nr. cadastral 6453211067. La 10.06.2008, Buzu Eugenia a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva lui Buzu Andrei Constantin a.n.

1984 şi Buzu Andrei Constantin a.n. 1986, intervenient accesoriu notarul Valentina Levinţa cu privire la declararea nulă a testamentului şi prelungirea termenului de acceptare a succesiunii. Prin încheierea Judecătoriei Orhei din 13 noiembrie 2008, ambele pricini au fost conexate pentru a fi examinate într-un singur proces. Ulterior, Buzu Andrei Constantin a.n. 1984 şi-a modificat pretenţiile sale, solicitînd încetarea procesului în partea cerinţei privind recunoaşterea ca fiind nevalabil primul exemplar al testamentului din 13 februarie 2003 şi în partea cerinţei privind recunoaşterea lui Buzu Andrei Constantin a.n.

1984 în calitate de moştenitor testamentar asupra ½ cotă-parte din averea rămasă după decesul lui Buzu Constantin şi anume asupra terenurilor cu destinaţie agricolă situate în extravilanul satului Peresecina, r-l Orhei cu nr. cadastrale 6453101153, 6453101363, 6453104282, 6453302007, 6453303082. În acelaşi timp, a reiterat că susţine acţiunea privind recunoaşterea lui Buzu Andrei Constantin a.n. 1984 în calitate de moştenitor testamentar asupra ½ cotă- parte din averea rămasă după decesul lui Buzu Constantin şi anume casa de locuit şi terenul aferent casei cu suprafaţa de 0,1141 ha, cu număr cadastral 6453206178 situate în satul Peresecina, r-nul Orhei, terenul cu destinaţie grădină situat în extravilanul satului Peresecina, r-nul Orhei nr. cadastral 6453310127 cu suprafaţa de 0,1799 ha şi terenul cu destinaţie pentru construcţie situat în extravilanul satului Peresecina, r-nul Orhei nr. cadastral 6453211067 cu suprafaţa de 0,1326.

Prin încheierea Judecătoriei Orhei din 19 septembrie 2011, a fost încetat procesul la cererea depusă de către Buzu Andrei a.n. 1984 în partea cerinţei privind recunoaşterea ca fiind nevalabilă a primului exemplar al testamentului şi privind recunoaşterea în calitatea de moştenitor testamentar asupra ½ cotă-parte din bunurile terenuri cu destinaţie agricolă situate în extravilanul satului Peresecina, r-l Orhei cu nr. cadastrale 6453101153, 6453101363, 6453104282, 6453302007, 6453303082. La 04.10.2013 şi Buzu Eugenia a înaintat cerere de renunţare la acţiunea civilă, iar prin încheierea Judecătoriei Orhei din 12 noiembrie 2013, a fost admis renunţul la acţiune, fiind dispusă încetarea procesului în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Eugeniei Buzu împotriva lui Buzu Andrei Constantin, născut la 1984, şi Buzu Andrei Constantin, născut la 1986 cu privire la declararea nulă a testamentului din 13.02.2013.

Prin urmare, Colegiul constată cu certitudine că obiectul acţiunii susţinute de reclamant în faţa instanţei de fond a constituit recunoaşterea lui Buzu Andrei Constantin a.n. 1984 în calitate de moştenitor testamentar asupra ½ cotă-parte din averea rămasă după decesul lui Buzu Constantin şi anume: casa de locuit şi terenul 5 aferent casei cu suprafaţa de 0,1141 ha, cu număr cadastral 6453206178 situate în satul Peresecina, r-nul Orhei, terenul cu destinaţie grădină situat în extravilanul satului Peresecina, r-nul Orhei nr. cadastral 6453310127 cu suprafaţa de 0,1799 ha şi terenul cu destinaţie pentru construcţie situat în extravilanul satului Peresecina, r-nul Orhei nr. cadastral 6453211067 cu suprafaţa de 0,1326.

Instanţa de fond a admis parţial acţiunea reclamantului, fiind dispusă recunoaşterea lui Buzu Andrei Constantin, a.n. 1984 şi Buzu Andrei Constantin, a.n. 1986, moştenitori testamentari cu drept la cote-părţi egale a averii rămase după decesul testatorului Buzu Constantin Andrei, decedat la 31 august 2005, care constă din casă de locuit şi terenul aferent casei cu suprafaţa de 0,1141 ha, cu număr cadastral 6453206178 situate în satul Peresecina, r-nul Orhei şi terenul cu destinaţie grădină situat în satul Peresecina, r-nul Orhei nr. cadastral 6453310127 cu suprafaţa de 0,1799 ha. În rest, acţiunea a fost respinsă. Instanţa de apel a menţinut această soluţie, din motiv că conform originalului testamentului care se păstrează la notar, este indicat în calitate de moştenitor testamentar fiul Buzu Andrei Constantin, iar testatorul are doi fii cu acest nume, nefiind determinat concret căruia din fii i se testează averea.

Colegiul conchide că la adoptarea soluţiilor recurate, instanţele ierarhic inferioare au interpretat şi aplicat eronat normele de drept material, şi în consecinţe au emis hotărîri ilegale. Astfel, după cum rezultă din hotărîrile contestate, instanţele au aplicat prevederile art. 1454 CC, considerînd că moştenitori ai defunctului urmează a fi recunoscuţi ambii fii. Potrivit art. 1454 CC, dacă testatorul a determinat persoana moştenitorului prin caracteristici care pot fi proprii mai multor persoane şi nu se poate stabili pe care dintre ele a avut-o în vedere testatorul, toate persoanele se consideră moştenitori cu drept la cote-părţi egale. Pornind de la prevederile normei legale evocate supra, Colegiul constată că persoana în favoarea căruia este făcut testamentul trebuie să fie determinată sau să poată fi determinabilă la data deschiderii moştenirii.

Dacă persoana beneficiară este incertă şi nedeterminabilă, testamentul sau dispoziţia testamentară este nulă. Persoana poate fi determinată prin indicarea concretă a numelui de familie şi prenumelui, precum şi a domiciliului acesteia. Însă, din sensul acestei norme legale, rezultă că testatorul ar putea folosi un diminutiv sau un supranume dat în legătură cu o trăsătură caracteristică a acesteia sau a aspectului său exterior, psihic, unei profesii, sub care este cunoscut. În cazul în care aceste caracteristici sunt proprii mai multor persoane şi este imposibil a stabili concret cui a avut intenţia testatorul să transmită bunurile sale, potrivit acestei prevederi legale moştenitori în cote-părţi egale vor fi recunoscute toate aceste persoane.

La caz, prin testamentul din 13 februarie 2003, întocmit la biroul notarului Valentina Levinta în două exemplare, Buzu Constantin Andrei a testat toată averea sa fiului Buzu Andrei Constantin. Conform certificatului de deces nr. 0431186 din 02.09.2005, Buzu Constantin a decedat la 31 august 2005. Astfel, Colegiul stabileşte cu certitudine că, conform testamentului întocmit în faţa notarului, în calitate de moştenitor testamentar este indicat fiul Buzu Andrei Constantin, fără a fi menţionate şi alte caracteristici care să individualizeze persoana. 6 Or, testatorul Buzu Constantin are doi fii cu numele de Buzu Andrei Constantin, care corespund unor şi aceleaşi caracteristici din testament după nume, prenume şi patronimic.

Însă, pe exemplarul testamentului care se afla la testator şi care a fost prezentat la notar după decesul acestuia de către Buzu Andrei Constantin a.n. 1986 pentru perfectarea certificatului de moştenitor testamentar, după cuvintele BUZU ANDREI CONSTANTIN era făcută menţiunea cu scris de mînă 1986.06.04 şi aplicată semnătura (f.d. 54, vol. IV). Autenticitatea faptului că testatorul Buzu Constantin a efectuat aceste completări personal, se dovedeşte prin Raportul de Expertiză Tehnico - Ştiinţifică nr. 648 din 06.10.2011, întocmit la Centrul Expertize Independente a R. Moldova, potrivit căruia înscrisul 1986.06.04 şi semnătura din testamentul nr.672 din 13.02.2003 au fost efectuate de defunctul Buzu Constantin Andrei.

Pornind de la aceste constatări, Colegiul conchide că această sintagmă, autenticitatea căreia a fost demonstrată, şi constituie o caracteristică sau în însemn care stabileşte persoana avută în vedere de testator. În acest context, contrar susţinerilor reclamantului, cît şi constatărilor instanţelor prin prisma art. 1465 CC, testamentul nu a fost modificat, deoarece într- adevăr testatorul Buzu Constantin nu a înaintat nici o cerere la notar în sensul modificării lui. Însă, aşa cum s-a menţionat mai sus, sintagma întrodusă în mod manual de către testator în exemplarul testamentului deţinut de el, constituie un element determinant a persoanei căreia în testează toată averea. Or, prevederile art. 1454 CC stabileşte imperativ că se consideră moştenitori cu drept la cote-părţi egale toate persoanele care au caracteristici proprii şi nu se poate stabili pe care dintre ele a avut-o în vedere testatorul.

În acest sens, instanţa de recurs constată că instanţele ierarhic inferioare au neglijat această regulă stabilită imperativ, limitîndu-se doar la partea în care legea indică că se consideră moştenitori cu drept la cote-părţi egale toate persoanele care au caracteristici proprii. În acelaşi timp, Colegiul consideră că alte caracteristici care identifică persoana căreia în este testată toată averea, sunt şi declaraţiile martorilor, precum şi înscrisurile eliberate de Primărie, potrivit cărora fiul Buzu Andrei Constantin a.n. 1986 s-a născut şi a trăit doar împreună cu tatăl său pînă la decesul acestuia, iar la întocmirea testamentului de către notar s-au prezentat împreună. Mai mult, exemplarul deţinut de testator şi completat de acesta cu sintagma „1986.06.04” i-a fost predat anume fiului Buzu Andrei Constantin a.n.

1986, cel din urmă prezentîndu-l şi la notar. La fel, instanţa de recurs consideră că testatorul cunoştea despre faptul că are doi feciori cu acelaşi nume, prenume şi patronimic, iar la întocmirea testamentului, în caz că dorea să testeze averea ambilor fii, putea indica că o testează fiilor şi nu fiului, iar în caz de omisiune a acestui fapt, la momentul completării pe care a operat-o manual, o putea înlătură, circumstanţă care nu a avut loc, ci dimpotrivă, testatorul şi-a exprimat voinţa, deşi nu în forma autentică cerută, ca averea să fie testată anume fiului Buzu Andrei Constantin a.n. 1986. Astfel, Colegiul consideră că toate aceste caracteristici stabilesc cu certitudine persoana pe care a avut-o în vedere testatorul la testarea averii sale la ziua decesului.

7 Prin urmare, Colegiul conchide că acţiunea reclamantului Buzu Andrei Constantin a.n. 1984 împotriva lui Buzu Andrei Constantin a.n. 1986 privind recunoaşterea lui Buzu Andrei Constantin a.n. 1984 în calitate de moştenitor testamentar asupra ½ cotă-parte din averea rămasă după decesul lui Buzu Constantin şi anume casa de locuit şi terenul aferent casei cu suprafaţa de 0,1141 ha, cu număr cadastral 6453206178 situate în satul Peresecina, r-nul Orhei, terenul cu destinaţie grădină situat în extravilanul satului Peresecina, r-nul Orhei nr. cadastral 6453310127 cu suprafaţa de 0,1799 ha şi terenul cu destinaţie pentru construcţie situat în extravilanul satului Peresecina, r-nul Orhei nr. cadastral 6453211067 cu suprafaţa de 0,1326, este neîntemeiată şi urmează a fi respinsă, deoarece este lipsită de suport legal.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere că instanţele ierarhic inferioare au constatat şi elucidar pe deplin circumstanţele pricinii, însă au interpretat şi aplicat eronat normele de drept material, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa hotărîrea Judecătoriei Orhei din 03 februarie 2014 şi decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 ianuarie 2015 şi de a emite o nouă hotărîre de respingere integrală a acţiunii înaintate. Ţinînd cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se admite recursul declarat de Buzu Andrei Constantin a.n.1986.

Se casează hotărîrea Judecătoriei Orhei din 03 februarie 2014 şi decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 ianuarie 2015 şi se emite o hotărîre nouă, după cum urmează. Se respinge cererea de chemare în judecată a lui Buzu Andrei Constantin a.n. 1984 împotriva lui Buzu Andrei Constantin a.n. 1986 privind recunoaşterea în calitate de moştenitor testamentar asupra ½ cotă-parte din averea rămasă după decesul lui Buzu Constantin. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druţă Vladimir Timofti Iuliana Oprea 8