Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
3ra-707/2015
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
13 mai 2015
Părțile
Robu Alexandru vs CNAS
Pe scurt
Temeiurile declararii recursului

3ra-707/2015 — Recunoașterea ielgalitatii răspunsului

Dosarul nr. 3ra-707/15 Prima instanță: Judecătoria Centru, mun.Chișinău (jud.D.Sușchevici) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V.Pruteanu, L.Popova, A.Gavriliță) ÎNCHEIERE 13 mai 2015 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului Tatiana Vieru Judecătorii: Petru Moraru Oleg Sternioală examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Robu Alexandru împotriva deciziei din 11.02.2015 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Robu Alexandru împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, intervenient accesoriu SRL”Pares.Net.” privind recunoașterea ilegalității răspunsului, obligarea calculării și achitării îndemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, constatarea faptului, obligarea asigurării cu tratament de reabilitare, încasarea cheltuielilor de protezare și transport și repararea prejudiciului moral c o n s t a t ă : La data de 07.12.2012 Robu Alexandru a depus în instanța de judecată cerere împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, intervenient accesoriu SRL”Pares.

Net.” privind recunoașterea ilegalității răspunsului, obligarea calculării și achitării îndemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, constatarea faptului, obligarea asigurării cu tratament de reabilitare, încasarea cheltuielilor de protezare și transport și repararea prejudiciului moral. În motivarea cererii s-a indicat că la data de 21.10.2008 a încheiat cu SRL”Pares.Net.” un contract individual de muncă conform căruia a fost angajat în funcție de pictor și erector. La data de 09.11.2010, afirmă reclamantul că instalînd un panou publicitar, a fost implicat într-un accident de muncă cauzat de defectarea instanției de lucru la înălțime pusă la dispoziție de angajator. Acest fapt a fost constatat de Inspecția muncii prin actul nr.38 din data de 23.12.2010.

Afirmă reclamantul că în urma accidentului de muncă i s-au cauzat leziuni grave, iar în baza concluziei din data de 09.03.2011 a Comisiei de expertizare medicală a vitalității i-a fost acordat gradul II de invaliditate. A menționat reclamantul că Casa Teritorială de Asigurări Sociale Buiucani, mun.Chișinău i-a stabilit pensia de invaliditate pentru perioada de 01.04.2011- 1 31.03.2012 în sumă de 440,36 lei, și, i-a eliberat legitimația de pensionar seria CN nr.155875 din 01.12.2011. A mai indicat reclamantul că la data de 09.04.2012 a fost expertizat repetat de către Consiliul Republican de Expertiză Medicală a Vitalității, fiindu-i stabilit gradul III de invaliditate pînă la data de 01.05.2013.

Menționează reclamantul că conform art.art.1,2, alin.(5), 3, lit.a), 9 al Legii asigurării pentru accidente de muncă și boli profesionale, dreptul la asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale este garantat de stat. Asigurător pentru accidente de muncă şi boli profesionale este Casa Naţională de Asigurări Sociale şi structurile teritoriale ale acesteia. În mod obligatoriu, sînt asiguraţi pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi se denumesc asiguraţi cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini şi apatrizii care desfăşoară activitate pe teritoriul Republicii Moldova, în bază de contract individual de muncă, încheiat cu un angajator din Republica Moldova. Asiguraţii au dreptul la următoarele prestaţii şi indemnizaţii de asigurare: prestaţii pentru reabilitare medicală; indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă.

Astfel, a indicat reclamantul că la data de 11.06.2012 s-a adresat către CNAS cu două cereri înregistrate cu nr.R-922 din 11.06.2012. În prima cerere a solicitat să fie asigurat cu tratament de reabilitare medicală conform art.1 al Legii asigurării pentru accidente de muncă și boli profesionale, iar în cea dea doua cerere a solicitat să-i fie achitată îndemnizația pentru incapacitate temporară de lucru în condițiile art.14 al Legii asigurării pentru accidente de muncă și boli profesionale. La data de 29.06.2012 a recepționat răspunsul CNAS nr.r-922/12 din 27.06.2012 prin care i s-a refuzat achitarea îndemnizației pentru incapacitate de muncă. Temei al refuzului s-a indicat că conform datelor reflectate în Registrul de stat al evidenței individuale a contribuabililor de asigurări sociale, întreprinderea la care activa la momentul producerii accidentului de muncă nu a calculat și achitat îndemnizația pentru incapacitate temporară de muncă.

Concomitent, indică reclamantul că a fost informat că întreprinderea la care a activat nu a respectat prevederile legale în domeniu și nu a achitat plata indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, iar CNAS nu dispune de careva pîrghii legale în vederea obligării acesteia să achită contribuțiile date. I s-a mai indicat că în cazul în care întreprinderea refuză calcularea și achitarea plăților respective, divergențele dintre salariat și administrație urmează să fie soluționate de Inspecția muncii. Afirmă reclamantul că răspunsul CNAS este nefondat, emis cu încălcarea prevederilor legale și incomplet, deoarece nu s-a expus asupra solicitării privind asigurarea cu tratament de reabilitare medicală.

A invocat reclamantul prevederile art.art.1, 16,17,25 al Legii contenciosului administrativ și a indicat că consideră refuzul CNAS este ilegal. La fel, a invocat reclamantul prevederile art.14 al Legii asigurării pentru accidente de muncă și boli profesionale referitor la cuantumul și perioada calculării îndemnizației pentru incapacitate temporară de muncă precum și art.10 al Legii date și a menționat că conform recomandărilor experților din certificatului CEMV , seria 2 EM, nr.646549 din 09.04.2012, necesită tratament de recuperare la medicul neurolog și ortoped pentru petrecerea cărora nu dispune de surse financiare. Totodată, relatează reclamantul că conform prescripției Instituției medico- sanitare publice a Spitalului Clinic de Traumatologie și Ortopedie a Ministerului Sănătății nr.01-12/198 din 10.03.2011 necesită tratament chirurgical complex – rahisinteza posterioară pediculară urmată de atroplastia corpului vertebral fracturat cu proteza expandabilă.

Costul unei proteze constituie 2809,69 euro. A mai menționat reclamantul că eschivarea pîrîtului de la examinarea cererii este o limitare a dreptului la un recurs efectiv din partea unei autorități publice prin ce i s-a cauzat și un prejudiciu moral pe care îl estimează la suma de 20000 lei. Prin hotărîrea din data de 10.06.2013 a judecătoriei Centru, mun.Chișinău, cererea lui Robu Alexandru a fost respinsă. Prin decizia din data de 26.11.2013 a Curții de Apel Chișinău apelul declarat de Robu Alexandru a fost admis, a fost casată hotărîrea din data de 10.06.2013 a judecătoriei Centru, mun.Chișinău și cauza a fost remisă la rejudecare în instanța de fond în alt complet de judecători. Prin hotarîrea din data de 20.05.2014 a judecătoriei Centru, mun.Chișinău cererea lui Robu Alexandru a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din data de 11.02.2015 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat de Robu Alexandru a fost respins și a fost menținută hotărîrea din data de 20.05.2014 a judecătoriei Centru, mun.Chișinău. La data de 25.02.2015 Robu Alexandru a depus cerere de recurs împotriva deciziei din data de 11.02.2015 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului s-a indicat că decizia recurată este neîntemeiată, a fost emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material precum și că au fost apreciate arbitrar probele din dosar. Analizând modul în care recurentul și-a exercitat dreptul la recurs, fără a se expune cu referire la legalitatea deciziei instanței de apel atacate, Completul consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive.

Potrivit art. 437 alin.(1) lit. f) CPC „cererea de recurs trebuie să conțină, printre altele, esența și temeiurile recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate”. Totodată, participanții la proces sunt în drept să declare recurs numai în cazul în care invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) sau (4) CPC. Astfel, recursul împotriva deciziilor instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat. Colegiul constată că argumentele invocate de recurent în cererea de recurs vizează temeinicia deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond și ar putea fi încadrate în temeiul prevăzut de art. 386 alin.(1) lit. b) CPC, aplicabil doar procedurii de apel.

Asemenea temei nu se regăsește în art. 432 CPC aplicabil recursului. Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, 3 coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în prevederile art. 130 CPC.

Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Cu referire la argumentul recurentului privind aplicarea eronată de către instanțele judecătorești inferioare a normelor de drept, Completul menționează că în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor de drept și din care circumstanțe aceasta rezultă. Completul reține că acest argument al recurentului poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Robu Alexandru împotriva deciziei din 11.02.2015 a Curții de Apel Chișinău, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 433 lit. a) CPC, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se recunoaște inadmisibil recursul declarat de Robu Alexandru împotriva deciziei din 11.02.2015 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului Tatiana Vieru Judecătorii: Petru Moraru Oleg Sternioală 4

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.