- Dosarul nr.
- 2ra-1229/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 20 mai 2015
- Părțile
- Luca Alexandra vs Procuratura r-lui Cahul, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-1229/15 — Repararea prejudiciului material şi moral
Judecătoria Cahul Dosarul nr.2ra-1229/15 Judecător: M. Buşuleac Curtea de Apel Cahul Judecători: G. Eni, V. Movilă, N. Bondarenco Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 20 mai 2015 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Luca Alexandra, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Luca Alexandra împotriva Procuraturii raionului Cahul, Ministerului Justiţiei şi Ministerului Finanţelor, intervenient accesoriu Procuratura Generală privind repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 18 decembrie 2014, CONSTATĂ : La data de 12 iulie 2013 Luca Alexandra a depus cerere de chemare în judecată împotriva Procuraturii raionului Cahul, Ministerului Justiţiei şi Ministerului Finanţelor cu privire la repararea prejudiciului material în mărime de 527 854 lei şi moral de 500 000 lei.
În motivarea acţiunii, reclamanta a invocat că, a procurat bunul imobil situat pe str. M. Frunze nr. 53-a, ap.3, or. Cahul, care prezenta o locuinţă şubredă fară teren aferent. După înregistrarea dreptului de proprietate a înaintat cerere Primăriei or. Cahul prin care a solicitat să i se transmită în proprietate privată terenul aferent casei de locuit nr.53-a, ap.3, de pe strada M. Frunze. Astfel la 22 mai 2003 prin dispoziţia Primăriei mun. Cahul i-a fost atribuit acest teren în proprietate privată. Ulterior, reclamanta a încheiat la 17 iulie 2004 un contract cu S.A. „Agrocon I” contract prin care aceştia s-au obligat să construiască „atelierul de reparaţie a încălţămintei” în două nivele pe Frunze nr.53-a, or.
Cahul, achitînd suma de 230 000 lei. Însă, menţionează reclamanta că în momentul în care urma să înceapă lucrările, a fos informată că Procuratura raionului Cahul i-a aplicat o interdicţie de a construi pe motiv că există o cerere colectivă din partea unor locatari care contestă valabilitatea titlului de proprietate asupra terenului menţionat. Indică că la 06 mai 2009 în Judecătoria Cahul a fost depusă cererea de 1 chemare în judecată de către procurorul raionului Cahul împotriva Primăriei or. Cahul privind contestarea dispoziţiei Primăriei nr.435 din 22.05.2003, prin care a fost transmis în proprietate privată terenul public cu suprafaţa de 200 mp aferent casei nr.53, ap.3, de pe strada M. Frunze şi a titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren pe numele cet.
Luca Alexandra. Instanţa de judecată, a scos cererea de pe rol, din motiv că a constatat că la emiterea dispoziţie nr. 435 din 22.05.2003 şi eliberarea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren pe numele cet. Luca Alexandra, nu au fost afectate interesele statului sau a societăţii. Acest proces a durat din 11 iunie 2009 pînă la data de 15 septembrie 2011, cînd prin decizia Curţii de Apel Comrat din 15.09.2011 s-a decis casarea hotărîrii Judecătoriei Cahul din 07.12.2010 şi adoptarea unei noi hotărîri prin care acţiunea înaintată de către Procuratura raionului Cahul a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Astfel susţine reclamanta că pe parcursul acestor ani şi anume datorită acţiunilor neîntemeiată şi ilegale ale organelor de urmărire penală a suportat un prejudiciu material considerabil estimat la 527 854 lei şi prejudiciul moral în sumă de 500 000 lei.
Prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 14 mai 2014 acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel, instaţa de fond s-a bazat pe cercetarea completă, a tuturor probelor prezente şi a constatat că, cerinţele invocate în acţiune, nu se încadrează în prevederile legii. La data de 19 mai 2014, Luca Alexandra a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea apelului, casarea hotărârii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă. În motivarea apelului a indicat că, prima instanţă la adoptarea hotărîrii nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, cît şi au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept procedural.
Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 18 decembrie 2014 s-a respins apelul declarat de către Luca Alexandra şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Cahul din 14 mai 2014 fără modificări. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată.
Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel Luca Alexandra a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanţei de apel cu emiterea unei noi hotărîri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral. 2 În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel şi anume, neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei.
Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.
Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.
Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). 3 Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Luca Alexandra asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Luca Alexandra ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Luca Alexandra, împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 18 decembrie 2014, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Luca Alexandra împotriva Procuraturii raionului Cahul, Ministerului Justiţiei şi Ministerului Finanţelor, intervenient accesoriu Procuratura Generală privind repararea prejudiciului material şi moral. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 4