2ra-500/15 — Declararea nulităţii şi anularea înregistrării mărcii

prima instanță: L. Bulgac dosarul nr. 2ra-500/15 DECIZIE 29 aprilie 2015 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari Elena Covalenco Tamara Chişca-Doneva examinînd recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Industria de Diseno Textil” (Societatea pe Acțiuni „Inditex”) din Spania, reprezentat pe teritoriul Republicii Republica de Societatea cu Răspundere Limitată „Intels MDV”, în pricina civilă la cererea de chemare a Societății pe Acțiuni „Industria de Diseno Textil” (Societatea pe Acțiuni „Inditex”) din Spania reprezentat pe teritoriul Republicii Republica de Societatea cu Răspundere Limitată „Intels MDV” împotriva Societății pe Acțiuni „Ffauf”, Societății cu Răspundere Limitată „Bonali-Impex”, intervenient accesoriu Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu privire la declararea nulității și anularea înregistrării mărcii, împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău din 20 noiembrie 2014, prin care acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, c o n s t a t ă: La 06 februarie 2014, SA „Industria de Diseno Textil” (SA Inditex) din Spania, reprezentat pe teritoriul Republicii Moldova de SRL „Intels-MVD” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Ffauf”, intervenient accesoriu AGEPI cu privire la recunoaşterea nulităţii și decăderea din drepturi pentru marcă.

În motivarea acţiunii a indicat este titularul mărcii „ZARA” renumite pe plan mondial, care era validă pe teritoriul ex-URSS, inclusiv, în fosta RSSM, începând cu anul 1984, iar în anul 1994, și-a extins acțiunea pe teritoriul Republicii Moldova. Susține că în prezent în Republica Moldova sunt valide 12 înregistrări ale acestei mărci pentru diverse categorii de produse și servicii ale Clasificării Internaționale de Produse și Servicii (CIPS), fiind deschise 3 magazine Z(ARA)outlet situate în mun. Chișinău, str. Tricolorului nr. 35, str. Brîncuş nr. 110 şi str. Izmail nr. 88. La fel, indică că în zona de domeniu ,,md” este înregistrat numele de domeniu ZARA și funcționează web-site-ul companiei, astfel, îmbrăcămintea, încălțămintea și diverse accesorii „ZARA” se comercializează în decurs de peste 10 ani pe teritoriul Republicii Moldova, atât în magazinele on-line, cât și în magazinele de vânzare cu amănuntul.

Respectiv, marca „ZARA” reprezintă o marcă recunoscută pe plan mondial și se bucură de renume pe teritoriul Republicii Moldova. Menționează că în anul 2001, pe teritoriul Republicii Moldova a fost înregistrată marca „pasta ZARA”, care, conform datelor obținute de la Institutul Național de Standardizare și Metrologie, nu se utilizează pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, la 18 aprilie 2012, s-a adresat către Institutul Național de Standardizare și Metrologie cu privire la înregistrarea certificatelor de calitate sau altor documente pentru produsele cu denumirea „Zara” sau „pasta Zara”, iar conform răspunsului recepționat în Republica Moldova pentru produsele cu marca „Zara” sau „pasta Zara” nu s-au înregistrat documente de import și certificare.

Prin urmare, cu referire la prevederile art. 20 alin. (1) lit. a) al Legii privind protecția mărcilor, susține că marca „pasta ZARA” conține în componența sa marca înregistrată „ZARA” și prin aceasta încalcă drepturile și aduce atingere unei mărci anterioare, deoarece se diluează individualitatea mărcii renumite pe plan mondial „ZARA”. Susţine că, deși, înregistrarea în anul 2001 formal nu era în contradicție cu prevederile Legii nr. 588 din 22 septembrie 1995, privind mărcile și denumirile de origine a produselor, pe motiv că marca „pasta ZARA” a fost solicitată pentru înregistrare în clasa 30 CIPS în care societatea nu deține înregistrare, însă în anul 2008 a intrat în vigoare Legea nr. 38 privind protecția mărcilor, care a devenit validă pentru toate mărcile, atât cele depuse pentru înregistrare, cât și cele deja înregistrate, ceea ce permite companiei să-și apere drepturile pentru o marcă renumită pe plan mondial.

Totodată, invocînd prevederile art. 8 alin. (2) al Legii nr. 38-XVI din 29 februarie 2008 privind protecția mărcilor, susține că marca „ZARA”, conform înregistrărilor Internaționale nr. 488447, 617357, 626541, 638323, 694522, 706028, 750570, este anterioară, adică înregistrată până la data înregistrării mărcii „pasta ZARA” pe teritoriul Republicii Moldova, astfel, există riscul aducerii atingerii mărcii „ZARA”, în cazul în care vor exista diverse înregistrări care conțin cuvântul „Zara” pentru alte produse și servicii care aparțin diferitor titulari, iar consumătorul va înceta să asocieze această marcă cu brandul de modă pentru îmbrăcăminte, încălțăminte și accesorii, ceea ce duce la diluarea individualității mărcii și pierderea caracterului distinctiv al mărcii „Zara”, respectiv, marca va înceta să îndeplinească funcția sa principală.

Solicită declararea nulității Înregistrării Internaționale nr. 525926 pentru marca „pasta ZARA”, decăderea din drepturi ale titularului Înregistrării Internaționale nr. 525926 pentru marca „pasta ZARA” și obligarea Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală să emită decizie de anulare a Înregistrării Internaționale nr. 525926 pentru marca „pasta ZARA” pe teritoriul Republicii Moldova. La 26 mai 2014, SA „Industria de Diseno Textil” (SA Inditex) reprezentat pe teritoriul Republicii Moldova de SRL „Intels-MVD” a depus o cerere de concretizare a cerințelor împotriva SA „Ffauf”, SRL Bonali-Impex” intervenient accesoriu AGEPI, în care a invocat că distribuitorul oficial al companiei SA „Ffauf” în privința mărcii „pasta ZARA” este SRL „Bonali-Impex”.

Conform înregistrării nr. 525926, SA „Ffauf” are dreptul să fabrice și comercializeze pastă în limita volumului de drepturi acordate prin înregistrarea sa, iar reprezentanții SA „Ffauf” și distribuitorul oficial SRL „Bonali-Impex” au dreptul să comercializeze produse cu marca „pasta ZARA” în limita volumului de drepturi acordate prin înregistrarea nr. 525926, însă, nu au dreptul să presteze servicii, în special servicii de publicitate cu marca menționată în interesele persoanelor terțe, inclusiv, în interesele companiei SA „Ffauf”. Indică că utilizarea mărcii pentru serviciile referitoare la clasa 35 a Clasificării Internaționale de Produse și Servicii (CIPS), și anume pentru publicitare reprezintă încălcarea drepturilor pentru marca „ZARA” care aparține SA „Inditex”.

Pe teritoriul Republicii Moldova SA „Inditex” este titularul înregistrărilor nr. 706029, nr. 752502 și nr. 1058099, care au fost înregistrate în Republica Moldova, cuprinzînd şi serviciile din clasa 35 CIPS, astfel, SA „Ffauf” nu are dreptul să utilizeze marca în scopuri de publicitate pentru prestarea serviciilor persoanelor terțe și, respectiv, nu are dreptul să acorde consimțământul pentru utilizarea mărcii pentru serviciile în privința cărora nu deține o înregistrare. Afirmă că SRL „Bonali-Impex” nu doar prestează servicii de comercializare a produselor, ci și utilizează marca în publicitate, ceea ce reprezintă prestarea serviciilor persoanelor terțe, în cazul dat, prestarea serviciilor de publicitate a SA „Ffauf”.

Solicită suplimentar la cerințele invocate în acțiunea inițială recunoașterea utilizării mărcii „ZARA” pentru serviciile de clasa 35 drept încălcare a drepturilor pentru marca înregistrată, interzicerea utilizării mărcii „ZARA” pentru serviciile din clasa 35 și obligarea SRL „Bonali-Impex” să modifice din cont propriu aspectul exterior al automobilelor cu imaginile publicitare cu marca „ZARA”.

La 20 iunie 2014, SA „Industria de Diseno Textil” (SA Inditex) din Spania reprezentat pe teritoriul Republicii Moldova de SRL „Intels-MVD” a depus o cerere de concretizare a cerințelor, invocînd că din motiv că probele prezentate de către pîrît se referă doar la utilizarea mărcii „pasta ZARA” pentru paste uscate, iar în privința utilizării mărcii în ceea ce privește alte produse revendicate în înregistrarea nr. 525926 nu sunt careva probe, înregistrarea nr. 525926 marca „ZARA” urmează să fie declarată nulă doar pentru produsele „Pastă proaspătă, uscată, conservată, congelată, gata pentru utilizare” în temeiul neutilizării sale în decursul unei perioade neîntrerupte de 5 ani, pentru produsele menționate.

Solicită SA „Industria de Diseno Textil” (SA Inditex) din Spania reprezentat pe teritoriul Republicii Moldova de SRL „Intels-MVD” excluderea pretențiilor, înaintate prin cererea de concretizare anterioară, cu privire la declararea nulității Înregistrării Internaționale nr. 525926 pentru marca „pasta ZARA”, decăderea din drepturi ale titularului Înregistrării Internaționale nr. 525926 pentru marca „pasta ZARA” și obligarea Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală să emită decizie de anulare a Înregistrării Internaționale nr. 525926 pentru marca „pasta ZARA” pe teritoriul Republicii Moldova. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2014, care a fost emisă la faza primirii pregătirii cererii spre examinare, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a fost atrasă în proces ca copârât.

Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău din 20 noiembrie 2014, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. La 20 decembrie 2015, SA „Industria de Diseno Textil” (SA Intidex) din Spania reprezentată pe teritoriul Republicii Moldova de SRL „Intels-MVD” a declarat recurs împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea acestuia casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acțiunea să fie admisă integral. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărârea primei instanţe considerând-o ilegală, neîntemeiată și emisă cu aplicare a eronată a normelor de drept material. Susține că la emiterea hotărârii au fot aplicate eronat prevederile Legii nr. 38 din 29 februarie 2008 privind protecția mărcilor și a omis să aplice prevederile art. 20 al Legii menționate, care reglementează aspecte ce ţin de decăderea din drepturi asupra mărcii.

Apreciază drept eronate concluziile instanţei de judecată, precum că utilizarea mărcii de către SRL „Bonali-Impex” a fost demonstrată pentru „pasta făinoasă”, care a fost marcată cu „pasta ZARA” fapt ce denotă utilizarea mărcii „ZARA”, deoarece, în înregistrarea mărcii nr. 525926, lista produselor nu conține așa produs ca „pasta făinoasă”, înregistrarea, fiind efectuată pentru produse care, deși, conțin cuvântul „paste”, totuși diferă, atît prin denumire „paste proaspete, uscate, conservate, congelate, gata pentru utilizare”, cât și prin tehnologia de fabricare şi condițiile de transportare și păstrare.

Indică că prima instanță la emiterea hotărârii nu a dat apreciere probelor prezentate pentru confirmarea utilizării mărcii „pasta ZARA”, deoarece, lista tipurilor de paste din facturile prezentate la dosar se referă la forma produsului și corespunde clasificării standard doar unui singur tip de produs „paste uscate”, adică pastele congelate și conservate, care conform clasificării se numesc „ZARA” nu sunt prezente în lista produselor livrate. Susține că în materialele pricinii nu se conține nici o probă de fabricare în Republica Moldova a produsului „paste proaspete”, care nu poate fi exportat sau importat.

La fel, indică că probele prezentate de către distribuitor nu conțin referințe la fabricarea produsului „paste proaspete” cu marca „pasta ZARA” în Republica Moldova, iar lipsa probelor de livrare a pastelor congelate și conservate în Republica Moldova, cât şi lipsa producției pe teritoriul acestei țări confirmă cu certitudine că pretențiile privind decăderea din drepturi în temeiul neutilizării mărcii „pasta ZARA” pentru o parte din produse erau întemeiate.

De asemenea, consideră neîntemeiate şi menţiunile primei instanţei cu referire la faptul că la data 27 octombrie 2010, a fost înregistrată cesiunea drepturilor asupra mărcii menționate, iar la data de 23 mai 2013 a fost înregistrată şi licența, deoarece, aceste concluziile sunt contrare circumstanțelor pricinii, pe motiv că din publicarea OMPI rezultă cu certitudine că titularul actual este SA „Ffauf”, iar titularul anterior este compania „Pasta ZARA SPA”, iar în acest sens sunt lipsite informațiile privind data înregistrării cesiunii drepturilor asupra mărcii de la compania „Pasta ZARA SPA” către compania SA „Ffauf”, cu toate că aceste informații trebuie să fie prezentate sub formă de extras privind înregistrarea cu indicarea nr. 525926 și datei când a avut loc cesiunea.

Menționează că prima instanță la emiterea deciziei eronat și-a axat concluziile bazându-se de brevetul nr. 240777, cererea nr. 3808 C\88 marca „pasta ZARA” în ramă ovală și documentele privind cesiunea drepturilor asupra mărcilor, ce se referă la 3 înregistrări italiene nr. 240777, 827344 și 547901, deoarece, aceste documente au fost eliberate în privința altor obiecte de proprietate.

Insistă că concluziile instanței privind înregistrarea licenței la data de 23 mai 2013 în privința mărcii nr. 525926 sunt eronate și contrare atât circumstanțelor pricinii, cât și prevederile art. 25 alin.(3) al Legii nr. 38 din 29 februarie 2008 privind protecția mărcilor, deoarece, conform informațiilor din publicația accesibilă publicului la data de 23 mai 2013, licența menționată a fost înregistrată în Cehia și Slovacia, iar în publicare nu se conțin date privind validitatea licenței în Republica Moldova, astfel, rezultă că licența, copia căreia a fost prezentată de către SA „Ffauf”, nu a fost înregistrată în Republica Moldova.

Apreciază ca eronate şi concluziile instanţei de judecată cu privire la faptul că există lipsa coliziunii între marca „pasta ZARA” înregistrată pentru produsele din clasa 30 și marca „ZARA” înregistrată pentru produsele din clasele 4, 8, 9, 11, 14, 16, 18, 20, 21, 24, 25, 26, 28, 34 și serviciile din clasa 35 (comerţ), deoarece, deosebirea produselor nu poate fi temei pentru respingerea pretențiilor privind recunoașterea mărcii drept „marcă care se bucură de renume” și pretențiilor privind pentru respingerea sau anularea înregistrării mărcii identice sau similare în cazul în care are loc diluarea mărcii și se aduce atingere renumelui.

Cu referire la art. 2 din Legea nr. 38 din 29 februarie 2008 privind protecția mărcilor, invocă că în sensul normei invocate, marca se asociază cu un anumit produs și un anumit producător, iar în cazul când sub una și aceeași marcă se comercializează produse diferite, marca încetează să-și mai îndeplinească funcția sa principală și nu mai face distincția dintre produsele unui producător și cele ale altui producător. De aceea, consideră că în speţă urmează a fi luată în considerare şi opinia consumatorilor, prezentată în studiul efectuat, pentru care marca „ZARA” își schimbă conceptul, din îmbrăcăminte modernă devine „marca ZARA” pentru orice, inclusiv pentru paste. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele cauzei rezultă că copia hotărîrii motivate a primei instanţe din 20 noiembrie 2014, a fost recepţionată de către reprezentantul recurentului la 09 decembrie 2014, fapt confirmat prin avizul de recepție ce se conține în materialele cauzei (f.d. 84 Vol. II). Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 20 decembrie 2014, în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu motivele recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către SA „Industria de Diseno Textil” (SA Intidex) din Spania reprezentată pe teritoriul Republicii Moldova de SRL „Intels-MVD” este neîntemeiat și urmează a fi respins cu menținerea hotărîrii primei instanţe din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să mențină decizia instanței de apel. După cum rezultă din materialele cauzei în anul 1984 SA „Industria de Diseno Textil” (SA Intidex) din Spania, reprezentată pe teritoriul Republicii Moldova de SRL „Intels-MVD”, a devenit titular de drepturi a mărcii „ZARA” care în anul 1994 și-a extins acțiunea pe teritoriul Republicii Moldova.

Aici se va menționa marca „ZARA” a fost înregistrată pentru diverse categorii de produse și servicii ale Clasificatorului Internațional de Produse și Servicii și anume: „ZARA” nr. IR 488447 din 15 octombrie 1984, pentru produsele din clasa 25, „ZARA” nr. IR 617357 din 18 martie 1994, pentru produsele din clasa 18, „ZARA” nr. IR 626541 din 11 octombrie1994, pentru produsele din clasa 25, „ZARA” nr. IR 638323 din 16 mai 1995, pentru produsele din clasa 18, „ZARA” nr. IR 626541 din 11 octombrie 1994, pentru produsele din clasa 25, „ZARA” nr. IR 694522 din 21 mai 1998, pentru produsele din clasele 09 şi 14, ZARA nr. IR 7015028 din 30 iulie 1998 - pentru produsele şi din clasele 20 şi 35 și „ZARA” nr. IR 750570 din 24 octombrie 2000, pentru produsele din clasele 04, 08, 11, 16 21, 24, 26, 28 și 34. Tot materialul probator atestă că la 20 decembrie 2001, pe teritoriul Republicii Moldova a fost înregistrată marca „pasta Zara” al cărei titular de drepturi este SA „FFAUF” în baza înregistrării internaționale Nr. 525926 din 22 august 1988. Aici se va reține că cererea de înregistrare a mărcii combinate „pasta ZARA”, a fost depusă conform Angajamentului de la Madrid privind înregistrarea internațională a mărcilor din 14 aprilie 1981, la care Republica Moldova a aderat prin prin Hotărîrea Parlamentului nr. 1624-XII din 26 octombrie 1993,

iar înregistrarea mărcii „pasta ZARA” a avut loc la 20 decembrie 2001, conform prevederilor Angajamentului de la Madrid și Legii privind protecția mărcilor nr. 38 din 29 februarie 2008, pentru produse „paste proaspete, uscate, conservate, congelate, gata de utilizare”, care conform Clasificatorului Internațional de Produse și Servicii de la Nisa, sunt clasificate la produse din clasa 30. Este cert și faptul că SA „Industria de Diseno Textil” (SA Intidex) din Spania, reprezentată pe teritoriul Republicii Moldova de SRL „Intels-MVD, considerînd că marca „pasta ZARA” prin conținutul în componența sa a mărcii înregistrate „ZARA” încalcă drepturile și aduce atingerea unei mărci anterioare, a înaintat prezenta cerere de chemare în judecată şi în urma concretizării a cerinţelor, a solicitat declararea nulității Înregistrării Internaționale nr. 525926 pentru marca „pasta ZARA”, decăderea din drepturi ale titularului Înregistrării Internaționale nr. 525926 pentru marca „pasta ZARA” și obligarea Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală emiterea deciziei de anulare a Înregistrării Internaționale nr. 525926 pentru marca „pasta ZARA” pe teritoriul Republicii Moldova.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanţă, a ajuns la concluzia netemeiniciei acţiunii şi respingerii acesteia. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că soluţia adoptată de prima instanţă este corectă, motivată şi amplu argumentată, rezultată din interpretarea şi aplicarea corectă a normelor de drept material şi procedural, cu examinarea obiectivă a circumstanţelor pricinii, fapt ce impune menţinerea acesteia.

În susţinerea opiniei enunţate, instanţa de recurs reţine prevederile art. 7 alin. (1) lit. b), c) şi g) din Legea nr. 38 din 29 februarie 2008 privind protecţia mărcilor, care indică că, se refuză înregistrarea mărcilor care sînt lipsite de caracter distinctiv, mărcilor constituite exclusiv din semne ori din indicaţii ce pot servi în comerţ pentru a desemna specia, calitatea, cantitatea, destinaţia, valoarea, originea geografică, timpul fabricării produsului sau prestării serviciului, alte caracteristici ale acestora, mărcilor care pot induce în eroare consumatorul în ceea ce priveşte originea geografică, calitatea ori natura produsului şi/sau a serviciului.

În conformitate cu art. 22 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 38 din 29 februarie 2008 privind protecţia mărcilor, marca este declarată nulă în urma unei cereri de anulare, depuse la Curtea de Apel Chişinău, sau a unei cereri reconvenţionale într-o acţiune de apărare a drepturilor, depuse la aceeaşi instanţă, şi în cazul cînd există o marcă anterioară menţionată la art.8 alin. (2) şi se îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) din norma respectivă.

Iar, reieșind din reglementările art. 8 alin. (1, 2) al Legii menționate, în afara motivelor de refuz prevăzute la art.7, se refuză înregistrarea şi în cazul cînd marca este identică cu o marcă anterioară înregistrată pentru produse şi/sau servicii identice, este identică ori similară cu o marcă anterioară şi, din cauza identităţii ori similitudinii produselor şi/sau serviciilor pe care le desemnează cele două mărci, există riscul de confuzie pentru consumator, inclusiv riscul de asociere cu marca anterioară, este identică ori similară cu o marcă anterioară şi este solicitată spre înregistrare pentru produse şi/sau servicii care nu sînt similare cu cele pentru care marca anterioară este înregistrată, în cazul cînd marca anterioară se bucură de renume în Republica Moldova şi dacă utilizarea mărcii solicitate, fără un motiv justificat, ar aduce un profit nemeritat din caracterul distinctiv ori din renumele mărcii anterioare sau le-ar aduce atingere acestora.

Mărci anterioare sînt: mărcile a căror dată de depozit sau, după caz, de prioritate, în sensul art. 34, este anterioară datei de depozit a cererii de înregistrare a mărcii, ţinînd cont, după caz, de dreptul de prioritate, în sensul art.33 sau, după caz, în sensul art.35, invocat în sprijinul acestei mărci, şi care aparţin următoarelor categorii: - mărci înregistrate în Republica Moldova; - înregistrări internaţionale care îşi extind efectele în Republica Moldova; cererile de înregistrare a mărcilor menţionate la lit. a), sub rezerva înregistrării acestora și mărcile care, la data de depozit a cererii de înregistrare a mărcii sau, după caz, la data priorităţii invocate în sprijinul cererii în conformitate cu art. 36, sînt recunoscute notorii în Republica Moldova în sensul art. 6 bis din Convenţia de la Paris.

Cu referire la prevederile normelor enunţate, prima instanţă justificat a considerat neîntemeiate cerințele reclamantului în vederea anulării înregistrării mărcii „pasta ZARA” în temeiul art. 22 alin. (1) lit. a) din Legea privind protecția mărcilor nr. 38, din 29 februarie 2008, deoarece mărcile „ZARA” și „pasta ZARA” nu sunt în coliziune, nu sunt identice sau similare și pot coexista. Or, deşi, marca combinată „pasta ZARA” conține în componența sa marca înregistrată „ZARA” aceasta este înregistrată pentru produsele „paste proaspete, uscate, conservate, congelate, gata de utilizare”, ce fac parte din clasa 30 al Clasificatorului Internațional al Produselor și Serviciilor şi care se vînd în magazinele de produse alimentare, pe cînd mărcile „ZARA” sunt înregistrate pentru produse /servicii, care diferă de produsele, pentru care a fost înregistrată marca „pasta ZARA”, și care se regăsesc într-o rețea proprie marca „ZARA” pentru vînzarea hainelor.

De altfel, faptul că marca „ZARA” este cunoscută, nu înseamnă că înregistrarea acesteia ca marcă îi conferă mărcii acelaşi renume, aşadar, cunoaşterea mărcii trebuie apreciată în legătură cu produsele şi serviciile pentru care a fost înregistrată, raportat la funcţiile mărcii. Referitor la similaritatea mărcii „ZARA”, titular al cărei este intimat, şi marca înregistrată „pasta ZARA”, se va remarca că deşi, au un element comun „ZARA”, însă nu sunt identice, ultima conţinînd în afara de elementul Zara şi o altă particulă situată la început.

Aici, se va mai remarca că, într-adevăr, prevederile art. 23 alin. (1) al Legii privind protecția mărcilor indică că, titularul unei mărci anterioare menţionate la art.8 alin. (2) sau al oricărui alt semn anterior menţionat la art.8 alin. (4), care a tolerat cu bună-ştiinţă timp de 5 ani consecutivi utilizarea unei mărci posterioare în Republica Moldova, nu mai are dreptul, în baza mărcii sale anterioare sau a semnului anterior, să depună o cerere de anulare şi nici să se opună utilizării mărcii posterioare pentru produsele şi/sau serviciile pentru care marca posterioară a fost utilizată, cu excepţia cazurilor cînd înregistrarea mărcii posterioare a fost făcută cu rea-credinţă. Însă, după cum rezultă din actele cauzei, perioada anilor 2005 – 2014, marca „pasta ZARA” a fost folosită pentru întreaga gamă de produse, pentru care a fost înregistrată, fapt ce se confirmă prin declarațiile vamale, invoic-uri și contractele de colaborare între companiile PASTA ZARA S.P.A.

Italia (care este titularul anterior al mărcii „pasta ZARA”) și SRL „Bonali Impex” (f.d. 91-100 Vol.I.). La caz, independent de acest aspect, este cert, că marca „pasta ZARA” este utilizată pe teritoriul Republicii Moldova mai mult de 5 ani consecutiv, ceea ce atestă că titularul mărcii „ZARA” - SA „Industria de Diseno Textil” (SA Intidex) din Spania, reprezentată pe teritoriul Republicii Moldova de SRL „Intels-MVD”, invocînd înregistrarea anterioară a mărcii sale „ZARA”, nu este în drept să solicite anularea înregistrării mărcii „pasta ZARA” sau să se opună utilizării acesteia, cu atît mai mult că reieșind din prevederile art. 9 alin. (2) Cod Civil, persoanele fizice și juridice participante la raporturile juridice civile trebuie să își exercite drepturile și să își execute obligațiile cu bună-credință, care se prezumă pînă la proba contrară.

În aceste condiţii, instanţa de recurs remarcă că, înregistrarea mărcii se efectuează reieşind din buna-credinţă a solicitantului, pe cînd recurentul nu a probat în nici un fel faptul că intimatul a înregistrat marca „pasta ZARA” cu fraudarea Legii sau a drepturilor recurentului din cauză. Sunt apreciate critic şi argumentele recurentului cu referire la decăderea din drepturi ale titularului înregistrării internaționale nr. 525926 pentru marca „pasta Zara” în temeiul neutilizării mărcii menționate în decursul unei perioade neîntrerupte de 5 ani, deoarece, cum a fost menţionat SRL „Bonali-Impex” până în prezent importă în Republica Moldova produsul pastă făinoasă cu marca „pasta ZARA”.

Pe cînd în sensul prevederilor art. 14 alin. (1) și art. 20 alin. (1), al Legii privind protecția mărcilor, titularul mărcii este decăzut din drepturile asupra mărcii în condiţiile prezentei legi, cu excepţia cazurilor cînd există motive întemeiate pentru neutilizare dacă în decurs de 5 ani după înregistrare marca nu a făcut obiectul unei utilizări efective în Republica Moldova pentru produsele şi/sau serviciile pentru care este înregistrată sau dacă utilizarea mărcii a fost suspendată pe o perioadă neîntreruptă de 5 ani. Iar, marca poate fi anulată dacă în decursul unei perioade neîntrerupte de 5 ani, fără motive justificate, marca nu a făcut obiectul unei utilizări efective în Republica Moldova pentru produsele şi/sau serviciile pentru care a fost înregistrată.

Astfel, avînd în vedere că mărcile în litigiu sunt diferite ca semne şi ca produsele pentru care au fost înregistrate, instanţa de recurs reţine că la caz nu există nici risc de confuzie, incluzînd un risc de asociere, nefiind astfel aplicabile în speţă nici dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 38 din 29 februarie 2008 privind protecția mărcilor, invocate de recurent. Mai mult că diferenţele existente între cele două mărci fac posibilă deosebirea lor de către consumatorul obişnuit, rezonabil de bine informat, or, mărcile nefiind identice şi nici atît de similare încît să producă o confuzie în rîndul publicului.

Prin urmare, sunt apreciate critic susţinerile recurentului precum că prima instanţă nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele ce au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, nefiind dovedite circumstanţele considerate de instanţă ca stabilite, iar concluziile instanţei expuse în hotărâre, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, deoarece acestea contravin constatărilor relatate. În conexiunea celor relatate, instanţa de recurs, prin prisma jurisprudenţei CEDO şi anume cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde s-a menționat că „... art. 6 § 1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes”, consideră necesar de a respinge și alte argumente invocate în recurs.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vederea faptul că hotărârea primei instanţe este întemeiată şi legală, fiind adoptată în limitele competenţei, cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic litigios, iar în cadrul judecării pricinii au fost create condiţii obiective participanţilor la proces, pentru realizarea drepturilor sale procedurale, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine hotărârea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se respinge recursul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Industria de Diseno Textil” (Societatea pe Acțiuni „Inditex”) din Spania, reprezentat pe teritoriul Republicii Republica de Societatea cu Răspundere Limitată „Intels MDV”.

Se menţine hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 120 noiembrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare a Societății pe Acțiuni „Industria de Diseno Textil” (Societatea pe Acțiuni „Inditex”) din Spania reprezentat pe teritoriul Republicii Republica de Societatea cu Răspundere Limitată „Intels MDV” împotriva Societății pe Acțiuni „Ffauf”, Societății cu Răspundere Limitată „Bonali-Impex”, intervenient accesoriu Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu privire la declararea nulității și anularea înregistrării mărcii. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari Elena Covalenco Tamara Chişca-Doneva