2rc-386/15 — Privind încasarea despăgubirilor de asigurare

Dosarul nr. 2rc-386/15 Instanţa de fond: Judecătoria Buiucani – G. Moscalciuc Instanţa de apel: CA Chişinău – Iu. Cimpoi, N. Simciuc, I. Muruianu DECIZIE 06 mai 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu, Judecătorii Dumitru Mardari, Maria Ghervas, examinînd recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Micodix” în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată „Micodix” împotriva Societăţii de Asigurări - Reasigurări „Donaris Group” Societate pe Acţiuni şi intervenient accesoriu „Moldova - Agroindbank” Societate pe Acţiuni cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 26 februarie 2015, prin care a fost respinsă cererea Societăţii cu Răspundere Limitată „Micodix” cu privire la scutirea de la plata taxei de stat la depunerea cererii de apel, CONSTATĂ: La 20 martie 2012 SRL „Micodix” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SAR „Donaris Group” SA şi intervenient accesoriu „Moldova - Agroindbank” SA cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare în sumă de 901.098,99 bani, penalităţii în mărime de 977.585 lei, precum şi a cheltuielilor de judecată constituite din taxa de stat în sumă de 27.000 lei, suma de 6.786 lei pentru efectuarea expertizei şi 15.000 lei pentru asistenţă juridică.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 05 decembrie 2014 acţiunea a fost admisă cu încasarea din contul SAR „Donaris Group” SA în folosul SRL „Micodix” a despăgubirii de asigurare în sumă de 901.098,99 lei, cheltuielilor de 1 judecată formate din taxa de stat în sumă de 27.000, suma de 6.786 lei pentru efectuarea expertizei şi suma de 15.000 lei pentru asistenţa juridică, în rest cerinţele au fost respinse ca neîntemeiate (f. d. 97 Vol. II). Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, la 08 decembrie 2014 CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA a declarat apel nemotivat, solicitînd casarea hotărîrii cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii (f. d. 102 Vol. II).

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 20 ianuarie 2015 nu s-a dat curs cererii de apel depusă de SAR „Donaris Group” SA, fiindu-i comunicat despre necesitatea prezentării cererii de apel cu indicarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul şi probele invocate în susţinerea apelului, dovada de plată a taxei de stat în mărime de 20.250 lei. Apelantului i-a fost stabilit termen pînă la 25 februarie 2015 pentru a lichida neajunsurile menţionate, precum şi explicat că în caz contrar cererea de apel nu va fi considerată depusă şi va fi restituită conform art. 369 alin. (1) CPC.

Totodată părţilor le-a fost explicat că chestiunea privind primirea cererii de apel v- a fi soluţionată în şedinţa de judecată la data de 26 februarie 2015 (f. d 121 Vol. II) La 03 ianuarie 2015 SRL „Micodix” de asemenea a depus cerere de apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd casarea hotărîrii în partea respingerii pretenţiei cu privire la încasarea penalităţii de întîrziere pentru neachitarea sumei despăgubirii restante în mărime de 977.585 lei şi pronunţarea unei noi decizii în partea dată.

Totodată, SRL „Micodix” a solicitat amînarea achitării taxei de stat pînă la prima şedinţă de judecată (f. d. 126) La 25 februarie 2015 SRL „Micodix” a depus cerere de apel motivată, solicitînd casarea hotărîrii primei instanţe în partea respingerii cerinţei SRL „Micodix” privind încasarea penalităţii de întîrziere pentru neachitarea sumei despăgubirii restante în mărime de 977.585 lei, pronunţarea unei noi decizii, prin care să fie încasat de la SAR „Donaris Group” SA în beneficiul SRL „Micodix” penalitate pentru neachitarea sumei despăgubirii restante în mărime de 162.197 lei, încasarea dobînzii de întîrziere în sumă de 387.793 lei precum şi încasarea cheltuielilor de judecată (f. d. 130-132 Vol. II) CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA la 24 februarie 2015 a depus cerere de apel, prin care a solicitat casarea hotărîrii primei instanţe în partea încasării prejudiciului material şi a cheltuielilor de judecată cu emiterea unei noi hotărîri, prin care să fie încasat din contul CA „Donaris Vienna Insurance Group” SA a sumei de 39.756,71 lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 1.192,70 lei cu titlu de taxă de stat pentru examinarea pricinii în primă instanţă şi asistenţă juridică.

De asemenea a solicitat ca acţiunea înaintată de SRL „Micodix” să fie respinsă ca fiind neîntemeiată şi încasarea din contul SRL „Micodix” în beneficiul SAR „Donaris Group” SA a sumei de 2050,00 lei cu titlu de taxă de stat pentru examinarea cererii în ordine de apel, achitate de către apelant (f. d. 156-163 vol. II) Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 26 februarie 2015 a fost respinsă cererea apelantului SRL „Micodix” cu privire la scutirea de la plata taxei de stat ori amînarea achitării taxei de stat pînă la judecarea în fond a apelului.

Nu s-a dat curs 2 cererii de apel depusă de SRL „Micodix”, iar apelantului i-a fost comunicat despre necesitatea prezentării dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 12.374,77 lei pînă la 01 aprilie 2015 , iar în caz contrar cererea de apel nu va fi considerată depusă şi va fi restituită conform art. 369 alin. (1) CPC (f. d. 173 vol. II) La 31 martie 2015 SRL „Micodix” a depus cerere de recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 26 februarie 2015, solicitînd anularea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 26 februarie 2015 şi adoptarea unei decizii de scutire de la plata taxei de stat sau dispunerea încasării taxei de stat prin hotărîre judecătorească.

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că la materialele dosarului, în primă instanţă au fost prezentate dovezi suficiente privind imposibilitatea SRL „Micodix” de a achita taxa de stat, iar instanţa de apel nu a studiat probele şi respectiv nu le-a dat apreciere corectă, ceia ce a generat adoptarea unei încheieri ilegale de respingere a cererii de scutire a plăţii taxei de stat. În conformitate cu art. 425 CPC termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Cererea de recurs a fost depusă la 31 martie 2015, depusă în termen. Examinînd argumentele invocate în recurs în raport cu actele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recursul declarat urmează a fi admis.

În conformitate cu art. 427 lit. c) CPC RM instanţa de recurs, după ce judecă recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, soluţionînd prin decizie problema în fond. Conform art. 368 alin. (1) CPC dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art. 364 şi 365 CPC şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanţa de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Actele cauzei atestă că, în baza încheierii Curţii de Apel Chişinău din 26 februarie 2015, s-a respins demersul SRL „Micodix” cu privire la scutirea de la plata taxei de stat ori amînarea achitării taxei de stat, nu s-a dat curs cererii de apel depuse de SRL „Micodix”, fiind acordat apelantului termen pentru prezentarea dovezii achitării taxei de stat în sumă de 12.374,77 lei pînă la 01 aprilie 2015. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră că concluzia instanţei de apel este prematură din următoarele motive. Curtea de Apel Chişinău prin încheierea din 26 februarie 2015, fără a examina temeinicia circumstanţelor invocate de SRL „Micodix”, a respins cererea apelantului SRL „Micodix” cu privire la scutirea de la plata taxei de stat ori amînarea achitării taxei de stat pînă la judecarea în fond a apelului şi a acordat apelantului termen pentru achitarea taxei de stat.

În conformitate cu art. 86 alin. (1) CPC judecătorul sau instanţa judecătorească este în drept să decidă amînarea sau eşalonarea plăţii taxei de stat pentru una sau pentru ambele părţi, ţinînd cont de situaţia lor materială. 3 În aceste condiţii, Colegiul reţine că instanţa de apel urma să analizeze atent circumstanţele cauzei, pentru a evita orice atingere adusă însăşi substanţei dreptului la un tribunal. Or, la emiterea încheierii din 26 februarie 2015, Curtea de Apel Chişinău nu a analizat capacitatea apelantului de a achita în termenul stabilit taxa de stat pentru declararea apelului, fapt ce ar putea duce la limitarea accesului liber la justiţie. Materialele dosarului atestă că recurentul – SRL „Micodix” a anexat la cererea de recurs, probe ce confirmă situaţia grea financiară (f.d.

188, 189, 190 – 191, 192 – 201). Reieşind din principiul respectării dreptului privind accesul liber la justiţie şi, în vederea respectării prevederilor art. 6 alin.(1) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, instanţele judecătoreşti urmează să dea o soluţie pozitivă cererilor de scutire a plăţii taxei de stat, în cazul cînd partea invocă şi, confirmă prin prezentarea probelor concludente, situaţia financiară grea. Într-o jurisprudenţă constantă ( Clionov vs. Moldova, Tudor-Comerţ vs.Moldova, Teltronic-CATV vs.Polonia, etc.) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dreptul la tribunal este pus grav în discuţie dacă taxa de stat este fixată într-un cuantum excesiv, în deosebi atunci când cel care intenţionează să exercite calea de atac este lipsit de resurse financiare.

În consecinţă, Curtea Europeană a arătat că în toate cazurile de exercitare a recursului (apelului) fără plata taxei de stat, instanţa de judecată trebuie să examineze posibilitatea reducerii cuantumului acesteia sau scutirii recurentului (apelantului) care invocă situaţia grea financiară. De altfel, Curtea Europeană a relatat în practica sa constantă şi a statuat că, „dreptul la o instanţă” nu este absolut. În această privinţa Curtea Europeană în mai multe cauze de acest gen nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiţiei pot să justifice impunerea unei restricţii de natură financiară în accesul unei persoane la o instanţă (vezi de exemplu: Tolstoy –Miloslavsky împotriva Regatului Unit, 13 iulie 1995, p. 61, cauza Larco şi alţii vs. României, hot. din 11 octombrie 2007, cererea nr. 30.200/03, p. 52-53 ). Colegiul relevă faptul că, SRL „Micodix” la înaintarea cererii de apel urma să achite o taxa de stat în sumă de 12.372,77 lei.

Recurentul a demonstrat prin probe concludente că se află într-o situaţie financiară precară. Astfel instanţa de recurs constată existenţa necesităţii amînării achitării taxei de stat pînă la adoptarea deciziei instanţei de apel. Din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ ajunge la concluzia de a admite recursul declarat, de a casa încheierea Curţii de Apel Chişinău din 26 februarie 2015, cu adoptarea unei noi soluţii prin care, se admite demersul SRL „Micodix”, cu dispunerea amînării achitării taxei de stat pînă la adoptarea deciziei instanţei de apel, cu trimiterea cauzei după competenţă la Curtea de Apel Chişinău, la stadia primirii cererii de apel.

4 În conformitate cu art. 427 lit. c), art. 428 CPC Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DECIDE: Se admite recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Micodix”. Se casează încheierea Curţii de Apel Chişinău din 26 februarie 2015 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată „Micodix” împotriva Societăţii de Asigurări - Reasigurări „Donaris Group” Societate pe Acţiuni şi intervenient accesoriu „Moldova - Agroindbank” Societate pe Acţiuni cu privire la încasarea despăgubirii de asigurare, cu adoptarea unei noi soluţii. Se amînă achitarea taxei de stat pînă la adoptarea deciziei instanţei de apel, Se remite cauza la Curtea de Apel Chişinău la stadia primirii cererii de apel.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele, judecătorul, Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas 5