2ra-1058/15 — Constatarea faptului încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti şi încasarea prejudiciului moral

dosarul nr. 2ra-1058/15 prima instanță: M. Muruianu instanța de apel: M. Ciugureanu, B. Bîrca, E. Clim ÎNCHEIERE 06 aprilie 2015 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druță, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către Tamara Gheorghiță prin intermediul avocatului Nicolae Malanciuc și de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tamara Gheorghiță împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Nicolae Drucioc, cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de către Tamara Gheorghiță, casată hotărârea Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău din 07 august 2014 și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă parțial, c o n s t a t ă: La 24 iunie 2014, Tamara Gheorghiță a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii, reclamanta Tamara Gheorghiță a indicat că conform certificatului OCT Sîngerei din 13 aprilie 2007, casa sa este înregistrată în Registrul bunurilor imobile după ea, cu cota-parte de 1.0. Susține că prin decizia Curţii de Apel Bălți din 18 noiembrie 2008 a fost admis apelul declarat de către Tamara Gheorghiță, casată hotărârea Judecătoriei Sîngerei din 30 iunie 2008 în pricina civilă la cerere de chemare în judecată depusă de Zinaida Dorojneac împotriva Tamarei Gheorghiță cu privire la partajarea averii şi cererea reconvențională depusă de Tamara Gheorghiță împotriva Zinaidei Dorojneac şi Vitalii Dorojneac cu privire la evacuare şi înlăturarea obstacolelor şi a fost emisă o nouă hotărâre prin care a fost respinsă acțiunea inițială, admisă acțiunea reconvențională și au fost evacuați Zinaida Dorojneac şi Vitalii Dorojneac cu toată familia din casa nr. 18, str. Pavel Boțu, or.

Sîngerei, fiind obligați Zinaida Dorojneac şi Vitalii Dorojneac să nu-i creeze Tamarei Gheorghiță obstacole în folosirea imobilului. 1 Menționează că la 15 decembrie 2008 a prezentat spre executare la Oficiul de executare Sîngerei cererea cu titlul executoriu nr. 2-2 din 18 noiembrie 2008. Prin decizia Curţii Supreme de Justiție din 25 martie 2009 recursul declarat de Zinaida Dorojneac a fost considerat inadmisibil, iar prin încheierea Curţii Supreme de Justiție din 14 octombrie 2009 a fost respinsă cererea de revizuire depusă de Zinaida Dorojneac împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiție din 25 martie 2009. Prin încheierea Oficiului executare Sîngerei din 15 decembrie 2008 a fost primit spre executare titlul executoriu nr. 2-2 din 18 noiembrie 2008 cu intentarea procedurii de executare, stabilind debitorilor Zinaida Dorojneac şi Vitalii Dorojneac un termen de până la 15 zile pentru executarea benevolă a documentului executoriu.

Indică că prin înștiințările executorului A. Ionaşcu din 21 mai 2009, 10 iunie 2009 şi 01 iulie 2009 debitorii au fost obligați să execute documentul executoriu, însă de fiecare dată executorul A. Ionaşcu, în lipsa motivelor și neasigurând prezența martorilor-asistenți, a dispus amânarea executării hotărârii judecătorești. Prin încheierea Oficiului executare Sîngerei din 01 iunie 2009 (executor A. Ionaşcu) a fost amânată executarea hotărârii judecătorești până la 03 iunie 2009. Prin înștiințarea executorului A. Ionaşcu din 01 iulie 2009 debitorii au fost obligați să execute documentul executoriu până la 08 iulie 2009, aducând la cunoștința părților că executarea hotărârii judecătorești va avea loc la 10 iulie 2009, ora 11:00.

Astfel, prezentându-se la fața locului, executorul A. Ionașcu a întocmit un proces-verbal privind imposibilitatea executării hotărârii judecătorești în legătură cu prezentarea de către Zinaida Dorojneac a unor probe - extras din registrul OCT privind înregistrarea bunurilor imobile pe numele Zinaidei Dorojneac cu cota parte de ½ din casa nr. 18, str. Pavel Boțu, or. Sîngerei şi a unei cereri de amânare a executării hotărârii judecătorești în legătură cu aceasta. Reține reclamanta că deoarece executorul A. Ionaşcu, în mod arbitrar, voluntar şi intenționat a tergiversat executarea hotărârii judecătorești, a depus cerere de recuzare a acestuia, care a fost admisă.

Mai indică că la 20 mai 2010 debitorii au fost obligați până la 03 iunie 2010 să execute hotărârea judecătorească, în caz contrar la 04 iunie 2010 evacuarea va fi silită, însă în aceiași zi, la ora 23:00 Zinaida Dorojneac împreună cu Vitalie Dorojneac au pătruns forțat și s-au instalat în casă, unde se află până în prezent. Menționează că prin încheierea Oficiului de executare Sîngerei din 10 iunie 2010 (executor E. Răzlog) procedura de executare a fost încetată, însă prin hotărârea Judecătoriei Sângerei din 20 iunie 2011 această încheiere a fost anulată, fiind dispusă continuarea procedurii de executare a documentului executoriu, eliberat în baza deciziei Curţii de Apel Bălți din 18 noiembrie 2008, în partea obligării Zinaidei Dorojneac şi Vitalii Dorojneac să nu-i creeze Tamarei Gheorghiță obstacole în folosirea imobilului.

Prin încheierea executorului judecătoresc Nicolae Drucioc din 29 decembrie 2010 a fost intentată procedura de executare, iar prin hotărârea judecătoriei Sângerei din 17 noiembrie 2011 a fost obligat executorul judecătoresc Nicolae Drucioc de a executa documentul executoriu nr. 2-2 din 18 noiembrie 2008, însă până în prezent executorul judecătoresc Nicolae Drucioc nu s-a conformat termenului prescris de 2 hotărârea judecătoriei Sângerei din 20 iunie 2011 şi nu a executat documentul executoriu. Consideră că termenul de executare a hotărârii judecătorești a fost depășit neîntemeiat, iar prin urmare i-a fost cauzat un prejudiciu moral.

Astfel, afirmă reclamanta că prin inacțiunile sale, legate de neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, executorul judecătoresc Nicolae Drucioc i- a cauzat un prejudiciu material şi moral, suportând cheltuieli de judecată, cauzându-i profunde umiliri, stresuri şi disconfort psihic, legat de încălcarea dreptului la proprietate asupra casei sale, în care nu are posibilitate să locuiască, fiind până în prezent ilegal ocupată. Solicită constatarea faptului încălcării dreptului său la executarea în termen rezonabil a deciziei Curţii de Apel Bălți din 18 noiembrie 2008 şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, încasarea de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Finanțelor, în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 50000 lei și a cheltuielilor de judecată în sumă totală de 5400 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 07 august 2014 acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 28 ianuarie 2015 a fost admis apelul declarat de către Tamara Gheorghiță, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă parțial, a fost constatat faptul încălcării dreptului Tamarei Gheorghiță la executare în termen rezonabil a deciziei Curții de Apel Bălți din 18 noiembrie 2008 și s-a încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Finanțelor, în beneficiul reclamantei suma de 10000 lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 3000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică. În rest, pretențiile au fost respinse ca nefondate.

La 12 martie 2015, în termenul prevăzut de lege, Tamara Gheorghiță, prin intermediul avocatului Nicolae Malanciuc, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel cerând admiterea acestuia și modificarea deciziei instanței de apel, în sensul majorării sumei prejudiciului moral până la 50000 lei, a cheltuielilor de judecată până la 5000 lei, încasarea cheltuielilor de transport în sumă de 800 lei și a cheltuielilor suportate pentru procurarea medicamentelor în mărime de 346 lei. În motivarea recursului recurenta a exprimat dezacordul cu decizia contestată, considerând-o ilegală și neîntemeiată pe legea materială. În acest sens, invocă că la examinarea apelului, instanța de apel nu a aplicat corect legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat-o în mod eronat, iar aprecierea probelor a fost arbitrară, săvârșind încălcări care au dus la soluționarea greșită a pricinii.

Indică că instanța de apel nu a ținut cont de Recomandările Curții Supreme de Justiție nr. 6 din 23 iulie 2012 cu privire la aplicarea Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 și a interpretat eronat jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile omului. La 15 aprilie 2015, în termenul prevăzut de lege, Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel cerând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărâri primei instanțe sau modificarea deciziei instanței de apel prin diminuarea sumei acordate. În motivarea recursului, recurentul Ministerul Justiției a indicat că decizia instanței de apel este neîntemeiată și pasibilă de a fi casată sau modificată.

3 În acest sens, invocă încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept material și aprecierea arbitrară a probelor. Susține că instanța de apel nu a apreciat pe deplin raportul motivat nr. 550 din 11 iulie 2014, în condițiile în care neexecutarea hotărârii judecătorești din 18 noiembrie 2008 în partea ce ține de obligarea de a nu crea obstacole în folosirea imobilului nu poate fi imputată exclusiv organelor statului implicate în procedura de executare, nu a luat în considerare jurisprudența Curții Europene privind calitatea debitorului executării, precum și a apreciat arbitrar poziția participanților la proces și nu a luat în considerare argumentul invocat de către reprezentantul Ministerului Justiției privind complexitatea procedurii de executare.

La 28 aprilie 2015, Tamara Gheorghiță, prin intermediul avocatului Nicolae Malanciuc, a prezentat referință pe marginea recursului declarat de Ministerul Justiției, solicitând considerarea acestuia ca fiind inadmisibil. La 29 aprilie 2015, executorul judecătoresc Nicolae Drucioc a depus referință pe marginea recursului declarat Tamara Gheorghiță, în care a invocat caracterul neîntemeiat al acestuia, considerând că decizia instanței de apel urmează a fi casată și remisă cauza spre rejudecare în alt complet de judecară. Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt inadmisibile din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de către Tamara Gheorghiță prin intermediul avocatului Nicolae Malanciuc și de Ministerul Justiției nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. 4 În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, din considerentele menționate şi având în vedere faptul că instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate şi au aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de către Tamara Gheorghiță prin intermediul avocatului Nicolae Malanciuc și de Ministerul Justiției ca inadmisibile. În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) şi 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursurile declarate de către Tamara Gheorghiță prin intermediul avocatului Nicolae Malanciuc și de Ministerul Justiției al Republicii Moldova se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druță Ion Corolevschi 5