2ra-1109/15 — Înlăturarea impedimentelor cu copii

prima instanţă: I. Dutca dosarul nr. 2ra-1109/15 instanţa de apel: N. Cernat, A. Pahopol, A. Gavriliţă ÎNCHEIERE 06 mai 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea admisibilităţii recursului declarat de avocatul Ciuchitu Vitalie în interesele lui Dovganiuc Irina, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Dovganiuc către Irina Dovganiuc privind înlăturarea impedimentelor de comunicare cu copiii, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 07 octombrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Irina Dovganiuc, fiind menţinută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun.

Chişinău din 12 martie 2014, c o n s t a t ă La 27 noiembrie 2012 Serghei Dovganiuc a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Irinei Dovganiuc privind înlăturarea impedimentelor de comunicare cu copiii. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, a încheiat căsătoria cu Irina Dovganiuc la data 17 septembrie 2005. În această căsătorie s-au născut 2 copii: fiul Denis, născut la 14.06.2006 şi fiul Maxim, născut la 27.12.2008. Se arată că pe parcursul vieţii de familie relaţiile s-au înrăutăţit şi la 27 septembrie 2011 căsătoria a fost desfăcută. Menţionează reclamantul că, este angajat în cîmpul de muncă şi achită la timp pensia de întreţinere.

Întîmpinînd dificultăţi mari în vizitarea copiilor, care după divorţ au rămas să locuiască cu mama, el s-a adresat în DPDC Ciocana, unde la 27 octombrie 2011 i s-a stabilit graficul de întrevederi cu copii în fiecare zi de marţi şi vineri de la ora 17.30 pînă la 19.30 cît şi în I-a şi III-a zi de sîmbătă din lună de la 10.00 pînă la 16.00 şi II şi IV duminică din lună de la ora 10.00 pînă la 16.00. Totodată, ambii părinţi au fost atenţionaţi să nu creeze situaţii de conflict în prezenţa minorilor, să nu monteze copiii negativ împotriva celuilalt părinte şi să comporte unul cu altul şi, respectiv, cu fiii altfel, ca să nu pericliteze echilibrul psihic şi starea sufletească a lor. Din momentul încetării vieţii de familie şi pînă în prezent întrevederea sa cu copiii este imposibilă, din motiv că mama lor, Irina Dovganiuc, găseşte orice pretext pentru a-i crea obstacole în întrevederea cu fiii, de la ce suferă aceştia.

La fiecare întrevedere este nevoit să se prezinte cu inspectorul de sector. Suplimentar a menţionat că nu şi-a văzut copii din luna octombrie 2011. Fosta soţie nu-i răspunde la telefon, duce intenţionat copiii la ţară, sau găseşte diferite motive ca să nu-i permită să vadă copiii. Reprezentanţii DPDC Ciocana i-au recomandat să se adreseze la poliţie, ceia ce a şi făcut. Fosta soţia la prezentarea inspectorului de poliţie nu deschide uşa, duce copii la balcon şi discuta cu inspectorul peste geam. Cere reclamantul Serghei Dovganiuc înlăturarea impedimentelor de comunicare cu copiilor minori Denis şi Maxim. Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 12 martie 2014, a fost admisă cererea de chemare în judecată înaintată de Serghei Dovganiuc împotriva Irinei Dovganiuc cu privire la înlăturarea impedimentelor de comunicare cu copiii.

S-a obligat Irina Dovganiuc să înlăture impedimentele de comunicare a lui Serghei Dovganiuc cu copiii minori Denis Dovganiuc, născut la data de 14.06.2006 şi Maxim Dovganiuc, născut la data de 27.12.2008. La 13.03.2014, hotărîrea primei instanţe a fost contestată cu apel de către Irina Dovganiuc, care solicită admiterea apelului, casarea hotărârii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 07 octombrie 2014 a fost respins apelul declarat de Irina Dovganiuc, fiind menţinută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 12 martie 2014. La emiterea deciziei instanţa de apel a reţinut că prin decizia Direcţiei de Protecţie a Drepturilor Copilului Ciocana din 27.10.2011 nr.37/2 cu privire la întocmirea graficului de întrevederi lui Dovganiuc Serghei cu copiii Dovganiuc Denis, a.n.

14.06.2006 şi Dovganiuc Maxim a.n.27.12.2008, s-a decis să i se ofere posibilitatea reclamantului Dovganiuc Serghei de a avea întrevederi cu copiii săi în fiecare zi de marţi şi vineri de la ora 17.30 pînă la 19.30, cît şi în I-a şi III-a zi de sîmbătă din lună de la ora 10.00 pînă la ora 16.00 şi a II-a şi a IV-a duminica din lună de la ora 10.00 pînă la ora 16.00. S-a pus în sarcina ambilor părinţi ca în timpul întrevederilor să fie respectat regimul zilei pentru copii, tatăl fiind responsabil în această perioadă de viaţa, sănătatea şi securitatea copiilor, părinţii fiind atenţionaţi să nu creeze situaţii de conflict în prezenţa minorilor /f.d.9/.

Invocînd refuzul Irinei Dovganiuc de a-i permite întrevederea cu copiii sub diferite pretexte, Dovganiuc Serghei s-a adresat în instanţa de judecată cu cererea respectivă, solicitînd obligarea pîrîtei I. Dovganiuc să nu-i creeze obstacole în întrevederea şi comunicarea cu copiii, în conformitate cu graficul stabilit de DPDC, 2 în suport prezentînd acte ce justifică apelările lui la organele de poliţie pe această întrebare. Instanţa de fond a admis ca pertinente şi concludente probele prezentate de reclamant, cu titlu de consecinţă admiţînd cerinţele înaintate de acesta, fiind obligată Dovganiuc Irina să înlăture impedimentele de comunicare a lui Dovganiuc Serghei cu copiii minori Denis, născut la data de 14.06.2006 şi Maxim, născut la data de 27.12.2008.

Instanţa de apel a considerat concluziile primei instanţe legale, rezultate din aprecierea justă a probatoriului administrat şi încadrarea corectă în cadrul normativ aplicabil raporturilor litigioase. În materia de drept se reţine că, potrivit art. 58 Codul familiei, părinţii au drepturi şi obligaţii egale faţă de copii, indiferent de faptul dacă copiii sînt născuţi în căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinţii sau separat. Drepturile şi obligaţiile părinţilor, cu excepţiile prevăzute de prezentul cod, încetează din momentul atingerii majoratului sau obţinerii capacităţii depline de exerciţiu de către copil. Potrivit art. 60 Cod Familiei, părinţii au dreptul şi sînt obligaţi să-şi educe copiii conform propriilor convingeri, indiferent de faptul dacă locuiesc împreună sau separat.

Părinţii poartă răspundere pentru dezvoltarea fizică, intelectuală şi spirituală a copiilor şi au prioritate la educaţia lor faţă de oricare alte persoane. Litigiile dintre părinţi privind educaţia şi instruirea copiilor se soluţionează de către autoritatea tutelară, iar decizia acesteia poate fi atacată pe cale judecătorească. Analizînd probatoriul administrat prin prisma prevederilor legale citate, instanţa de apel a considerat că instanţa de fond corect a admis pretenţiile intimatului. Astfel, este cert stabilit că după desfacerea căsătoriei între părţile litigioase, copiii minori au fost stabiliţi cu traiul cu mama lor Dovganiuc Irina. La fel, este cert stabilit şi recunoscut de apelantă că, sub diferite pretexte reclamantul S. Dovganiuc este lipsit de posibilitatea de a avea întrevederi cu copii minori.

La acest capitol reclamantul menţionează că fosta soţie I. Dovganiuc î-i pune piedici să se întîlnească cu copii, iar Irina Dovganiuc susţine că reclamantul singur se face vinovat de faptul că nu se vede cu copiii, stabilind timpul nepotrivit pentru întîlniri. Astfel, ambele părţi litigante recunosc faptul că, graficul întocmit de către Direcţia de Protecţie a Drepturilor Copilului Ciocana din 27.10.2011 nr.37/2 cu privire la întocmirea întrevederile lui Dovganiuc Serghei cu copiii Dovganiuc Denis, a.n. 14.06.2006 şi Dovganiuc Maxim a.n.27.12.2008 este încălcat. La 17 martie 2015, în termen, avocatul Ciuchitu Vitalie în interesele lui Dovganiuc Irina a depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie respinsă.

3 În motivarea recursului se invocă că atît instanţa de apel, cît şi prima instanţă nu au constatat şi elucidat toate circumstanţele pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate eronat normele de drept material. Mai invocă că, instanţele inferioare, chibzuind asupra admisibilităţii probei, urmau să reţină că, faptele care se încearcă a fi dovedite de reclamant, de creare a impedimentelor în comunicare cu copiii, reprezintă contravenţie prevăzută de art. 64 Cod Contravenţional. Reieşind din această concluzie, urmau să fie reţinute prevederile art. 440 al Codului Contravenţional, care prevede că constatarea faptei contravenţionale se face prin încheierea procesului-verbal cu privire la contravenţie.

Prin prisma prevederilor art. 122 alin. (1) CPC utilizarea oarecărei altfel de probă, pentru dovedirea unor asemenea fapte, este inadmisibilă. De altfel, în lipsa unui proces contravenţional, recurenta este privată de dreptul la un proces judiciar echitabil. Întrucît, efectele defavorabile săvîrşirii unei contravenţii sînt aplicate faţă de recurentă fără ca acesteia să-i fie asigurată realizarea dreptului la apărare. Totodată, actele reţinute drept probe sînt inadmisibile şi din motiv că, sînt încheiate de o persoană neîmputernicită, cît şi din motivul încheierii lor defectuoase. În speţă, actele menţionate, partea ce ţine de constatarea faptelor, sînt emise de către un organ în lipsa unor împuterniciri conferite de lege.

Cadrul legal, în temeiul căruia acţionau reprezentanţii Comisariatului de Poliţie, nu confere colaboratorilor acestui organ să emită acte de constatare, susceptibile a fi reţinute drept probă în cadrul procesului civil. Pe parcursul examinării cauzei partea recurentă a insistat asupra inadmisibilităţii probelor menţionate şi a solicitat ca ele să fie reţinute ca atare. Observînd, însă că, argumentele respective sînt agreate de instanţă, în special de către preşedintele instanţei de fond, care a formulat o întrebare, privire la faptul contestării separate a actelor probatorii menţionate, recurenta a înaintat o cerere separată privind constatarea nulităţii actelor numite în partea ce ţine de constatarea faptelor.

Cererea respectivă a fost refuzată a fi primită spre examinare din motiv că, actele date nu reprezintă acte juridice şi cererea nu este susceptibilă judecării în instanţele de drept civil. Curtea de Apel Chişinău a respins recursul la încheierea respectivă. Astfel, în aceste acte de dispoziţie, reiese că, instanţele inferioare au reţinut drept probe actele, care nu sînt acte juridice. Contradicţia dată pare a fi o coliziune juridică care aduce prejudicii directe dreptului recurentei la un proces judiciar echitabil, deoarece în ca procesului dat au fost reţinute drept probe, actele care au fost emise în mod unilateral, în lipsa cadrului legal, şi care nu pot fi contestate în nici un mod, avînd în vedere că, nici acte administrative acestea nu sînt.

4 Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către avocatul Ciuchitu Vitalie în interesele lui Dovganiuc Irina, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurentei se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei, iar argumentele invocate în recursul declarat de către avocatul Ciuchitu Vitalie în interesele lui Dovganiuc Irina, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a 5 considera recursul declarat de către avocatul Ciuchitu Vitalie în interesele lui Dovganiuc Irina ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de avocatul Ciuchitu Vitalie în interesele lui Dovganiuc Irina, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea Iurie Bejenaru 6