2ra-1028/15 — Obligarea de a încheia contract de muncă şi încasarea cheltuielilor de judecată

prima instanţă: M. Muruianu dosarul nr. 2ra-1028/15 instanţa de apel: M. Ciugureanu B. Bîrca, S. Arnăut DECIZIE 20 mai 2015 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul – Valeriu Doagă Judecătorii – Ala Cobăneanu, Sveatoslav Moldovan Nadejda Toma, Liliana Catan examinând recursul declarat de reprezentantul Universităţii de Stat din Moldova, avocatul Agachi Tatiana, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Coptileţ Valentina împotriva Universităţii de Stat din Moldova cu privire la contestarea refuzului de angajare şi încadrarea în serviciu, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 decembrie 2014 c o n s t a t ă La data de 20 martie 2014 Coptileţ Valentina a depus cerere de chemare în judecată împotriva Universităţii de Stat din Moldova cu privire la contestarea refuzului de angajare şi încadrarea în serviciu.

În motivarea acţiunii a menţionat că, la data de 07 octombrie 2013 Universitatea de Stat din Moldova (în continuare U.S.M.) a aprobat 2 unităţi de conferenţiar universitar, pentru suplinirea posturilor didactice vacante în bază de concurs. Ulterior, la data de 2 noiembrie 2013 în ziarul Făclia sub nr. 40, a fost plasat anunţ cu privire la desfăşurarea concursului pentru ocuparea unei unităţi vacante de conferenţiar universitar la catedra Teoria şi Istoria Dreptului din cadrul U.S.M. Afirmă că, la data de 12 noiembrie 2013 a depus cerere de particitare la concurs în legătură cu expirarea termenului de cinci ani de la alegerea iniţială în aceeaşi funcţie, solicitînd reconfirmarea la postul didactic de conferenţiar universitar la catedra Teoria şi Istoria Dreptului.

Cererea sa a fost avizată de şeful catedrei, decanul facultăţii şi rectorul U.S.M., la care au fost anexate toate actele necesare în vederea ocupării funcţiei vacante solicitate şi care a fost depusă la U.S.M. la 21 noiembrie 2013. Susţine că, a petrecut prelegeri deschise la care au fost prezenţi: membrii comisiei de concurs universitare, membrii comisiei de calitate a facultăţii şi cadre didactice ale catedrei Teoria şi Istoria Dreptului, ulterior fiind eliberate şi avizele respective. 1 Notează că, membrii catedrei Teoria şi Istoria Dreptului a U.S.M. prin vot secret, cu majoritatea voturilor, au exprimat opinia pentru reconfirmarea Valentinei Coptileţ în postul didactic de conferenţiar universitar, procesul-verbal al şedinţei catedrei împreună cu dosarul au fost transmise comisiei de concurs, care a decis recomandarea acesteia Senatului U.S.M.

pentru alegerea la postul solicitat. Invocă faptul că, la data de 20 decembrie 2013 la şedinţa Senatului U.S.M., prin vot deschis s-a votat respingerea candidaturii Valentinei Coptileţ, la care nu a fost invitată şi motivele oficiale ale respingerii nu i-au fost comunicate. Menţionează că, la solicitarea acesteia din 26 decembrie 2013 înregistrată la cancelaria U.S.M. cu nr. 878 de a i se elibera hotărîrea Senatului cu indicarea motivelor respingerii candidaturii sale, la data de 02 ianuarie 2014 i s-a eliberat extrasul din procesul-verbal, motivîndu-se că este necesar acordul rectorului pentru a primi informaţia respectivă. Relevă că, informaţia solicitată cu privire la motivele refuzului nu i-a fost oferită nici pînă la data depunerii cererii de chemare în judecată, iar decizia Senatului U.S.M.

din 20 decembrie 2013 este una nemotivată. La data de 07 iulie 2014 Coptileţ Valentina a depus cerere de concretizare a pretenţiilor solicitînd considerarea ilegală a refuzului de angajare a U.S.M. în funcţia de conferenţiar universitar la Catedra Teoria şi Istoria Dreptului a U.S.M., anularea deciziei Senatului U.S.M. din 20 decembrie 2013 în partea ce ţine de respingerea candidaturii sale pentru alegerea în funcţia de conferenţiar universitar, obligarea Senatului U.S.M. să încheie contract de muncă pe o durată de 5 ani în funcţia de conferenţiar universitar la catedra Teoria şi Istoria Dreptului la U.S.M., începînd cu anul universitar 2014-2015, încasarea în beneficiul său din contul U.S.M.

a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 07 iulie 2014 s-a admis acţiunea, s-a considerat ilegal refuzul de angajare a U.S.M. în funcţia de conferenţiar universitar la Catedra Teoria şi Istoria Dreptului al U.S.M., s-a anulat decizia Senatului U.S.M. din 20.12.2013 în partea respingerii dosarului candidaturii Coptileţ Valentina pentru alegerea în funcţia de conferenţiar universitar la Catedra Teoria şi Istoria Dreptului, s-a obligat U.S.M. să încheie un contract de muncă cu Coptileţ Valentina pe o durată de 5 ani, în funcţia de conferenţiar universitar la Catedra Teoria şi Istoria Dreptului a U.S.M., începînd cu anul universitar 2014-2015. În motivarea soluţiei prima instanţă a constatat că, argumentele U.S.M.

de respingere a dosarului de participare la concursul pentru ocuparea funcţiei de conferenţiar la catedra Teoria şi Istoria Dreptului a U.S.M. sunt nejustificate or, acestea se întemeiază pe faptul că Coptileţ Valentina ocupă un post didactic în altă instituţie de învăţămînt. Instanţa a stabilit că, Coptileţ Valentina este angajată prin cumul la Universitatea de Studii Politice şi Economice Europene şi în acest sens prohibiţia de ocupare a funcţiei vacante nu este legală şi întemeiată. În privinţa inexistenţei actului de refuz din partea U.S.M. privind angajarea la postul solicitat instanţa a notat că, prin scoaterea dosarului din concurs Coptileţ Valentina a fost lipsită de dreptul de a participa la concurs şi de speranţa legitimă de a ocupa funcţia de conferenţiar universitar la catedra Teoria şi Istoria Dreptului a U.S.M.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 decembrie 2014 s-a respins apelul declarat de Universitatea de Stat din Moldova şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe. 2 La data de 05 martie 2015 reprezentantul Universităţii de Stat din Moldova, avocatul Agachi Tatiana a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 decembrie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii primei instanţe şi deciziei instanţei de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în instanţa de fond. În motivarea recursului a invocat că, soluţiile instanţei de fond şi apel sunt ilegale deoarece au fost adoptate cu încălcarea esenţială şi eronată a normelor de drept material şi procedural. Susţine că, instanţa de fond s-a substituit în atribuţii comisiei de concurs a Universităţii de Stat din Moldova, a considerat ilegal un act inexistent şi nu a analizat probele anexate la materialele pricinii şi argumentele formulate în sensul respingerii acţiunii.

De asemenea menţionează că, instanţele ierarhic inferioare ilegal au constatat cîştigarea concursului de către intimată şi au aplicat incorect procedura de soluţionare a cauzei prin prisma prevederilor Legii contenciosului administrativ deşi litigiul dedus judecăţii este unul de drept comun. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat de reprezentantul Universităţii de Stat din Moldova, avocatul Agachi Tatiana urmează a fi admis, casată decizia instanţei de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare în Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată din următoarele motive.

În conformitate cu art. 445 alin (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a constatat cu certitudine că, la data de 20 martie 2014 Coptileţ Valentina a depus cerere de chemare în judecată împotriva Universităţii de Stat din Moldova solicitînd admiterea cererii de chemare în judecată, considerarea ilegală a refuzului de angajare a U.S.M.

în funcţia de conferenţiar universitar la Catedra Teoria şi Istoria Dreptului a U.S.M., obligarea Senatului U.S.M. să încheie contract de muncă pe o durată de 5 ani în funcţia de conferenţiar universitar la catedra Teoria şi Istoria Dreptului la U.S.M., începînd cu anul universitar 2014- 2015, încasarea în beneficiul său din contul U.S.M. a cheltuielilor de judecată (f.d. 1-3). La data de 07 iulie 2014 Coptileţ Valentina a depus cerere de concretizare a pretenţiilor solicitînd considerarea ilegală a refuzului de angajare a U.S.M. în funcţia de conferenţiar universitar la Catedra Teoria şi Istoria Dreptului a U.S.M., anularea deciziei Senatului U.S.M. din 20 decembrie 2013 în partea ce ţine de respingerea candidaturii sale pentru alegerea în funcţia de conferenţiar universitar, obligarea Senatului U.S.M.

să încheie contract de muncă pe o durată de 5 ani în funcţia de conferenţiar universitar la catedra Teoria şi Istoria Dreptului la U.S.M., începînd cu anul universitar 2014-2015, încasarea în beneficiul său din contul U.S.M. a cheltuielilor de judecată (f.d. 106-108). Prin demersul înaintat de şeful Catedrei Teoria şi Istoria Dreptului, Boris Negru s-a solicitat rectorului Universităţii de Stat din Moldova suplinirea posturilor didactice vacante în bază de concurs (f.d. 5) Prin cererea din 12 noiembrie 2013 înaintată rectorului Universităţii de Stat din Moldova, Coptileţ Valentina a solicitat aprobarea înscrierii sale la concursul pentru ocuparea postului vacant de conferenţiar universitar la catedra Teoria şi Istoria Dreptului (f.d.

6) La data de 26 noiembrie 2013 a fost încheiat contract individual de muncă între rectorul 3 Universităţii de Stat din Moldova, Gheorghe Ciocanu şi Coptileţ Valentina pe perioadă determinată, care expiră la data de 31 august 2014 (f.d. 87). Conform procesului-verbal nr. 2 din 11 decembrie 2013 al şedinţei Comisiei de numărare a voturilor pentru desfăşurarea votării secrete în legătură cu alegerea la postul vacant didactic de conferenţiar universitar la catedra Teoria şi Istoria Dreptului pentru candidatura Valentinei Coptileţ au votat 14 membri “pro”, 3 membri „contra” şi 1 buletin de vot a fost declarat nevalabil (f.d. 8). La şedinţa Senatului U.S.M. din 20 decembrie 2013 s-a adoptat decizia de a nu include în buletinul de vot candidatura Valentinei Coptileţ la concursul pentru ocuparea postului de conferenţiar universitar la Catedra Teoria şi Istoria Dreptului ca fiind persoană care ocupă post didactic în altă instituţie de învăţămînt (f.d.

145-154) Potrivit art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărîrea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. Conform art. 241 alin. (2), (5) şi (6) din Codul de procedură civilă, hotărîrea judecătorească constă din partea introductivă şi partea dispozitivă. În cazurile prevăzute la art.236 alin.(5), hotărîrea judecătorească constă din partea introductivă, partea descriptivă, motivare şi dispozitiv. Fiecare parte a hotărîrii se evidenţiază separat în textul acesteia. În motivare se indică: circumstanţele pricinii, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa.

Dispozitivul cuprinde concluzia instanţei judecătoreşti privind admiterea sau respingerea integrală sau parţială a acţiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea şi termenul de atac al hotărîrii. Potrivit recomandărilor avizului nr. 11 din 2008 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei privind calitatea hotărârilor judecătoreşti, o motivaţie şi o analiză clară sunt cerinţele fundamentale ale hotărârilor judecătoreşti şi un aspect important al dreptului la un proces echitabil. Pentru a răspunde cerinţelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidenţieze, că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esenţiale ce i-au fost prezentate.

Instanţa de recurs menţionează că, art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului garantează dreptul justiţiabilului la o hotărîre motivată sub aspectul instituirii obligaţiei instanţelor de judecată de a-şi argumenta hotărîrile adoptate din perspectiva unei analize ample a circumstanţelor pricinii. Îndatorirea de a motiva coerent şi unitar hotărârea sub aspectul tuturor cererilor, fără a exista contradicţii între motivare şi dispozitiv, constituie o garanţie pentru justiţiabili, în faţa eventualului arbitrariu judecătoresc, fiind singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a putea exercita un eficient control judiciar. Instanţa de recurs consemnează că, Codul de procedură civilă consacră principiul general după care orice hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată şi să reprezinte premisa pentru soluţia din dispozitiv.

Aceasta dispoziţie este edictată atât în interesul unei bune administrări a justiţiei şi încrederii ce trebuie să inspire justiţiabililor cât şi pentru a se da instanţelor superioare posibilitatea de a controla judecata primelor instanţe. Verificînd legalitatea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 decembrie 2014, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată că, aceasta a fost adoptată cu încălcarea normelor de drept material şi procedural. 4 Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată că, instituirea procedurilor de judecare a pricinilor nu reprezintă o formalitate de ordin facultativ ci poartă un caracter obligatoriu şi este sarcina instanţei de judecată de a respecta cu stricteţe conduita şi exigenţele prescrise de legislaţia procesual-civilă.

Legislaţia procesual-civilă stabileşte modalitatea de judecare a pricinilor în dependenţă de particularitatea specifică a subiecţilor raportului material şi natura obiectului litigios, iar specificul judecării cauzei nu rezidă doar în finalitatea adoptării actului de dispoziţie corespunzător dar şi respectarea evoluţiei corecte cu privire la derularea procedurii de judecată. La acest capitol, Colegiul constată că, instanţa de apel eronat a constatat că soluţionarea cauzei prin prisma Legii contenciosului administrativ nu afectează aspectul de legalitate a hotărîrii primei instanţe considerînd că normele materiale de drept comun prevăd aceeaşi soluţie care a fost adoptată de prima instanţă, pentru situaţia unui refuz neîntemeiat de angajare.

Curtea de Apel Chişinău eronat a menţinut concluzia primei instanţe considerînd decizia Senatului U.S.M. din 20 decembrie 2013 ca fiind un act asimilat actelor administrative care urmează a fi supuse controlului judiciar prin prisma Legii nr. 793 din 20 decembrie 2013 or, o asemenea accepţiune nu este admisibilă şi denaturează conceptual natura juridică veritabilă a actelor administrative. Colegiul notează că, actul administrativ reprezintă acea manifestare juridică unilaterală de voinţă, cu caracter normativ sau individual, din partea unei autorităţi publice în vederea organizării executării sau executării în concret a legii, particularităţi de care nu dispune decizia Senatului U.S.M.

din 20 decembrie 2013. Pîrîtul-Universitatea de Stat din Moldova nu este autoritate publică şi nu poate fi definită ca atare deoarece nu acţionează în regim de putere publică în scopul realizării unui interes public dar reprezintă o instituţie de stat de învăţămînt superior avînd un statut juridic distinct. Colegiul respinge ca nefondate constatările instanţei de apel care conchide că, excluderea referinţelor la Legea contenciosului administrativ în hotărîrea primei instanţe nu duce la respingerea acţiunii deoarece soluţia emisă este în corespundere cu legislaţia muncii pentru cazul unui refuz neîntemeiat de angajare or, o asemenea abordare vine în contradicţie cu exigenţa caracterului legal al hotărîrii judecătoreşti care obligă instanţa de judecată de a reflecta în conţinutul actului judecătoresc adoptat, suportul legal aplicabil cauzei, determinant la pronunţarea soluţiei.

Instanţa de recurs relevă că, funcţia la care pretinde intimata poate fi ocupată doar prin concurs cu respectarea condiţiilor prevăzute în Hotărîrea Guvernului nr. 854 din 21 septembrie 2010 cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la modul de ocupare a posturilor didactice în instituţiile de învăţămînt superior ceea ce nu este de competenţa instanţei de judecată, dar ţine de competenţa instituţiei de învăţămînt organizatoare – Senatul Universităţii de Stat din Moldova.

La soluţionarea pricinii, instanţa de apel urma să determine posibilitatea participării la concurs a Valentinei Coptileţ şi să stabilească corespunderea candidaturii sale în baza condiţiilor de admitere prevăzute de Regulamentul cu privire la modul de ocupare a posturilor didactice în instituţiile de învăţămînt superior, în contextul în care la data depunerii cererii de înscriere la concurs, dînsa era angajată în funcţia de conferenţiar universitar în baza contractului individual de muncă nr. 423/4DTR din 26 noiembrie 2013, care era în vigoare la momentul organizării concursului. 5 Colegiul remarcă că, instanţa de apel urma să efectueze o analiză minuţioasă în privinţa soluţiei adoptate prin decizia Senatului U.S.M.

din 20 decembrie 2013 prin prisma competenţei Senatului U.S.M. acordate de pct. 20 din Regulamentul cu privire la modul de ocupare a posturilor didactice în instituţiile de învăţămînt superior care prevede expres că, Senatul prin vot deschis, cu majoritatea simplă, i-a decizia de a include sau nu candidaţii în buletinul de vot. Sub acest aspect, există o distincţie clară între soluţia de a nu include în buletinul de vot candidatul la funcţia vacantă şi soluţia reflectată în decizia Senatului U.S.M. din 20 decembrie 2013 de respingere a dosarului intimatei înaintat la concursul pentru ocuparea postului de conferenţiar universitar, or în mod aprioric respingerea unui dosar de la participarea în concurs presupune existenţa unei comisii de concurs care are în examinare dosarul candidatului şi care este competentă să i-a o asemenea soluţie.

Potrivit art.49 alin. (2) din Legea învăţământului, autonomia universitară vizează domeniile conducerii, structurării şi funcţionării instituţiei, activităţii didactice şi de cercetare ştiinţifică, administrării şi finanţării şi se realizează, inclusiv prin, eligibilitatea tuturor organelor de conducere, prin vot secret. Articolul 48 alin. (3) din aceeaşi Lege prevede că, instituţia de învăţământ superior universitar este condusă de senatul universitar. Senatul este forul de decizie şi de validare care asigură conducerea universităţii în concordanţă cu principiile autonomiei universitare, cu legile în vigoare, cu prevederile Cartei universitare şi cu propriile hotărâri.

Prevederile menţionate supra instituie elementele principale ale autonomiei universitare, evidenţiind principiile autonomiei organizaţionale, în baza acestei prevederi, autonomia universitară dă dreptul comunităţii universitare să îşi stabilească misiunea proprie, strategia instituţională, structura, activităţile, organizarea şi funcţionarea proprie, stabilirea şi optimizarea propriilor structuri academice şi administrative, gestionarea resurselor materiale şi umane. Instanţa de recurs menţionează că, alegerea în funcţia de conferenţiar universitar în cadrul instituţiei de învăţământ de către senat constituie un element inerent al autonomiei universitare organizaţionale, iar substituirea acestuia de către instanţa de judecată ar constitui o ingerinţă în gestiunea instituţiei universitare.

Luînd în considerare că, apelul este o cale de atac devolutivă ce provoacă o nouă judecare a pricinii în fond, Colegiul concluzionează că, pricina urmează a fi restituită spre rejudecare în instanţa de apel, soluţie care nu va afecta principiul dublului grad de jurisdicţie. Dat fiind faptul că, instanţa de apel a aplicat şi a interpretat eronat normele de drept procedural la soluţionarea pricinii, iar lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este posibilă, cauza urmează a fi rejudecată de Curtea de Apel Chişinău de un alt complet de judecată. La rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate şi reexaminând pricina să emită o hotărâre legală şi întemeiată cu respectarea drepturilor procedurale ale părţilor.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de reprezentantul Universităţii de Stat din Moldova, avocatul Agachi Tatiana. 6 Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 decembrie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Coptileţ Valentina împotriva Universităţii de Stat din Moldova cu privire la contestarea refuzului de angajare şi încadrarea în serviciu cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu Sveatoslav Moldovan Nadejda Toma Liliana Catan 7