2ra-1047/15 — Repararea prejudiciului moral

prima instanţă: A.Negru dosarul nr. 2ra-1047/15 instanţa de apel: N.Cernat, A.Pahopol, L.Bulgac ÎNCHEIERE 06 mai 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii Oleg Sternioală, Petru Moraru examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ulanovici Serghei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ulanovici Serghei împotriva Procuraturii Anticorupţie privind repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 03 februarie 2015 prin care s-a respins apelul declarat de Ulanovici Serghei şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 05 iunie 2014, c o n s t a t ă La 29 aprilie 2014 Ulanovici Serghei s-a adresat cu cererea de chemare în judecată împotriva Procuraturii Anticorupţie privind repararea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 06.12.2013 s-a adresat Procuraturii Anticorupţie cu o cerere prin care a solicitat pornirea urmăririi penale în privinţa lui Armencea Victor potrivit prevederilor art. 177 alin. (11) Cod penal, pentru culegerea ilegală a informaţiilor, precum şi în baza art. art. 27 şi 361 alin. (1) Cod penal, pentru tentativa de obţinere şi folosire a documentelor oficiale false.

Menţionează că, cererea sa nu a fost examinată potrivit prevederilor art. 274 din CPP şi în consecinţă, prin încheierea emisă de judecătorul de instrucţie a Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău s-a admis parţial plîngerea sa înaintată potrivit prevederilor art. 313 CPP, cu obligarea procurorului să examineze plîngerea din 06 decembrie 2013 în ordinea prevăzută de art. 274 CPP. Susţine reclamantul că prin plîngerea înaintată la procuratură şi-a exercitat dreptul subiectiv prevăzut de art. 263 alin. (1) CPP, iar prin inacţiunile Procuraturii Anticorupţie, manifestate prin neadoptarea hotărîrii, contrar prevederilor art. 274 CPP, pe marginea plîngerii din 06.12.2013, i-au fost cauzate prejudicii morale în mărime de 100000 lei, exprimate prin pierderea încrederii în procuratură, stare de stres şi frustrare, încălcarea dreptului la un proces echitabil, precum şi încălcarea egalităţii în faţa legii.

1 Solicită reclamantul, încasarea din contul Procuraturii Anticorupţie în beneficiul său a prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 05 iunie 2014 cererea de chemare în judecată a fost respinsă. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Ulanovici Serghei a contestat-o cu apel. Prin deciziei Curţii de Apel Chişinău din 03 februarie 2015 s-a respins apelul declarat de Ulanovici Serghei şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 05 iunie 2014. La 04 martie 2015 Ulanovici Serghei a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea dispoziţiilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

În susţinerea recursului s-a invocat dezacordul cu decizia contestată, considerînd-o ilegală şi neîntemeiată pe motiv că instanţa de apel nu s-a expus asupra tuturor argumentelor invocate în cererea de apel care necesitau un răspuns specific şi explicit. Verificînd legalitatea hotărîrii contestate prin prizma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Ulanovici Serghei urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau 2 în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Ulanovici Serghei este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Instanţa de recurs reţine că argumentele invocate de recurent în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Colegiul reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ulanovici Serghei, ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Ulanovici Serghei, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii Oleg Sternioală Petru Moraru 3