2ra-1043/15 — Înlăturarea obstacolelor în folosirea bunurilor comune

dosarul nr. 2ra-1043/15 Judecătoria Buiucani mun.ChiŞinău Judecător: C.Ursachi Curtea de Apel Chişinău Judecători: Nina Cernat, Anatol Pahapol, Ana Gavriliţa Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 13 mai 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători: Galina Stratulat, Ion Corolevschi, Petru Moraru, Iuliana Oprea examinînd fără citarea părţilor, recursul declarat de către Surdu Alexandru, prin intermediul avocatului - RoŞca Andrei Şi recursul declarat de către Gîrla Eugenia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Eugenia Gîrla către Surdu Alexandru privind înlăturarea încălcărilor în folosirea bunurilor comune, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 decembrie 2014, prin care cererea de apel declarată de către Surdu Alexandru a fost admisă, casată hotărârea primei instanţe, fiind pronunţată o nouă hotărâre, prin care acţiunea înaintată de Gîrlă Eugenia a fost admisă parţial, CONSTATĂ: La data de 17.03.2014, Gîrla Eugenia, reprezentată de avocatul Tatiana Crivenco, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Surdu Alexandru privind înlăturarea încălcărilor în folosirea bunurilor comune, invocînd drept motiv că locuieşte în apartamentul nr. 23 str. E. Coca,33 mun.

Chişinău, care îi aparţine cu drept de proprietate ca urmare a privatizării în baza contractului de vînzare- cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată nr. 127 din 18.01.1999. Suprafaţa totală obţinută în urma privatizării constituie 15,4 m.p., din care: locativă 11,9 m.p., din bucătăria (comună) - 0,76 m.p., din logia (comună) -0,35 m.p., din coridorul (comun) - 1,13 m.p., din camera de baie (comună) - 0,34 m.p., din veceu (comun) - 0,26 m.p., din cămara (comună) - 0,68 m.p. Calitatea de proprietar se atestă prin Certificatul nr. 0100516102.01.023 eliberat de OCT din 05.03.2014. Susţine că apartamentul dat constituie o odaie în cămin, în care bucătăria, logia, camera de baie, veceul şi cămara sunt încăperi de folosinţă comună cu familia pîrîtului, fapt confirmat prin Răspunsul nr. 07-11/195, eliberat de Direcţia generală economie, reforme şi relaţii patrimoniale din 13.03.2014.

Respectiv, aceste încăperi urmează a fi folosite în comun de către ea şi Surdu Alexandru, precum şi de Surdu Mihai, Surdu 1 Natalia care sînt proprietarii apartamentului nr. 22 şi vecinii săi, fapt ce se atestă prin Certificatul nr. 0100516.102.01.022, eliberat de OCT din 11.03.2014. Menţionează reclamanta că, apartamentul nr. 22 a fost cumpărat de către pîrît în anul 2003, şi de atunci se confruntă cu piedici în exercitarea deplină a prerogativelor dreptului de proprietate.

Prin Hotărîrea Judecătoriei Buiucani din 11.11.2010, Surdu Alexandru a fost obligat să nu-i împiedice accesul în camera de baie şi veceu, să nu blocheze coridorul, la moment, cu toate că Surdu Alexandru îi permite să intre în aceste încăperi, ea totuşi nu se poate folosi de încăperile date conform destinaţiei sale, din considerentul că pîrîtul a instalat în camera de baie o cadă de baie imensă, a instalat maşina de spălat, boiler, a micşorat grosimea pereţilor şi tencuiala acestora, cu scopul lărgirii camerei de baie, iar ca urmare a modificării acestora a apărut mucegaiul, fapte care se văd din fotografiile anexate la cerere. Menţionează reclamanta că se află în imposibilitate de a se folosi de bunul comun, deoarece pîrîtul amplasîndu-şi bunurile personale a ocupat în totalitate camera de baie şi veceul.

Consideră că, prin acţiunile sale ilicite, Surdu Alexandru o împiedică să dispună de bunul ce-i aparţine cu drept de proprietate. La 07.02.2014, s-a adresat cu o somaţie către Surdu Alexandru în vederea înlăturării din camera de baie a căziii de baie, a maşinei de spălat şi a celorlalte bunuri amplasate de acesta. Drept urmare, au avut cîteva discuţii însă, nu au ajuns nici la un consens. Solicită reclamanta admiterea acţiunii, a obliga pe Surdu Alexandru să înlăture încălcările în folosirea bunurilor comune prin înlăturarea din camera de baie a căzii pentru baie amplasată de pîrît, înlăturarea maşinii de spălat, a boilerului, precum şi a obliga pîrîtul la repararea pereţilor şi tencuiala acestora.

Ulterior, la 10.04.14, reclamanta Eugenia Gîrla, prin intermediul avocatului Tatiana Crivenco, a înaintat cerere privind compensarea cheltuielilor de judecată prin încasarea de la pîrîtul Surdu Alexandru în beneficiul ei a cheltuielilor de judecată în sumă totală de 3222,4 lei. Prin hotărârea Judecătoriei s. Buiucani din 20.06.2014 s-a admis parţial cererea înaintată de Gîrla Eugenia către Surdu Alexandru privind înlăturarea încălcărilor în folosirea bunurilor comune. S-a obligat Surdu Alexandru să înlăture încălcările în folosirea bunurilor comune prin: înlăturarea din camera de baie a căzii pentru baie amplasată de pîrît, înlăturarea maşinii de spălat şi a boilerului. S-a obligat Surdu Alexandru şi Gîrla Eugenia de comun acord să amenajeze camera de baie în vederea folosirii în comun de această odaie conform destinaţiei de utilizare.

S-a încasat din contul lui Surdu Alexandru în beneficiul Gîrla Eugenia taxa de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată în mărime de 100 (una sută) lei şi cu titlu de cheltuieli de judecată suma de 2 000 (două mii) lei. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanţe, la 17.07.2014, Surdu Alexandru, a declarat apel, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii. Prin decizia Curţii de Apel ChiŞinău din 09 decembrie 2014, a fost admis apelul declarat de către Surdu Alexandru, casată hotărârea Judecătoriei Buiucani din 20.06.2014, fiind pronunţată o nouă hotărâre, prin care: S-a admis în parte cererea de chemare în judecată înaintată de Eugenia Gîrlă împotriva lui Surdu Alexandru privind înlăturarea încălcărilor în folosirea bunurilor comune Şi s-a obligat Surdu Alexandru să nu creeze Eugeniei Gîrla obstacole în 2 folosirea bunurilor comune Şi anume a camerei de baie Şi veceu.

În rest acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. S-a încasat de la Surdu Alexandru în beneficiul Eugeniei Gîrla cheltuielile pentru asistenţa juridică în sumă de 1000 lei. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel, la 27 februarie 2015, Surdu Alexandru, prin intermediul avocatului RoŞca Andrei a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel ChiŞinău din 09.12.2014, în partea admiterii acţiunii Şi pronunţarea unei noi hotărâri în această parte, prin care acţiunea să fie respinsă integral. În motivarea recursului, recurentul Surdu Alexandru, prin intermediul avocatului RoŞca Andrei a invocat că, decizia instanţei de apel în parte admiterii parţiale acţiunii este ilegală Şi urmează a fi casată, deoarece instanţa de apel a încălcat Şi aplicat eronat normele de drept material Şi normele de drept procedural.

Consideră că instanţa de apel a apreciat arbitrar probele, deoarece chiuveta instalată în camera de baie este destinată pentru spălat, iar prin admiterea parţială a acţiunii i s-a încălcat dreptul de proprietate Şi anuem de a se folosi de bunurile sale. La data de 10 aprilie 2015, Gîrla Eugenia a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel ChiŞinău din 09 decembrie 2014 Şi menţinerea hotărârii Judecătoriei Buiucani din 20 iunie 2014. În motivarea recursului, recurenta Gîrla Eugenia a invocat că instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată Şi a apreciat arbitrar probele. Menţionează recurenta că i-a fost încălcat dreptul de proprietate, deoarece atîta timp cît în camera de baie sunt instalate doar bunurile personale ale pîrîtului, nu poate să-Şi instaleze contoare pentru că nu s-ar putea folosi de aceste servicii.

Conform art. 434 alin.(1) CPC al RM , recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursurile declarate de către Surdu Alexandru, prin intermediul avocatului RoŞca Andrei Şi Gîrla Eugenia în termen, avînd în vedere că copia deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 decembrie 2014 a fost recepţionată de către Surdu Alexandru la 31.12.2014, conform avizului de recepţie (f.d.126), iar Gîrla Eugenia a primit copia deciziei la 11.03.2015, conform recipisei de pe coperta dosarului. În conformitate cu art. 440 alin. (2) Cod de procedură civilă, completul din 3 judecători, prin încheierea din 01 aprilie 2015 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea fondului recursului de un complet din 5 judecători.

În conformitate 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecînd recursul, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi. La 04 mai 2015, Surdu Alexandru a depus referinţă la cererea de recurs declarată de către Gîrla Eugenia, solicitînd respingerea recursului. În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în instanţa de apel şi verificînd, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de intimat, legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide că recursurile declarate urmează să fi respinse, pornind de la următoarele.

3 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC al RM instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel. Decizia recurată a fost adoptată în conformitate cu normele de drept material şi procedural şi este bazată pe aprecierea corectă şi completă a tuturor probelor şi circumstanţelor cauzei, motiv pentru care de către Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit este considerată legală şi întemeiată. Din materialele dosarului rezultă că, Gîrla Eugenia, locuieşte în apartamentul nr. 23 str. E.Coca, 33 mun. Chişinău, care îi aparţine ca urmare a privatizării în baza contractului de vînzare - cumpărare, transmitere - primire a locuinţei în proprietate privată nr. 127 din 18.01.1999.

Suprafaţa totală obţinută în urma privatizării fiind de 15,4 m.p., din care: locativă-11,9 m.p., bucătăria (comună) -0,76 m.p., logia (comună)- 0,35 m.p., coridor (comun)-l,13 m.p., camera de baie (comună)- 0,34 m.p., veceu (comun) - 0,26 m.p., cămară (comună) -0,68 m.p. Calitatea de proprietar se atestă prin Certificatul nr. 0100516102.01.023, eliberat de OCT din 05.03.2014 (f.d 6). Apartamentul constituie o odaie în cămin, în care bucătăria, logia, camera de baie, veceul şi cămara sunt încăperi de folosinţă comună, fapt confirmat prin Răspunsul nr. 07-11/195 eliberat de Direcţia generală economie, reforme şi relaţii patrimoniale din 13.03.2014 (f.d. 8). Respectiv, aceste încăperi urmează a fi folosite în comun de către Gîrla Eugenia şi familia lui Surdu Alexandru, (Surdu Mihai, Surdu Natalia) care sînt proprietarii apartamentului nr. 22 şi vecinii reclamantei, fapt ce se atestă prin Certificatul nr. 0100516.102.01.022 eliberat de OCT din 11.03.2014.

Apartamentul nr. 22 a fost cumpărat de către pîrît în anul 2003. Totodată, s-a constatat că, de fapt, reclamanta se află perioade îndelungate în Rusia unde lucrează. Analizînd circumstanţele pricinii în raport cu argumentele invocate de recurenţi, în cererea de recurs, Colegiul consideră că soluţia instanţei de apel privind admiterea parţială a acţiunii este legală, pornind de la următoarele. În conformitate cu art. 344 alin. (1) Cod civil al RM, proprietatea este comună în cazul în care asupra unui bun au drept de proprietate doi sau mai mulţi titulari. Potrivit art. 347 alin. (1) Cod civil al RM, fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul proprietate comună pe cote-părţi în măsura care nu schimbă destinaţia lui şi nu aduce atingere drepturilor celorlalţi coproprietari.

Conform alin. (2) al aceluiaŞ articol, ,, modul de folosire a bunului comun se stabileşte prin acordul coproprietarilor sau, în caz de divergenţe, prin hotărire judecătorească în baza unei aprecieri echitabile a intereselor tuturor coproprietarilor". Potrivit art. 347 alin. (3) al Cod civil coproprietarul este în drept să ceară în posesiune şi folosinţă o parte din bunul comun corespunzător cotei sale, iar în caz de imposibilitate, să ceară coproprietarilor care posedă şi folosesc bunul plata unei compensaţii echitabile. Conform art. 376 alin. (1) Cod Civil al RM dacă dreptul proprietarului este încălcat în alt mod decît prin uzurpare sau privare ilicită de posesiune, proprietarul poate cere autorului încetarea încălcării.

Potrivit art. 1 intitulat ,,Protecţia proprietăţii” al Primului Protocol al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Prin prisma normelor de drept citate, Colegiul civil, comercial Şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că, apartamentul nr. 23 din str. Coca, 33 constituie 15,4 m.p. inclusiv camera de baie 0,34 m.p., iar apartamentul 22 4 constituie 40,4 metri pătraţi, inclusiv camera de baie 1,57 m.p, din ce se deduce că reclamanta deţine cu titlu de proprietate, din încăperea litigioasă-baia, aproximativ 1/6 (0,34m.p.) cotă parte, restul încăperii din baie aparţinînd pîrîtului şi membrilor familiei acestuia (l,57m.p.).

Deţinînd cota parte de 5/6 din odaia de baia litigioasă, Surdu Alexandru, prin prisma prevederilor art. 347 alin. (1) CC, potrivit cărora fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul proprietate comună pe cote - pârţi în măsura care nu schimbă destinaţia lui şi nu aduce atingere drepturile celorlalţi coproprietari, în situaţia în care Gîrlă Eugenia perioade îndelungate se află în Federaţia Rusă la lucru, a fost în drept să facă reparaţie capitală în baie, să instaleze teracotă, să instaleze o cadă de baie, boiler, maşină de spălat, în scopul de a îmbunătăţi starea încăperii şi a o face funcţională pentru membrii familiei sale. Or, obiectele instalate în camera de baie corespund destinaţiei acestei încăperi, făcînd-o mai atrăgătoare şi mai funcţională.

Colegiul consideră că instanţa de apel corect a reţinut că, Surdu Alexandru nu-i împiedică lui Gîrlă Eugenia să se folosească de aceste bunuri, solicitînd doar ca ea să-şi instaleze contoare, pentru a putea duce evidenţa serviciilor primite. În acest sens sunt relevante fotografiile anexate la materialele dosarului din care se vede în ce stare sunt alte încăperi de folosinţă comună din acest bloc locativ (f.d.40- 56) şi care este aspectul camerei de baie aflate în litigiu (f.d.57-61), din care rezultă că Surdu Alexandru a făcut reparaţie în baie. Prin urmare, mucegaiul care a apărut în baie este explicabil prin faptul că apartamentul a fost inundat de vecinii de sus.

Colegiul civil, comercial Şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel corect a menţionat că, Surdu Alexandru deţinînd cota - parte mult mai mare ca reclamanta, din bunul proprietate comună pe cote - părţi, a fost în drept să utilize suprafaţa camerei de baie care îi aparţine după destinaţie şi după necesităţi familiei. Argumentul invocat de către Gîrlă Eugenia în cererea de recurs precum că se află în imposibilitate de a se folosi de bunul comun, deoarece Surdu Alexandru amplasîndu- şi bunurile personale a ocupat în totalitate camera de baie şi veceu, Colegiul consideră că nu poate fi reţinut Şi urmează a fi respins, or, din fotografiile anexate la materialele cauzei rezultă că bunurile lui Surdu Alexandru ocupă doar o parte din baie.

Iar în raport cu cota-parte deţinută din această încăpere, Gîrlă Eugenia are posibilitate reală să o utilizeze după destinaţie. Mai mult decît atît, Colegiul menţionează că recurenta Gîrlă Eugenia în instanţa de apel a confirmat că Surdu Alexandru, de fapt, îi permite accesul în baie, dar ea consideră că obiectele instalate de acesta, inclusiv teracota, îi împiedică să se folosească de această încăpere. Astfel, Colegiul consideră instanţa de apel just a ajuns la concluzia de a respinge ca neîntemeiată pretenţia lui Gîrlă Eugenia privind obligarea lui Surdu Alexandru să înlăture încălcările în folosirea bunurilor comune prin: înlăturarea din camera de baie a căzii pentru baie amplasată de pîrît, înlăturarea maşinii de spălat şi a boilerului; şi obligarea lui Surdu Alexandru şi Gîrla Eugenia de comun acord să amenajeze camera de baie în vederea folosirii în comun de această odaie conform destinaţiei de utilizare.

Or, conform certificatului de la SEL încăperea dată corespunde standardelor, înscrisurile anexate la materialele cauzei confirmînd faptul că camera de baie este utilată conform necesităţilor. Prin înlăturarea din camera de baie a căzii, maşinii de spălat şi a boilerului, camera de baie nu va fi posibil de folosit conform destinaţiei. 5 Instanţa de recurs consideră că instanţa de apel corect a ajuns la concluzia privind admiterea în parte a cererii de chemare în judecată şi a obligat pe Surdu Alexandru să nu creeze obstacole în folosirea bunurilor comune şi anume a camerei de baie şi veceu şi să nu spele vesela în camera de baie, deoarece s-a constatat că Surdu Alexandru spală vesela în camera de baie, prin ce crează incomodităţi lui Gîrlă Eugenia.

Argumentul recurentului Surdu Alexandru precum că instanţa de apel a apreciat arbitrar probele, instanţa de recurs consideră că nu poate fi reţinut deoarece este declarativ. Nu poate fi reţinut nici argumentul recurenţilor precum că instanţa de apel a aplicat eronat normele de drept material Şi a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, deoarece instanţa de apel a apreciat toate probele administrate în cauză, a stabilit circumstanţele faptice ale raportului juridic litigios şi a făcut concluzii juste în corespundere cu prevederile normelor de drept material. În plus, raportînd la actele cauzei, motivele invocate în cererile de recurs şi coraborînd temeiurile indicate cu prevederile art.432 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că argumentele aduse în susţinerea cererii de recurs nu îşi găsesc încadrare în prevederile legale.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul, că decizia instanţei de apel este legală şi întemeiată, corespunde circumstanţelor de fapt stabilite prin probele administrate şi raportate la legea materială, iar argumentele invocate de către recurenţi sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursurile şi de a menţine decizia instanţei de apel. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie DECIDE: Se resping recursurile declarate de către Surdu Alexandru, prin intermediul avocatului RoŞca Andrei Şi Gîrla Eugenia.

Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 decembrie 2014, adoptată în pricina civilă la chemare în judecată înaintată de Eugenia Gîrla către Surdu Alexandru privind înlăturarea încălcărilor în folosirea bunurilor comune. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Ion Corolevschi Petru Moraru Iuliana Oprea 6