3ra-565/15 — Înlăturarea obstacolelor şi demolarea construcţiilor neautorizate

prima instanţă: A. Gafton dosarul nr. 3ra-565/15 instanţa de apel: A. Panov, M. Moraru, A. Minciuna ÎNCHEIERE 23 aprilie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Sveatoslav Moldovan şi Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de reprezentantul Consiliului municipal Chişinău şi Primăriei municipiului Chişinău, Angela Neniţa şi reprezentantul Svetlanei Bişir, Ivan Bişir, Elenei Tuluş şi Ivan Tuluş, avocatul Sicinski Alexandru în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bişir Svetlana împotriva Primăriei municipiului Chişinău, Consiliului municipal Chişinău şi Asociaţiei de Gospodărie a Spaţiilor Verzi, intervenienţi accesorii Sturza Mihail şi Sterea Valeriu cu privire la contestarea actului administrativ şi cererea reconvenţională înaintată de Consiliul municipal Chişinău, Primăria municipiului Chişinău împotriva Svetlanei Bişir, Ivan Bişir, Elenei Tuluş şi Ivan Tuluş cu privire la înlăturarea obstacolelor şi demolarea construcţiilor neautorizate, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 februarie 2015,

c o n s t a t ă La 23 august 2012 Bişir Svetlana s-a adresat cu cererea de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Chişinău cu privire la obligarea Primăriei municipiului Chişinău să încheie contractul de superficie a terenului alăturat bunului imobil situat în municipiul Chişinău str. Zimbrului 10/5 pentru deservirea şi exploatarea construcţiei hidrotehnice edificate. În motivarea acţiunii a menţionat că, deţine cu drept de proprietate terenul cu suprafaţa de 0,1049 ha, situat în mun. Chişinău str. Zimbrului 10/5 în temeiul contractului de vânzare-cumpărare din 14.02.2003. La finele anului 2010 pe acest teren a fost construită casa de locuit în baza autorizaţiei de construire nr.151 din 16.03.2007.

Face referire că, în partea sud-est a terenului alăturat bunului imobil deţinut cu 1 drept de proprietate se află o porţiune de teren abrupt, în regiunea căruia se depozitează deşeuri menajere. Totodată, în caz de ploaie relieful specificat provoacă scurgeri de apă pe terenul aflat în proprietate privată, prin care mod este afectat. Denotă că, la 07.06.2012 s-a adresat Primăriei municipiului Chişinău cu cererea privind atribuirea cu drept de superficie a terenului menţionat şi încheierea actului juridic ce ar materializa raportul juridic respectiv, pe cînd autoritatea publică locală a refuzat satisfacerea pretenţiilor înaintate.

În contestarea acţiunilor autorităţii publice locale Bişir Svetlana a menţionat că, în anul 2010 s-a adresat Primăriei municipiului Chişinău cu solicitarea de ai fi permisă amenajarea terenului alăturat bunului imobil deţinut cu titlu de proprietate privată, în rezultatul cărui fapt autoritatea publică locală a dat acordul de a încheia contractul de parteneriat public-privat şi a elibera certificatul de urbanism nr. 928 i/09 din 29.12.2009. Astfel, în vederea realizării parteneriatului public-privat, şi în temeiul certificatului de urbanism nr. 928 i/09 din 29.12.2009 Bişir Svetlana a solicitat întocmirea proiectului de amenajare a terenului, care a fost coordonat cu Direcţia arhitectură, urbanism şi relaţii funciare a Consiliului municipal Chişinău.

Menţionează că, în baza certificatului de urbanism nr. 928 i/09 din 29.12.2009 şi proiectului de amenajare a terenului, a fost eliberat actul privind trasarea liniilor roşii din 15.10.2010, fiind obţinut şi avizul Serviciului Ecologic. Denotă că, edificarea obiectivului propus presupune construcţia sistemului hidrotehnic de protecţie împotriva inundaţiilor şi evacuarea apelor de viitură, construcţie care conform proiectului urmează a fi amplasată parţial şi pe terenul deţinut cu drept de proprietate de către administraţia publică locală. Consideră Bişir Svetlana că, soluţia cea mai optimă pentru folosirea terenului pretins este transmiterea cu drept de superficie. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 28.01.2013 s-a atras în calitate de copîrîţi Consiliul municipiului Chişinău şi Asociaţia de Gospodărie a Spaţiilor Verzi.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 20 iunie 2013 s-au atras în calitate de intervenienţi accesorii Sterea Valeriu şi Sturza Mihail. La 11.11.2013 Bişir Svetlana şi-a concretizat pretenţiile înaintate solicitând obligarea Primăriei municipiului Chişinău să admită cererea depusă la 07.06.2012 cu privire la încheierea contractului de superficie în privinţa terenului aferent, amplasat în mun. Chişinău str. Zimbrului 10/5, cu suprafaţa de 146676,772 m.p. în scopul amenajării şi exploatării construcţiei hidrotehnice ridicate de către Bişir Svetlana şi să încheie contractul respectiv. La 10.12.2013 Primăria municipiului Chişinău şi Consiliul municipal Chişinău a depus cerere reconvenţională împotriva Svetlanei Bişir, Ivan Bişir, Elenei Tuluş şi Ivan Tuluş cu privire la înlăturarea obstacolelor şi demolarea construcţiilor neautorizate.

În motivarea acţiunii au menţionat că, potrivit actului Direcţiei Generale Arhitectură, urbanism şi relaţii funciare a Consiliului municipal Chişinău din 2 23.11.2011 s-a constatat că, Svetlana Bişir, Ivan Bişir, Elena Tuluş, Ivan Tuluş, Sterea Valeriu şi Sturza Mihail în calitate de proprietari a loturilor de pământ situate în mun. Chişinău str. Zimbrului 10, 10/2, 10/4, 10/5 valorifică terenul cu suprafaţa de 0,75 ha situat în mun. Chişinău str. Zimbrului şi parcul “Rîşcani” contrar normelor legale şi în lipsa unui contract de parteneriat public privat. De asemenea s-a constatat că, 0,022 ha din suprafaţa terenului preconizat de a fi transmis pentru amenajare a fost ocupat ilegal de Svetlana Bişir şi Ivan Bişir şi 0,0325 ha a fost ocupat ilegal de către Elena Tuluş şi Ivan Tuluş.

Terenurile menţionate au fost îngrădite cu gard capital din piatră şi beton, instalat neautorizat. Face referire că, potrivit actului menţionat s-a dispus demolarea construcţiilor neautorizate şi atragerea la răspundere contravenţională a persoanelor responsabile. Denotă că, reprezentanţii Direcţiei Generale Arhitectură, urbanism şi relaţii funciare a Consiliului municipal Chişinău la data 11 noiembrie 2013 au verificat în ce măsură au fost executate indicaţiile ce se conţin în actul din 23.11.2011, în rezultatul cărui fapt s-a constatat că nu au fost înlăturate nici una din derogările depistate. Menţionează că, nu au fost eliberate terenurile ocupate ilegal, precum şi demolate construcţiile neautorizate.

Astfel, în lipsa proiectului de execuţie elaborat şi coordonat în modul stabilit, fară efectuarea expertizelor ecologice şi tehnice, în lipsa autorizaţiei de construire, au fost finisate construcţiile ilegale edificate în limitele hotarelor parcului ’’Rîşcani”. Mai mult ca atât, a fost instalat un post de pază complex cu barieră stradală, prin care mod a fost blocat accesul liber pe str. Zimbrului mun. Chişinău şi în parcul „Rîşcani” care au statut de proprietate publică. Relevă că, suplimentar terenului ocupat ilegal cu suprafaţa de 0.75 ha, indicat în actul Direcţiei Generale Arhitectură, urbanism şi relaţii funciare a Consiliului municipal Chişinău din 23.11.2011, care este îngrădit cu gard capital din piatră şi beton, Svetlana Bişir şi Ivan Bişir au ocupat în mod ilegal un lot de pământ cu suprafaţa de aproximativ 1,25 ha care este împrejmuit cu gard din plasă metalică, care a fost instalat la fel neautorizat.

Apreciază că, suprafaţa totală a terenului public ocupat şi deţinut în folosinţă în mod ilegal de către Bişir Svetlana, Bişir Ivan, Tuluş Elena, Tuluş Ivan, în prezent constituie circa 2 ha, pe care în mod samavolnic au fost edificate mai multe construcţii: teren de tenis mare, pavilion de vară, seră pentru cultivarea culturilor legumicole. Solicită Primăria municipiului Chişinău şi Consiliul municipal Chişinău obligarea Svetlanei Bişir, Ivan Bişir, Elenei Tuluş şi Ivan Tuluş înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului ocupat ilegal, cu suprafaţa de 2 ha din parcul Rîşcani şi demolarea construcţiilor neautorizate. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 15 octombrie 2014 s-a respins acţiunea înaintată de Bişir Svetlana, s-a admis parţial cererea reconvenţională declarată de Primăria municipiului Chişinău şi Consiliul municipal Chişinău, s-au obligat Bişir Svetlana, Bişir Ivan, Tuluş Elena, Tuluş Ivan să demoleze gardul de plasă 3 metalică, instalat neautorizat, în vecinătatea terenurilor din str. Zimbrului 10/5 şi str. Zimbrului 10/4, prin care s-a îngrădit suprafaţa de 2,0 ha din parcul “Rîşcani”, în rest cererea reconvenţională s-a respins ca neîntemeiată. În motivarea soluţiei adoptate prima instanţă a menţionat că, lipsa dreptului de proprietate a Svetlanei Bişir asupra construcţiei hidrotehnice edificate face imposibilă constatarea raportului juridic de superficie.

Referitor la acţiunea reconvenţională înaintată de Primăria municipiului Chişinău şi Consiliul municipal Chişinău prima instanţă a menţionat că, pentru construirea terenului de tenis şi pavilionului de vară autorizaţia de construire nu este necesară, pe care motiv bunurile respective nu pot fi apreciate ca fiind construcţii neautorizate. Totodată constatarea menţionată nu se referă la gardul de plasă metalică, instalat neautorizat, în vecinătatea terenurilor din str. Zimbrului 10/5 şi str. Zimbrului 10/4, prin care s-a îngrădit suprafaţa de 2,0 ha din parcul “Rîşcani”, fapt ce justifică pretenţia de demolare. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 februarie 2015 s-au respins cererile de apel declarate de Primăria municipiului Chişinău, Consiliul municipal Chişinău, Svetlana Bişir şi Ivan Bişir şi s-a menţinut hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 15 octombrie 2014. Instanţa de apel a reiterat argumentele menţionate în hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 15 octombrie 2014. La data de 05 martie 2015 reprezentantul Consiliului municipal Chişinău şi Primăriei municipiului Chişinău, Angela Neniţa a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 februarie 2015, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel, şi parţial a hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral cererea reconvenţională înaintată de Consiliul municipal Chişinău şi Primăria municipiului Chişinău. În motivarea recursului Angela Neniţa a menţionat că, instanţa de apel a interpretat eronat normele de drept material, fapt manifestat prin omisiunea de a constata că, construcţiile edificate pe terenul cu suprafaţa de 2,0 ha din parcul “Rîşcani” sunt neautorizate şi urmează a fi demolate.

La data de 06.03.2015 reprezentantul Svetlanei Bişir, Ivan Bişir, Elenei Tuluş şi Ivan Tuluş, avocatul Sicinski Alexandru a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 februarie 2015, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe în partea respingerii cererii de chemare în judecată depusă de Svetlana Bişir şi Ivan Bişir şi admiterii în parte a acţiunii reconvenţionale înaintate de Consiliul municipal Chişinău şi Primăriei municipiului Chişinău, cu pronunţarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată declarată de Svetlana Bişir şi Ivan Bişir şi să fie respinsă acţiunea reconvenţională înaintată de Consiliul municipal Chişinău şi Primăria municipiului Chişinău.

4 În motivarea recursului avocatul Sicinski Alexandru a invocat că, instanţa de apel şi prima instanţă nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată- art. 18 alin. (1), (7) din Legea cu privire la parteneriatul public-privat nr. 179-XVI din 10.07.2008, art. 3-4 din Legea privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului nr. 835-XIII din 17.05.1996 şi art. 443 din Codul civil şi a aplicat legea care nu trebuia să fie aplicată – art. 20, 21 din Codul Funciar, art. 77 alin. (5) din Legea privind administraţia publică locală nr. 436-XVI din 28.12.2009 şi Legea cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor rurale şi urbane nr. 591-XIV din 23.09.1999. Examinând temeiul recursurilor în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile sunt inadmisibile din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile.

5 În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat. Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursurile declarate nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate.

Argumentul invocat în recursul declarat de reprezentantul Consiliului municipal Chişinău şi Primăriei municipiului Chişinău, Angela Neniţa precum că, instanţa de apel a interpretat eronat normele de drept material, fapt manifestat prin omisiunea de a constata că, construcţiile edificate pe terenul cu suprafaţa de 2,0 ha din parcul “Rîşcani” sunt neautorizate şi urmează a fi demolate, nu poate fi reţinut or, conform Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie nr. 163 din 09.07.2010 pentru edificarea construcţiilor nominalizate nu este necesară autorizarea de construire.

De asemenea, argumentele invocate în recursul declarat de reprezentantul Svetlanei Bişir, Ivan Bişir, Elenei Tuluş şi Ivan Tuluş, avocatul Sicinski Alexandru precum că, instanţa de apel şi prima instanţă nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată- art. 18 alin. (1), (7) din Legea cu privire la parteneriatul public-privat nr. 179- XVI din 10.07.2008, art. 3-4 din Legea privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului nr. 835-XIII din 17.05.1996 şi art. 443 din Codul civil şi a aplicat legea care nu trebuia să fie aplicată –art.

20, 21 din Codul Funciar, art. 77 alin. (5) din Legea privind administraţia publică locală nr. 436-XVI din 28.12.2009 şi Legea cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor rurale şi urbane nr. 591-XIV din 23.09.1999, nu pot fi reţinute deoarece sunt declarative şi nu au suport legal, or circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţele de judecată şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu. Astfel, instanţa de recurs notează că reprezentantul Consiliului municipal Chişinău şi Primăriei municipiului Chişinău, Angela Neniţa şi reprezentantul Svetlanei Bişir, Ivan Bişir, Elenei Tuluş şi Ivan Tuluş, avocatul Sicinski Alexandru nu au invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul conchide, că din conţinutul cererilor de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

6 Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursuri nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de reprezentantul Consiliului municipal Chişinău şi Primăriei municipiului Chişinău, Angela Neniţa şi reprezentantul Svetlanei Bişir, Ivan Bişir, Elenei Tuluş şi Ivan Tuluş, avocatul Sicinski Alexandru ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursurile declarate de reprezentantul Consiliului municipal Chişinău şi Primăriei municipiului Chişinău, Angela Neniţa şi reprezentantul Svetlanei Bişir, Ivan Bişir, Elenei Tuluş şi Ivan Tuluş, avocatul Sicinski Alexandru se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat 7