2r-333/15 — Încasarea sumei în ordine de regres

Curtea de Apel Chişinău Dosarul nr. 2r-333/15 Judecători: N. Traciuc, Iu. Cotruţă, B. Bîrca Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 20 mai 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea judecînd recursul declarat de Alexandru Hmelic, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de CIA „Asito” împotriva lui Alexandru Hmelic privind încasarea sumei în ordine de regres, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 20 ianuarie 2015, prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de repunere în termen a apelului şi s-a restituit cererea de apel, CONSTATĂ : La 21 noiembrie 2013, Judecătoria Rîşcani, mun.

Chişinău, a pronunţat dispozitivul hotărârii, prin care acţiunea depusă de CIA „ASITO” împotriva lui Hmelic Alexandru privind încasarea sumei în ordine de regres, a fost admisă integral. La 14.05.2014, Hmelic Alexandru a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 21.11.2013, solicitând repunerea apelului în termen, scutirea de la plata taxei de stat, admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe din 21.11.2013 cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă integral acţiunea reclamantului. În şedinţa instanţei de apel, apelantul Hmelic Alexandru a solicitat repunerea apelului în termen, şi a solicitat admiterea lui în sensul declarat. Reprezentantul intimatului CIA „ASITO”- Erhan Mihail, a depus la 04.12.2014 un demers în adresa instanţei de apel prin care a solicitat examinarea apelului în absenţa sa, deoarece este ocupat într-un alt proces de judecată.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 20 ianuarie 2015, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea depusă de Alexandru Hmelic de repunere în termen de apel şi s-a restituit cererea de apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 21 noiembrie 2013, ca depusă de Alexandru Hmelic în afara termenului legal. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a indicat prevederile art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, menţionînd că Alexandru Hmelic fără motive întemeiate, a declarat apel cu depăşirea termenului legal de 30 de zile, care este un termen de decădere. Considerînd ilegală încheierea instanţei de apel, la 02 februarie 2015, Alexandru Hmelic a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 20 ianuarie 2015 şi admiterea cererii privind repunerea în termen a apelului.

1 În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat omiterea termenului de atac cu apel de 30 zile din motiv că instanţa de fond nu a expediat în adresa sa dispozitivul hotărîrii, care a fost recepţionat ulterior, în luna mai 2014, la cancelaria Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău. Astfel, consideră că curgerea termenului de atac cu apel a hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 21 noiembrie 2013 începe din luna mai 2014. La data de 19.05.2015, intimatul CIA „ASITO” a depus referinţă la recursul declarat de Alexandru Hmelic solicitînd respingerea acestuia cu menţinerea în vigoare a încheierii Curţii de Apel Chişinău din 20 ianuarie 2015. Potrivit art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Studiind materialele dosarului în raport cu criticile invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră recursul neîntemeiat şi pasibil de a fi respins din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să-l respingă şi să menţină încheierea. Încheierea recurată este adoptate în conformitate cu normele de drept procedural şi cu aprecierea completă a tuturor probelor şi a circumstanţelor cauzei – motiv pentru care de către Colegiu este considerată legală şi întemeiată. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră că încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele de drept procedural care reglementează acţiunile instanţei la acea fază a procesului, pornind de la următoarele.

Potrivit art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen. Pornind de la prevederile normei de drept menţionate, Colegiul conchide că instanţa de apel corect a restituit cererea de apel apelantului Alexandru Hmelic, or, acesta nu a depus cererea de apel în termenul legal de atac. În conformitate cu prevederile art. 362 alin. (1) şi (3) CPC, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanţa de apel în cazurile şi în ordinea prevăzute de art.116.

Potrivit art. 116 alin. (1) şi (3) CPC, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Prin prisma normei legale citate mai sus, Colegiul conchide că, Alexandru Hmelic nu a prezentat nici o probă care să confirme omiterea motivată a termenului de declarare a apelului înaintat, din care considerente se constată că, temeiuri ce ar justifica omiterea întemeiată a termenului de declarare a apelului în speţă dedusă judecăţii, nu sunt reliefate. Instanţa de recurs apreciază critic argumentul apelantului potrivit căruia, dispozitivul hotărîrii a fost recepţionat în luna mai 2014, la cancelaria Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău, considerînd că curgerea termenului de atac cu apel a hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 21 noiembrie 2013 începe din luna mai 2014, or, acest fapt nu constitue temei legal pentru admiterea cererii de repunere în termen a apelului. 2 Astfel, conchide Colegiul că, termenul de 30 zile stabilit prin norma citată, pentru depunerea apelului împotriva hotărârii din 21.11.2013, a expirat, or, la 04.12.2013 apelantul Hmelic Alexandru a depus cerere în cancelaria Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău, înregistrată cu nr. 39702, prin care a solicitat eliberarea hotărîrii motivate din 21.11.2013 (f.d.68), cunoscînd despre hotărîrea instanţei de fond, apelul fiind depus la 14.05.2014, peste termenul indicat.

Potrivit art. 110 CPC, termenul de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanţa (judecătorul), participanţii la proces şi alte persoane legate de activitatea instanţei trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. Raportînd norma legală citată mai sus la circumstanţele speţei deduse judecăţii, Colegiul conchide că, cererea de apel înaintată de către Alexandru Hmelic împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 21 noiembrie 2013, a fost depusă cu omiterea termenului legal pentru depunerea apelului. Or, Colegiul reţine că, la examinarea pricinii şi pronunţarea dispozitivului hotărârii din 21 noiembrie 2013 apelantul Hmelic Alexandru nu a participat, deşi a fost legal citat despre locul, dat şi ora şedinţei, ceea ce se confirmă prin recepţionarea la 27.09.2013 a avizului de recepţionare a citaţiei pentru şedinţa din 21.11.2013 (f.d.60).

La data de 21.11.2013, Judecătoria Rîşcani a expediat în adresa apelantului copia dispozitivului hotărîrii din 21.11.2013 ( f.d. 67), iar la 04.12.2013, apelantul Hmelic Alexandru a depus cerere în cancelaria Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău, înregistrată cu nr. 39702, prin care a solicitat eliberarea hotărîrii motivate din 21.11.2013 (f.d.68), indicînd în cerere şi telefonul mobil, ceea ce denotă că apelantul ştia cu certitudine despre hotărîrea emisă, necîtînd la faptul că la examinarea şi pronunţarea dispozitivului hotărîrii nu a fost prezent. La data de 30.12.2013, Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău, prin scrisoarea nr. 89009 a expediat în adresa apelantului copia hotărîrii motivate a Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 21.11.2013, însă apelantul a declarat apel abia la 14.05.2014 (f.d.72- 74). În acest sens, Colegiul conchide că instanţa de apel corect a apreciat începutul curgerii termenului de atac cu apel din ziua cînd apelantul a luat cunoştinţă cu materialele cauzei şi corect a restituit cererea de apel apelantului Alexandru Hmelic, or, acesta nu a depus cererea de apel în termenul legal de atac. La caz, Colegiul notează că, o astfel de soluţie este compatibilă cu respectarea garanţiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, avînd în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămînerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărîrii judecătoreşti emise în instanţa de fond şi ar leza, în acest mod, principiul securităţii raporturilor juridice.

În hotărîrea CEDO pronunţată în cauza Ponomaryov vs Ucraina (3 aprilie 2008), Curtea Europeană a notat că, deşi în speţă nu era vorba despre desfiinţarea unei hotărîri judecătoreşti definitive şi irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanţe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuşi, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrînge principiul securităţii raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. Curtea a admis că revine în primul rînd instanţelor interne să decidă asupra repunerii în termen de introducere a căii ordinare de atac, dar ele nu se bucură de o marjă de apreciere nelimitată.

Instanţele sunt obligate să indice motivele pentru care au 3 acceptat repunerea în termen. Un asemenea motiv ar putea fi, spre exemplu, necomunicarea hotărîrii luate în proces de către autorităţile competente ale statului. Chiar şi atunci, totuşi, indică Curtea, posibilitatea repunerii în termen nu ar fi nelimitată, dată fiind obligaţia părţilor de a se interesa, la intervale rezonabile, de stadiul procesului de care ele au cunoştinţă. În toate cazurile, instanţele interne ar trebui să verifice dacă motivele de repunere în termen ar putea justifica o ingerinţă în principiul autorităţii de lucru judecat. Reglementări similare au fost statuate de către Înalta Curte şi în cauzele Ceachir vs Moldova, Popov vs Moldova şi Melnic vs Moldova, în care s-a menţionat că prin neaducerea vre-unui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către paraţi a unui act procedural, instanţele judecătoreşti naţionale au încălcat drepturile reclamanţilor la un proces echitabil.

În acest context, argumentele invocate de Alexandru Hmelic nu se încadrează în temeiurile de casare a încheierii recurate. În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată netemeinicia motivelor invocate de către recurent în cererea de recurs. Ţinînd cont de cele expuse şi în temeiul art. 427 lit. a) CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se respinge recursul declarat de Alexandru Hmelic. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 20 ianuarie 2015, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a CIA „Asito” împotriva lui Alexandru Hmelic privind încasarea sumei în ordine de regres.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 4