- Dosarul nr.
- 2ra-972/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 29 aprilie 2015
- Părțile
- Nedelcu Ilie, Nedelcu Tatiana vs Ministerul Justitiei al RM
- Pe scurt
- Temeiurile declararii recursului
2ra-972/15 — Constatarea încalcarii dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei si încasarea prejudiciului material si moral
Dosarul nr. 2ra-972 /15 prima instanţă - V.Chisiliţa instanţa de apel – I. Cimpoi, N.Craiu, L.Popova, ÎNCHEIERE 29 aprilie 2015 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilia Haralampie, Nedelcu Ilia Ilie, Nedelcu Denis, Nedelcu Inna, Muşat Mihail şi Muşat Ana, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Nedelcu Tatiana şi Nedelcu Ilie împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova privind constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi încasarea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 februarie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilia Haralampie, Nedelcu Ilia Ilie şi Nedelcu Denis, şi menţinută hotărîrea judecătoriei Buiucani mun.
Chişinău din 11 august 2014, c o n s t a t ă ; La 22 mai 2014, Nedelcu Tatiana şi Nedelcu Ilie s-au adresat cu cerere de chemare în judecată în instanţa de judecată împotriva Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova în care au solicitat constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, încasarea din bugetul de stat a prejudiciului moral în mărime de 327154 lei şi a prejudiciului material în mărime de 750000 euro. În motivarea pretenţiilor înaintate au invocat că, la 12 ianuarie 2014 Nedelcu Tatiana şi Nedelcu Ilia au înaintat în instanţa de judecată o cerere de chemare în judecată, în ordinea contenciosului administrativ. Prin încheierea judecătoriei Centru mun.
Chişinău din 18 ianuarie 2014 acţiunea civilă a fost restituită pe motivul nerespectării căii prealabile de soluţionare a litigiului, fiind contestată cu recurs, prin decizia instanţei de apel din 24 martie 2014 a fost admis recursul, casată încheierea instanţei de fond şi restituită pricina în prima instanţă la faza primirii cererii de chemare în judecată. Susţine că la rejudecare instanţa de fond a stabilit prima şedinţă de judecată după numeroase plângeri în privinţa judecătorului. La 11 mai 2014 au primit citaţie în care era indicat că şedinţa de judecată va avea loc la data de 21 august 2014, ora 1600. 1 Mai susţine că instanţa de judecată, neîntemeiat a dispus restituirea cererii de chemare în judecată şi intenţionat s-a tergiversat examinarea cauzei, şedinţele de judecată fiind amînate la intervale mari de timp, nefiind soluţionată cererea de urgentare a examinării cauzei.
Consideră că, termenul stabilit de lege pentru examinarea unei cereri de chemare în judecată a fost încălcat excesiv, fiind încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei. Prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a pricinii i-a fost cauzat un prejudiciu moral substanţial, provocarea stresului psio-emoțional major, iar compensarea va fi una echitabilă, proporţională suferinţelor cauzate şi în măsură să le aducă satisfacţie, suma de 327154 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 11 august 2014 cererea de chemare în judecată înaintată de Nedelcu Tatiana şi Nedelcu Ilia, s-a respins. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 februarie 2015, a fost respins apelul declarat de Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilia Haralampie, Nedelcu Ilia Ilie şi Nedelcu Denis şi menţinută hotărîrea judecătoriei Buiucani mun.
Chişinău din 11 august 2014. La 23 februarie 2015 recurenţii Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilia Haralampie, Nedelcu Ilia Ilie, Nedelcu Denis, Nedelcu Inna, Muşat Mihail şi Muşat Ana, au declarat recurs împotriva hotărîrilor judecătoreşti, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor instanţelor, şi emiterea unei noi decizii de admiterea a pretenţiilor. În motivarea recursului au reiterat că, hotărîrile emise de către instanţele ierarhic inferioare sunt neîntemeiate şi ilegale. Prin urmare, recurenţii şi-au întemeiat pretenţiile invocate în recurs prin prisma prevederilor art. 432, alin. (2), lit. a) şi b) Cod de Procedură Civilă, care statuează expres că se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) şi (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Potrivit scrisorii Curţii de Apel Chişinău (f.d.119), decizia motivată a fost expediată în adresa participanţilor la proces la 19 februarie 2015, însă nu există dovada legală de recepţionare, motiv pentru care instanţa de recurs consideră că recurenţii s-au conformat prevederilor legale şi recursul declarat la 23 februarie 2015 este depus în termen, potrivit prevederilor art.434 Cod de Procedură Civilă. 2 Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de Procedură Civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de Procedură Civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.
Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. Tot odată, Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a 3 probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.
Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Argumentele invocate de către recurent poartă un caracter declarativ, se combat cu probele administrate şi nu au suport legal. Totodată se denotă că, Muşat Mihail şi Muşat Ana contrar prevederilor art. 429 alin. (4) Cod de Procedură Civilă, au depus cerere de recurs fără a folosi calea de apel, ceea ce este inadmisibil din moment ce legea prevede această cale de atac. În astfel de circumstanţe, instanţa de recurs conchide că Muşat Mihail şi Muşat Ana şi-au pierdut dreptul de a declara recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 februarie 2015, din momentul omiterii dreptului de a folosi calea de atac împotriva hotărîrii primei instanţe - apelul, deoarece în conformitate cu art. 358 alin. (1) Cod de Procedură Civilă, hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.
Chişinău din 11 august 2011, este susceptibilă cu apel. Respectiv, Muşat Mihail şi Muşat Ana nu sunt persoane care sunt în drept să declare recurs, deoarece nu a folosit calea de atac, apelul. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate a emis o hotărîre legală, iar argumentele invocate de Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilia Haralampie, Nedelcu Ilia Ilie, Nedelcu Denis, Nedelcu Inna, Muşat Mihail şi Muşat Ana, în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de Procedură Civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Nedelcu Tatiana, Nedelcu Ilia Haralampie, Nedelcu Ilia Ilie, Nedelcu Denis, Nedelcu Inna, Muşat Mihail şi Muşat Ana, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari 4