3ra-241/15 — Contestarea actului administrativ şi repararea prejudiciului moral

Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău Dosarul nr. 3ra-241/15 Judecător: S. Iorgov Curtea de Apel Chişinău Judecători: L. Popova, M. Moraru, A. Panov Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 29 aprilie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători: Galina Stratulat, Ion Druţă, Ion Corolevschi, Iuliana Oprea judecînd recursul declarat de Comisia Naţională de Integritate, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Şleahtiţchi împotriva Comisiei Naţionale de Integritate cu privire la contestarea actului şi încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 08 octombrie 2014, CONSTATĂ : La data de 11.02.2014, Mihail Şleahtiţchi s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Naţionale de Integritate cu privire la contestarea actului de constatare cu nr.03/3 din 23.01.2014 şi încasarea prejudiciului moral în valoare de 300 000 lei şi a cheltuielilor de judecată cu titlu de asistenţă juridică în valoare de 17 000 lei.

Relatează reclamantul că la data de 30.09.2013 Comisia Naţională de Integritate a fost sesizată de către Centrul Naţional Anticorupţie pentru a verifica respectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi incompatibilitatea relaţiilor între fondatorul, conducătorul Asociaţiei Obşteşti „Instituţia Privată Universitatea Deschisă Europedia” şi activitatea fostului ministru al Educaţiei, Mihail Şleahtiţchi, precum şi controlul declaraţiilor cu privire la venituri, proprietate şi interese personale. Reclamantul a menţionat că din 24.07.2012 nu deţine funcţia de ministru, astfel consideră că, termenul în care CNI avea dreptul de a verifica incompatibilităţile acestuia s-au prescris la 24.07.2012.

Respectiv, prin decizia din 24.10.2013 cu nr. 40/2, a fost aprobat procesul-verbal de iniţiere a procedurii de control nr. 03/82, prin care s-a decis iniţierea procedurii de control în privinţa ex-ministru al Educaţiei, Mihail Şlehtiţchi, privind eventuala încălcare a regimului juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţii; Iniţierea procedurii de control în privinţa proprietăţii dobândite şi veniturilor obţinute de către Mihail Şleahtiţchi; Informarea lui Mihail Şleahtiţchi despre decizia adoptată.

1 La data de 23.01.2014, a fost adoptat actul de constatare cu nr. 03/3, prin care a fost constatată încălcarea regimului juridic al conflictului de interese de către Mihail Şlehtiţchi, fiind în funcţia de consilier al Preşedintelui Republicii Moldova, exprimată prin autorizarea Asociaţiei Obşteşti „Instituţia Privată Universitatea Deschisă Europedia”, la care este fondator, să desfăşoare activitate de avizare a planurilor, programelor de formare profesională continuă pentru adulţi, contra plată şi coordonarea cuantumului taxelor prin avizarea planurilor/programelor de învăţămînt pentru formarea continuă a adulţilor; Încălcarea regimului juridic al incompatibilităţii de către Mihail Şleahtiţchi, prin deţinerea funcţiei de ministru al educaţiei în perioada 14.01.2011-24.07.2012 şi a funcţiei de consilier al Preşedintelui Republicii Moldova în domeniul culturii, învăţămîntului şi ştiinţei din 27.07.2012, concomitent cu calitatea de fondator al Asociaţiei Obşteşti „Instituţia Privată Universitatea Deschisă Europedia”; Lipsa încălcării regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii pentru anul 2012 de către Mihail Şleahtiţchi; S-a decis comunicarea despre rezultatele controlului Centrului Naţional Anticorupţie, precum şi transmiterea Actului de constatare, după rămînerea definitivă a acestuia, pentru aplicarea sancţiunii prevăzută de art. 3131 Cod contravenţional,

domnului Mihail Şleahtiţchi; S-a decis sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova în vederea iniţierii procedurii de destituire din funcţie în ordinea art. 64, alin. (1), lit. c) al Legii nr. 158 din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, întru încetarea situaţiei de incompatibilitate prevăzute de art. 25, alin (6) al aceleaşi legi; S-a decis comunicarea Actului de constatare lui Mihail Şleahtiţchi. Reclamantul consideră actul de constatare nr. 03/3 din 23.01.2014 al Comisiei Naţionale de Integritatea ca fiind ilegal şi urmează a fi anulat ca fiind emis cu încălcarea normelor de drept procedural şi material, deoarece Comisia Naţională de Integritate nu a fost în drept să emită decizia dată or, aceasta nu este reglementată de Regulamentul CNI şi reprezintă o încălcare a procedurii de control.

Cu referie la speţa dată CNI, după sesizare, era în drept în termen de 30 de zile lucrătoare să emită actul de constatare.

Mai mult decît atît, CNI a încălcat şi prevederile Codului Contravenţional prin care sunt impuse prescripţiile de 3 luni pentru a fi trasă persoana la răspundere şi de 1 an pentru a constata contravenţia, deoarece în aceste circumstanţe CNI a acţionat ca un organ judiciar, respectiv urma să respecte şi principiile ce se impun unui proces, şi nu doar principiul publicităţii pe care l-au respectat, dar şi principiul contradictorialităţii, ori, lipsa sa în faţa CNI pentru a prezenta poziţia sa personal sau prin reprezentant, este o încălcare a unei personalităţi ce se bucură de respect şi credibilitate, invocând faptul că pârâtul, potrivit pct. 42 al Regulamentului CNI, avea obligaţia să efectueze controlul în termen de 30 zile lucrătoare, fară a aproba procesul-verbal de iniţiere a procedurii de control, pe când, controlul a durat 58 de zile lucrătoare, or, termenul de 30 de zile lucrătoare este un termen de decădere şi depăşirea acestuia duce la nulitatea actelor emise ulterior în urma verificărilor efectuate, pîrîtul a adoptat actul de constatare nr. 03/3, pe când Comisia Naţională de Integritate, după ce a fost sesizată, urma să adopte două acte de constatare, în termen de 30 zile lucrătoare,

unul ca urmare a verificărilor dispoziţiilor legale ale veniturilor şi proprietăţii şi altul ca urmare a verificărilor respectării dispoziţiilor legale ale conflictului de interese şi incompatibilităţii. În pofida normelor legale ce reglementează activitatea CNI, aceasta a emis o decizie care nu este în drept 2 să o emită, mai mult decît atît a mai depăşit şi termenul de examinare a sesizării cu 28 de zile şi a adoptat un singur act de constatare pe cînd urma să emită două acte separate. Reieşind din cele relatate reclamantul s-a adresat cu prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Naţionale de Integritate prin care a solicitat anularea actului de constatare nr. 03/3 din 23.01.2014, ca fiind ilegal în fond şi emis cu încălcarea procedurii; încasarea din contul pîrîtului a prejudiciului moral în sumă de 300 000 lei pentru restabilirea drepturilor încălcate, încasarea din contul pîrîtului a cheltuielilor de asistenţă juridică în mărime de 17 000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 27.05.2014, cererea de chemare în judecată a fost admisă parţial şi s-a dispus anularea actului de constatare nr. 03/3 din 23.01.2014 emis de Comisia Naţională de Integritate, de asemenea s-a dispus şi încasarea din contul Comisiei Naţionale de Integritate a sumei de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral şi suma de 10000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, în total suma de 15000 lei. Cu hotărârea în cauză nu au fost de acord atât Mihail Sleahtiţchi, cît şi Comisia Naţională de Integritate, ambii au depus apel, potrivit cărora Mihail Şteahtiţchi a solicitat casarea parţială a hotărârii instanţei de fond în partea încasării cuantumului prejudiciului moral acordat şi în partea compensării cheltuielilor de judecată cu emiterea unei noi hotărâri în această parte, prin care cerinţa în cauză să fie admisă integral în sensul solicitat.

Comisia Naţională de Integritate prin cererea sa de apel a solicitat casarea integrală a hotărârii instanţei de fond, cu adoptarea unei noi hotărârii prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Mihail Şleahtiţchi să fie respinsă integral ca neântemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 08 octombrie 2014, au fost respinse ca neîntemeiate cererile de apel depuse de Şleahtiţchi Mihail şi Comisia Naţională de Integritate. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de ambii apelanţi nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului. Totodată, a fost indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată.

Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 29 decembrie 2014, Comisia Naţională de Integritate a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 08 octombrie 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 27.05.2014, cu pronunţarea unei noi deciziiprin care acţiunea formulată să fie respinsă integral ca neîntemeiată. În argumentarea recursului recurentul a invocat că atît instanţa de fond cît şi cea de apel la adoptarea hotărîrii şi respectiv a deciziei litigioase nu au aplicat legea materială care trebuia a fi aplicată şi au aplicat legea materială care nu trebuia să fie aplicată, de asemenea eronat au interpretat legea.

Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul înaintat de Comisia Naţională de Integritate a fost considerat admisibil şi transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători. 3 Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în instanţa de apel şi verificînd, în limitele invocate în recurs, legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide că recursul declarat urmează să fie admis, pornind de la următoarele. Conform art. 445 alin (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să-l admită şi să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit consideră că instanţa de apel a judecat apelul cu aplicarea eronată a normelor de drept material, situaţie ce impune rejudecarea cauzei, or, eroarea respectivă nu poate fi înlăturată de instanţa de recurs. Potrivit materialelor cauzei, reclamantul Mihail Şleahtiţchi s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Naţionale de Integritate cu privire la contestarea actului de constatare cu nr.03/3 din 23.01.2014 şi încasarea prejudiciului moral în valoare de 300 000 lei şi a cheltuielilor de judecată cu titlu de asistenţă juridică în valoare de 17 000 lei.

Instanţa de fond a admis parţial acţiunea şi a dispus anularea actului de constatare nr. 03/3 din 23.01.2014 emis de Comisia Naţională de Integritate, de asemenea a dispus şi încasarea din contul Comisiei Naţionale de Integritate a sumei de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral şi suma de 10000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, în total suma de 15000 lei. Soluţie menţinută de instanţa de apel care a respins ca neîntemeiate cererile de apel depuse de Şleahtiţchi Mihail şi Comisia Naţională de Integritate. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră ilegală decizia instanţei de apel, deoarece provine din interpretarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material.

Astfel, reţine Colegiul că, Mihail Şleahtiţchi, deţinând funcţia de ministru, în perioada vizată, şi totodată avînd calitatea de fondator al asociaţiei obşteşti Universitatea Deschisă „Europedia”, a autorizat asociaţia obştească, Instituţia privată Universitatea Deschisă „Europedia”, să desfăşoare activitate de avizare a planurilor, programelor de formare profesională continuă pentru adulţi, contra plată. Din informaţia prezentată de Centrul Naţional Anticorupţie, în sesizarea nr. 03/24-3891 din 26.09.2013, Colegiul reţine că în perioada 27.06.2011-10.04.2013, asociaţia obştească Universitatea Deschisă „Europedia” a prestat servicii de avizare a planurilor, programelor de formare profesională continuă pentru adulţi către 98 solicitanţi, preponderent agenţi economici, în sumă totală de 225 700 lei.

Prin urmare, Colegiul conchide că, Mihail Şleahtiţchi activînd în funcţia de ministru al educaţiei, în conformitate cu prevederile art. 2 al Legii nr. 16 din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese, a admis conflictul de interese exprimat prin conflictul dintre exercitarea atribuţiilor funcţionale în calitate de ministru şi interesul personal, material sau nematerial, care rezultă din relaţiile sale cu persoane juridice (asociaţia obştească Universitatea Deschisă „Europedia”), la care acesta este fondator, la autorizarea asociaţiei obşteşti, Instituţia privată Universitatea Deschisă „Europedia”, pentru desfăşurarea activităţii de avizare a planurilor, programelor de formare profesională continuă pentru adulţi, contra plată, precum şi prin coordonarea 4 cuantumului taxelor pentru avizarea planurilor/programelor de învăţământ pentru formarea continuă a adulţilor.

Menţionează Colegiul că, Mihail Şleahtiţchi, deţinea calitatea de subiect al declarării, conform prevederilor art. 3 lit. a), f) al Legii nr. 16 din 15.02.2008 şi art. 3 al Legii nr. 1264 din 19.07.2002, în perioada 14.01.2011-24.07.2012 fiind persoană cu funcţie de demnitate publică (ministru al educaţiei) Mihail Şleahtiţchi ca subiect cade sub incidenţa Legii nr. 64 din 31.05.1990 cu privire la Guvern. Conform art. 5 al Legii nr. 16 din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese, dl Mihail Şleahtiţchi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu avea obligaţia de a lua decizii conducîndu-se de legislaţia corespunzătoare şi de politica statului în domeniul respectiv, ţinînd cont de interesul public şi renunţînd la interesele personale.

Iar, în conformitate cu alin. (2) art. 7 al Legii nr. 16 din 15.02.2008, Mihail Şleahtiţchi avea obligaţia de a acţiona în orice moment astfel încît să servească drept exemplu pentru alţi funcţionari publici şi pentru alte persoane fizice şi va accepta responsabilitatea pentru modul în care îşi desfăşoară activitatea în calitate de persoană privată la numirea în funcţia publică şi în timpul exercitării ei, precum şi responsabilitatea pentru evitarea, identificarea, declararea şi soluţionarea conflictelor de interese în beneficiul interesului public. Conform prevederilor lit. l) art. 9 al Legii nr. 16 din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese, prevede că persoana prevăzută la alin. (3) va informa interesul, al său ori a persoanelor apropiate, legat de decizia pe care trebuie să o ia personal sau la luarea căreia trebuie să participe, ori la acţiunea pe care trebuie să o întreprindă în îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu.

Astfel, Colegiul, reieşind din reglementările enunţate mai sus, conchide că instanţa de apel a omis să examineze fondul cauzei ce ţinea de un conflict de interese şi o situaţie de incompatibilitate, apreciind eronat lipsa acestora în raport cu persoana lui Mihail Şleahtiţchi.

În acelaşi context, Colegiul consideră că instanţa de apel a omis să examineze fondul cauzei concluzionând eronat precum că, existenţa conflictului de interese nu corespunde circumstanţelor de fapt invocate de CNI, deoarece Mihail Şleahtiţchi de la data de 24.07.2012 nu mai deţinea funcţia de ministru al educaţiei în Republica Moldova, iar iniţierea unui control în acest sens la data de 24.10.2013 de către CNI, peste un an, privitor la incompatibilitatea lui Mihail Şlehtiţchi cu funcţia de Ministru al Educaţiei este cel puţin inutilă, concluziile şi actele adoptate în acest sens sunt inadmisibile şi nu pot avea putere retroactivă asupra situaţiilor de drept care deja s-au epuizat, asupra unui funcţionar public care la momentul controlului nu mai deţinea această-funcţie de mai bine de un an şi corespunzător nu poate fi sancţionat pentru o funcţie pe care nu o deţine.

Or, reţine Colegiul că, la examinarea cererii, instanţa de apel nu a ţinut cont de faptul că, conform pct. 4 lit. e) al Legii nr. 180 din 19.12.2011 cu privire la Comisia Naţională de Integritate, Comisia sesizează instanţa de judecată în cazul în care se constată că una dintre persoanele supuse dispoziţiilor legale privind conflictul de interese a emis/adoptat un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese, în vederea constatării nulităţii actului respectiv.

5 Totodată, în argumentarea aprecierii critice asupra concluziei instanţei de apel conform căreia, la momentul controlului, Mihail Şlehtiţchi nu mai deţinea această funcţie, Colegiul reţine că, conform art. 12 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 16 din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese, Comisia Naţională de Integritate sesizează instanţa de judecată pentru constatarea nulităţii actelor administrative emise/adoptate sau actelor juridice încheiate cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese. Sesizarea se depune din oficiu sau la cererea persoanei care se consideră lezată în drepturi ca urmare a unui conflict de interese. Sesizarea se depune şi în cazul în care persoana care a emis/adoptat un act administrativ sau a încheiat un act juridic cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese nu mai deţine funcţia respectivă.

Astfel, conchide Colegiul că, în vederea realizării reglementărilor în cauză, Comisia Naţională de Integritate este în drept de a iniţia un control în vederea determinării conflictului de interese. Instanţa de recurs stabileşte că, faptele indicate mai sus se constată prin actul emis de Comisia Naţională de Integritate. Actele efectuate de către intimat în perioada deţinerii unei funcţii anterioare au acţiune şi pe viitor, astfel actul de constatare indică nişte fapte ce au valoare juridică, care nu ţin doar de sancţionare, ci mai mult, de evoluţia situaţiei datorită unui conflict de interes din trecut ce are un impact pe viitor, fapt ce tocmai contrariu dovedeşte utilitatea emiterii actelor de constatare de acest gen.

Astfel, Colegiul consideră că, instanţa de apel eronat s-a expus asupra legalităţii actului de constatare nr. 03/3 din 23.01.2014 emis în privinţa ministrului Mihail Şlehtiţchi, considerînd neîntemeiat că acestuia nu i se aplică situaţia de incompatibilitate. Ţinând cont de calitatea lui Mihail Şleahtiţchi, de fondator al asociaţiei obşteşti Instituţia privată Universitatea Deschisă „EUROPEDIA”, de genul de activitate şi scopul asociaţiei, Colegiul constată că, activitatea acesteia are tangenţe cu funcţiile deţinute de intimat şi de funcţia deţinută de ministru al educaţie, în perioada 14.01.2011-24.07.2012, precum şi de funcţia actuală de consilier al Preşedintelui Republicii Moldova în domeniul culturii, învăţământului şi ştiinţei, deţinută din 25.07.2012.

Respectiv, instanţa de apel urmează să se expună asupra actului de constatare nr. 03/3 din 23.01.2014, emis în privinţa activităţii lui Mihail Şlehtiţchi prin prisma dispoziţiilor legale privind conflictul de interese, aplicat speţei în cauză. Astfel, instanţa de recurs concluzionează că constatările instanţei de apel privind încălcarea regimului juridic al conflictului de interese admis de către Mihail Şlehtiţchi, ca nefiind pasibilă examinării deoarece este neîntemeiată şi lipsită de forţă probantă, sunt eronate.

În acelaşi timp, Colegiul constată că instanţa de apel nu s-a expus asupra fondului cauzei, deoarece eronat a considerat că circumstanţa dată nu este pasibilă examinării ca urmare a lipsei conflictului de interese şi a incompatibilităţii între calitatea de ministrul al educaţiei (în trecut), consilier al preşedintelui Republicii Moldova, în domeniul culturii, învăţămîntului şi ştiinţei (în prezent) deţinute de Mihail Şlehtiţchi şi calitatea de fondator al Asociaţiei obşteşti, Instituţia privată Universitatea Deschisă „Europedia”.

6 Avînd în vedere cele constatate, întru garantarea tuturor drepturilor procesuale în mod egal tuturor participanţilor la proces, drept garantat prin prevederile art. 6 CEDO, conducîndu-se de prevederile art. 432 alin. (2) CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţi Supreme de Justiţie, constatînd o eroare judiciară care nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, a conchis admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 08 octombrie 2014 şi remiterea cauzei la rejudecare în instanţa de apel în alt complet de judecători.

La rejudecarea pricinii, instanţa urmează să ţină cont de omisiunile indicate în prezenta decizie, să verifice toate circumstanţele ce prezintă importanţă pentru soluţionarea corectă a litigiului, să aprecieze sub toate aspectele, complet si obiectiv, conform exigenţelor art. 130 CPC, probele administrate în dosar şi, în dependenţă de situaţia stabilită, să adopte o hotarîre legală şi întemeiată. Ţinînd cont de cele indicate, conform art. 445 alin. (1) lit. c) al Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se admite recursul declarat de Comisia Naţională de Integritate.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 08 octombrie 2014, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Şleahtiţchi împotriva Comisiei Naţionale de Integritate cu privire la contestarea actului şi încasarea prejudiciului moral şi cauza se remite la rejudecare în Curtea de Apel Chişinău în alt complet de judecători. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druţă Ion Corolevschi Iuliana Oprea 7