2rc-305/15 — Repunerea în termen şi validarea creanţelor cu titlu de creanţe garantate

prima instanţă: A. Minciuna dosarul nr.2rc-305/15 DECIZIE 22 aprilie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva examinînd cererea de recurs declarată de către Banca Comercială „Banca de Economii” Societate pe Acțiuni, în pricina civilă la cererea introductivă a BC „Banca de Economii” SA privind intentarea procesului de insolvabilitate față de Societatea cu Răspundere Limitată „Romanta Plus”, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2015, prin care a fost respinsă contestația Băncii Comerciale „Banca de Economii” Societate pe Acțiuni asupra creanței înaintate de Slutu Feodora și validată creanța înaintată de Slutu Feodora în mărime de 32 000 euro, c o n s t a t ă La 26 martie 2014, BC „Banca de Economii” SA a înaintat cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de SRL „Romanta Plus”.

În motivarea cererii a invocat că prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 26 septembrie 2013, s-a dispus încasarea în beneficiul BC „Banca de Economii” SA în mod solidar de la SRL „Romanta Plus”, SRL „Tavali Com”, SRL „Atarex Plus”, SRL „Amtrax AV”, SRL „Melogri” și Tomailî Ivan datoria în mărime de 84 259 707,38 lei, inclusiv din costul bunurilor ipotecate, cît și cheltuielile de judecată în mărime de 50 000 lei. Susţine că prin încheierea executorului judecătoresc din 29 noiembrie 2013, a fost dispusă intentarea procedurii de executare a titlului executoriu emis în temeiul hotărîrii judecătorești, însă în urma investigațiilor efectuate și a măsurilor de investigare silită, s-a constatat că SRL „Romanta Plus” nu dispune de bunuri suficiente ce constituie proprietatea debitorului în scopul urmăririi acestora și achitării datoriei.

Prin încheierea Curți de Apel Chișinău din 04 aprilie 2014, a fost admisă spre examinare cererea introductivă depusă de BC „Banca de Economii” SA, fiind numit în calitate de administrator provizoriu ÎI „Bălan Vladimir”. Prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2014, a fost intentat procesul de insolvabilitate față de SRL „Romanta Plus”, fiind desemnat administratorul insolvabilității „Bălan Vladimir”, iar în conformitate cu prevederile art. 34 al Legii insolvabilității s-a stabilit termenul limită pentru creditori de înregistrare a cererilor de admitere a creanţelor în vederea întocmirii tabelului definitiv, pînă la 04 iulie 2014, termenul de verificare a creanţelor, de întocmire şi de comunicare a tabelului lor definitiv, pînă la 11 iulie 2014, și s-a stabilit şedinţa de validare a creanţelor pentru 14 iulie 2014, ora 11.00.

La 11 iulie 2014, Slutu Feodora a depus cerere de repunere în termenul de înaintare a creanței și admiterea creanței înaintate față de SRL „Romanta Plus”ce rezultă din contractul cu privire la investirea în construcții nr. 7-2/01 din 04 iulie 2011. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2014, a fost admis demersul fiind repusă Slutu Feodora în termenul de înaintare a creanțelor față de SRL „Romanta Plus”. La 15 decembrie 2014 BC „Banca De Economii” SA a depus contestație la creanța unor creditori, inclusiv și la creanța înaintată de Slutu Feodora solicitînd includerea creanțelor acestora la rangul creditorilor chirografari de rangul V și obligarea administratorului insolvabilității să efectueze rectificarea respectivă în tabelul creanțelor.

În motivarea contestației a invocat că administratorul insolvabilității nejustificat a acceptat în întregime creanța înaintată de Slutu Feodora în mărime de 603 286,40 lei echivalentul a 32 000 euro cu rangul garantat. Astfel, cu referire la prevederile art. 144 alin. (1) şi (2) art. 42 alin. (1) al Legii insolvabilității, care reglementează modalitatea de contestare a creanțelor și creditorii chirografari menționează că SRL „Romanta Plus” a beneficiat la BC „Banca de Economii” SA de un credit conform contractului de credit nr. 06-06/1/015-g din 22 martie 2011 în sumă de 63 7000 000 00 lei. Sumele datorate băncii au fost garantate prin contractul de ipotecă nr. 06 06/015-g din 22 martie 2011 și Acordul adițional nr. 1 din 15 aprilie 2011, asupra construcției locative nefinalizate și dreptul de folosință a terenului de pămînt aferent, amplasat în mun.

Chișinău, str. Profesor Ion Dumeniuc în valoare de ipotecă de 62 250 000 00 lei încheiat cu SRL „Romanta Plus”, contractul de ipotecă nr. 06- 06/1/015-g2 din 145 aprilie 2011, asupra încăperilor nelocative - parcările auto, amplasate în mun. Chișinău, str. Mircea cel Bătrîn 48 la valoare de ipotecă de 1 169 480 lei și contractul de gaj nr. 06-06/1/105-g3 din 15 aprilie 2011, înregistrat notarial sub nr. 156975 din 22 aprilie 2011, asupra mijloacelor fixe valoare de gaj fiind de 1 755 670 lei. Menționează că conform condiţiilor contractelor de ipotecă sus menţionate - ipoteca se extinde asupra fructelor, veniturilor, îmbunătățirilor, ameliorărilor si accesoriilor bunului imobil ipotecat, precum și asupra bunurilor noi care rezulta din transformarea bunului imobil ipotecat.

Totodată, conform Acordurilor privind executarea benevolă a drepturilor de ipotecă din 29 mai 2012, SRL „Romanta Plus” a transmis benevol în posesiunea BC „Banca de Economii” SA în scopul comercializării toate bunurile ipotecate/gajate indicate mai sus, cu menţiunea în pct. 1.3 al Acordului, că bunurile se transmit Băncii cu toate accesoriile, ameliorările şi veniturile. Astfel, conform contractelor de gaj și ipotecă sus indicate și extraselor din Registrul bunurilor imobile, susţine că BC „Banca de Economii” SA este unicul deţinător a drepturilor reale asupra gajului instituit de către debitorul SRL „Romanta Plus”.

Ori, prin prisma art. 454 Cod civil, gajul este un drept real în al cărui temei creditorul (creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea creanţelor sale cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor depuse în gaj în cazul în care debitorul (debitorul gajist) nu execută obligaţia garantată prin gaj, gajul fiind în legătură cu obligaţia garantată prin gaj, reprezentînd un raport de drept accesoriu față de obligația principală și fiind condiționat în timp de durata acesteia dacă legea sau contractul de gaj nu prevede altfel.

Totodată, cu referire la prevederile art. 468 alin. (1) şi (2), art. 471 alin. (1) şi (3) și art. 374 alin. (3) Cod civil, susține că dreptul de gaj născut în mod legal produce anumite efecte prevăzute de lege în special dreptul de urmărire şi dreptul de preferinţă, care pot fi exercitate de către creditorul gajist doar în cazurile în care debitorul obligaţiei principale nu a executat-o sau a executat-o în mod corespunzător, precum și efecte asupra obiectului creditorul gajist şi debitorul gajist care își asumă anumite drepturi şi obligaţii privind obiectul gajului până la momentul în care dreptul de urmărire şi de preferinţă ar putea fi declanşat. În acest context mai menționează că posesorul poate refuza să predea bunul dacă el sau posesorul mijlocit pentru care poseda are dreptul preferenţial de posesiune în raport cu proprietarul.

Revendicarea bunului poate fi aplicată în raport cu cel care are un drept superior dacă acesta a obţinut bunul prin violenţă sau prin dol, iar acţiunea în revendicare va putea fi satisfăcută doar dacă bunurile proprietarului se află într-o posesiune nelegitimă. Sau în cazul în care posesia este legitimă, adică posesorul posedă bunul în baza unui act juridic: contract de arendă, gaj sau uzufruct, atunci proprietarul nu va putea cere restituirea bunului în proprietate în baza acţiunii în revendicare. Respectiv, posesorul care are un drept de posesie în raport cu proprietarul, va putea refuza să transmită bunul în cazul în care proprietarul va înainta o acţiune în revendicare.

Prin urmare, afirmă că, instanţa de judecată trebuie să refuze în satisfacerea acţiunii în revendicare, și doar în cazul în care se va dovedi că posesorul (arendaşul, depozitarul, uzufructuarul, creditorul gajist ...), care are un drept de posesie în raport cu proprietarul (drept superior) a obţinut posesia asupra bunului prin violenţă sau prin dol instanța urmează să admită acțiunea în revendicare. La fel, susține că creanța înaintată de Slutu Feodora față de SRL „Romanta Plus” în procedură de insolvabilitate în vederea validării acesteia nu corespunde exigenţelor legislaţiei în vigoare cu privire la creanţele garantate.

Or, prin prisma art. 2 al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, creditorii garantați sunt clasa de creditori ale căror creanţe faţă de debitor au apărut înainte de intentarea procesului de insolvabilitate şi sînt asigurate prin garanţii reale în conformitate cu legea, iar art. 50 al aceleiași Legi care indică că creditorii cu drept de gaj convenţional sau legal asupra unui bun din masa debitoare sînt îndreptăţiţi la satisfacerea prioritară a capitalului împrumutat, a dobînzii şi a cheltuielilor aferente din contul bunului gajat, acordă un statut deosebit creditorilor garantaţi ce dispun de drepturile de creditor gajist. Respectiv, ca urmare a examinării cererii de validare a creanţei înaintate de către Slutu Feodora cu calitatea de investitori în construcţia spaţiului locativ în casele nefinalizate din str. Profesor Ion Dumeniuc, nr. 4 şi 4/1, mun.

Chişinău, consideră că aceasta nu corespunde obiectivului cerințelor înaintate privind recunoaşterea în calitate de creditori garantaţi, în temeiul prevederilor art. 50 alin. (2) al Legii insolvabilităţii, din motiv că Slutu Feodora în calitate de investitor-persoană fizică dispune de creanţele născute din contracte de investire în construcţia de locuinţe. Sau recunoașterea Feodorei Slutu în calitate de creditor garantat a avut loc cu încălcarea legislației în vigoare și existența anumitor neconcordanțe, deoarece apartamentul ce urmau să fie construit pentru investitor nu are statut de bun imobil și nu are un număr cadastral.

Mai menționează că potrivit prevederilor art. 321 alin. (2) al Codului civil, dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile apare la data înscrierii în Registrul bunurilor imobile, cu excepţiile prevăzute de lege, însă la caz în Registrul Bunurilor imobile nu este înregistrat nici un apartament, or, apariția apartamentelor este determinată de darea în exploatare a obiectelor construcţiei, fapt juridic care încă nu a survenit. În această ordine de idei, invocînd prevederile art. 457 alin. (1) Cod civil, susține că obiect al gajului întotdeauna este un bun sau universalitatea de bunuri, iar dreptul de proprietate asupra unui imobil apare în temeiul art. 321 alin. (2) al Codului civil, doar după înregistrarea acestuia în Registrul bunurilor imobile.

Drept urmare, consideră că în speţă nu este posibilă recunoaşterea după investitorul Slutu Feodora dreptul de creditor gajist şi dreptul de creditor garantat în privinţa apartamentului ce a fost construit sau urmează a fi construit de SRL „Romanta Plus” atîta timp, cât apartamentele nu sunt înregistrate ca bunuri în Registrul bunurilor imobile. Mai mult că în casa de locuit de pe adresa mun. Chişinău, str. Profesor Ion Dumeniuc, 4/1 lipsesc spaţii izolate pe care le poţi identifica ca fiind apartamente în stadiul începător, iar conform art. 4 alin. (2) lit. c) al Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 - XIII din 25 februarie 1998, la bunurile imobile ce se înregistrează în registrul bunurilor imobile se raportă apartamentele şi alte încăperi izolate.

Respectiv, nu pot fi înregistrate în Registrul bunurilor imobile, nu sunt recunoscute bunuri imobile ş nu pot constitui obiectul gajului legal spaţiile locative neindividualizate şi neizolate. Solicită înscrierea creditorului Slutu Feodora în rangul V cu creanță chirografară față de SRL „Romanta Plus” în proces de insolvabilitate cu rectificarea respectivă a tabelului creanțelor și eliminarea din textul acestuia a înscrierii „creditor garantat” în privința Feodorei Slutu prin micșorarea sumei solicitate și admise de către administratorul insolvabilității și obligarea administratorului insolvabilității să efectueze rectificarea menționată a tabelului creanțelor. În ședința instanței de insolvabilitate Slutu Feodora a solicitat validarea creanței înaintate cu titlu de creanță garantată.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 05 martie 2015, a fost respinsă ca neîntemeiată contestația BC „Banca de Economii” SA asupra creanței înaintate de Slutu Feodora în baza contractului cu privire la investirea capitalului în construcție nr. 7-2/01 din 04 iulie 2011 și validată creanța înaintată de Slutu Feodora în mărime de 32 000 euro față de SRL „Romanta Plus” cu titlu de creanță garantată. La 18 martie 2015, BC „Banca de Economii” SA a declarat recurs împotriva încheierii primei instanțe solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu emiterea unei noi încheieri cu privire la admiterea contestaţiei înaintate şi respingerea cererii a lui Slutu Feodora privind validarea creanțelor înaintate cu titlu de creanţa garantată.

În motivarea recursului a indicat motive similare cu cele menționate în contestație, suplimentar invocînd că contractul de investiţii nr. 7-2/01 din 04 aprilie 2011 şi Acordul adiţional din 19 aprilie 2012 - prezentate de către Slutu Feodora sunt lovite de nulitate absolută, deoarece au fost semnate fără autorizaţia scrisă a BC „Banca de Economii” SA şi după ce bunurile în cauza au fost gajate în favoarea Băncii şi transmise în posesiunea pentru comercializare. Mai mult prin scrisoarea nr. 06-02/1194/2261 din 28 martie 2012 – Banca a informat şi a preîntîmpinat OCT Chişinău privind faptul imposibilităţii înregistrării modificărilor, fără permisiunea scrisă a Băncii.

Invocînd prevederile art. art. 141 alin. (1-3) al Legii insolvabilității menționează că cererea de admitere a creanţelor are acelaşi regim juridic ca și cererea de chemare în judecată, cu excepţiile stabilite la art. 19. alin. (2) și trebuie să cuprindă: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorată, temeiul creanţelor, precum si menţiuni cu privire la eventualele drepturi de preferinţă sau garanţii. Totodată la cerere se anexează documentele justificative din care izvorăsc creanţele si actele de constituire de garanţii. Iar, cu referire la art. 5 alib. (1-3) din Legea insolvabilităţii, susține că cererea de intentare a procesului de insolvabilitate se examinează de către instanţa de judecată (instanţa de insolvabilitate) în conformitate cu competenţa jurisdicţională stabilită în Codul de procedură civilă şi în prezenta lege.

Instanţa de insolvabilitate dispunînd de competenţă exclusivă la judecarea, în cadrul procesului de insolvabilitate, a litigiilor ce ţin de masa debitoare. Dacă partea interesată invocă existenţa unui litigiu de drept referitor la masa debitoare, instanţa de insolvabilitate va judeca această cauză într-un proces separat, în procedură contencioasă, conform Codului de procedură civilă. Instanţa pe al cărei rol se află cauza de insolvabilitate examinează din oficiu toate circumstanţele relevante cauzei. În acest context indică că, bonurile de plată prezentate de către Slutu Feodora au fost prezentate în copii neautentificate, iar plata a fost efectuată în beneficiul ÎI „Tomailî Argo”. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei.

Iar, potrivit art. 8 alin. (1) a Legii insolvabilităţii, hotărîrile şi încheierile instanţei de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunţării şi numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege. Prin urmare, instanța de recurs, reține că recurentul BC „Banca de Economii” SA s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 18 martie 2015 împotriva încheierii instanței de insolvabilitate din 05 martie 2015 în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Studiind motivele recursului în raport cu materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. După cum denotă actele cauzei, prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 04 aprilie 2014, s-a dispus admiterea spre examinare a cererii introductive depusă de creditorul BC „Banca de Economii” SA cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de SR „Romanta Plus” (f.d.

41-43). Ulterior, prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 26 mai 2014, a fost intentat procesul de insolvabilitate faţă de debitorul SRL „Romanta Plus”, fiind desemnat în calitate de administrator al procesului de insolvabilitate ÎI „Bălan Vladimir”. Totodată în conformitate cu prevederile art. 34 al Legii insolvabilității s-a stabilit termenul limită pentru creditori de înregistrare a cererilor de admitere a creanţelor în vederea întocmirii tabelului definitiv, pînă la 04 iulie 2014, s-a stabilit termenul de verificare a creanţelor, de întocmire şi de comunicare a tabelului lor definitiv, pînă la 11 iulie 2014, s-a stabilit şedinţa de validare a creanţelor pentru 14 iulie 2014, ora 11.00 (f.d.

53-57). Tot actele cauzei atestă că la data de 11 iulie 2014, Slutu Feodora a depus o cerere de repunere în termen şi validarea creanțelor garantate ce rezultă din contractul cu privire la investirea în construcțiii nr. 7-2/01 din 04 iulie 2011 și Acordului adițional din 19 aprilie 2012 în sumă de 32 000 euro (f.d. 127-128). Iar, la 05 septembrie 2014, Slutu Feodora a depus o cerere de repunere în termen și validarea creanțelor garantate ce rezultă din contractul cu privire la investirea în construcție nr. 101-9/02 din 23 iulie 2010 și a Acordului adițional din 19 aprilie 2012 în sumă de 32 000 Euro (f.d. 146-147). Drept urmare, prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 28 noiembrie 2014, a fost admis demersul Feodore Slutu şi repusă ultima în termenul de înaintare a creanţelor faţă de SRL „Romanta Plus” (f.d.163-164).

Este cert și faptul că la 15 decembrie 2014, BC„Banca de Economii” SA în temeiul art. 144 al Legii insolvabilității a depus contestație împotriva creanțelor mai multor creditori, inclusiv, și împotriva creanței înaintate de Slutu Feodora solicitînd înscrierea acesteia în rangul V cu creanțe chirografare față de SRL „Romanta Plus” în proces de insolvabilitate și obligarea administratorului insolvabilității să efectuieze rectificarea menționată a tabeluli creanțelor. Iar, prin încheierea Curții deApel Chișinău din 05 martie 2015, a fost respinsă ca neîntemeiată contestația BC „Banca de Economii” SA asupra creanței înaintate de Slutu Feodora față de SRL „Romanta Plus” în baza contractului cu privire la investirea capitalului în construcție nr. 7-2/01 din 04 iulie 2011 și a fost validată creanța înaintată de Slutu Feodora în mărime de 32 000 euro față de SRL „Romanta Plus” cu titlu de creanță garantată (f.d.

195-200). Verificând legalitatea şi temeinicia încheierii menţionate în raport cu criticele formulate în recurs şi materialele cauzei, coroborat cu normele de drept material şi procedural aplicabile speței date, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată Curtea de Apel Chişinău, prin încheierea din 05 martie 2015 justificat a dispus respingerea contestaţiei BC„Banca de Economii” SA și validarea creanței înaintate de Slutu Feodora în mărime de 32 000 euro față de SRL „Romanta Plus” cu titlu de creanță garantată. În susţinerea opiniei enunţate instanţa de recurs relevă că în conformitate cu art. 140 alin. (1) al Legii insolvabilității, dacă are o creanţă faţă de debitor născută anterior datei deschiderii procedurii, creditorul înaintează în scris creanţa, indiferent de tipul ei, printr-o cerere de admitere a creanţelor adresată instanţei de judecată care examinează cauza de insolvabilitate a debitorului.

Cererile de admitere a creanţelor se consemnează într-un registru, care se păstrează în instanţă. Conform cu art. 142 alin. (1) din Legea precitată, creanţele se supun procedurii de verificare, prevăzută de prezenta lege, de către administratorul provizoriu sau administratorul insolvabilităţii, sau de lichidator, cu excepţia creanţelor constatate prin titluri executorii necontestate în termenele prevăzute de legi speciale. Totodată în temeiul art. 2 al Legii insolvabilității creditori chirografari sunt clasa de clasă de creditori ale căror creanţe faţă de debitor au apărut înainte de intentarea procesului de insolvabilitate şi nu sînt asigurate prin garanţii. Creditori garantaţi sunt clasă de creditori ale căror creanţe faţă de debitor au apărut înainte de intentarea procesului de insolvabilitate şi sînt asigurate prin garanţii reale în conformitate cu legea.

Iar, reieșind din prevederile art. 50 alin. (2) lit. c) al Legii menționate, creditorii garantați sunt persoanele fizice ale căror creanțe sunt născute din contracte de investire în construcţia de locuinţe sînt îndreptăţiţi la satisfacerea prioritară a capitalului împrumutat, a dobînzii şi a cheltuielilor aferente din contul bunului gajat.

Raportând aceste prevederi la împrejurările cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine drept corectă constatarea instanţei de insolvabilitate cu privire la temeinicia cererii de validare a creanței depuse de Slutu Feodora și justificat a validat creanța înaintată în sumă de 32 000 euro cu titlu de creanță garantată, or la caz s-a stabilit incontestabil că creanța înaintată de ultima rezultă din contractul cu privire la investirea capitalului în construcție nr.7-2/01 din 04 iulie 2011, respectiv, este asigurată prin garantarea bunului imobil, pentru construcția căruia prin chitanța de încasare nr. 637 din 04 iulie 2001, a fost achitată suma de 537 498 lei (f.d.

140), corespunzător, nu constituie o creanță chirografară în sensul art. 2 al Legii insolvabilității, după cum insistă recurentul. Sub acest aspect sunt neîntemeiate argumentele recursului, precum că BC „Banca de Economii” SA are calitatea de creditor cu drept de gaj convențional, cît şi referirea în acest sens la prevederile art. 50 alin. (1) a al Legii insolvabilității, care indică că creditorii garantați - creditorii cu drept de gaj convenţional sau legal asupra unui bun din masa debitoare sînt îndreptăţiţi la satisfacerea prioritară a capitalului împrumutat, a dobînzii şi a cheltuielilor aferente din contul bunului gajat, îi acordă băncii un statut deosebit în raport cu ceilalți creditori garantați.

Aceasta deoarece, alin. (2) art. 50 al aceleiași Legi statuează expres că, prevederile art. (1) se aplică și creditorilor garantați - persoanelor fizice ale căror creanțe sunt născute din contracte de investire în construcţia de locuinţe. În această ordine de idei, se atestă şi corectitudinea concluziei primei instanţe cu privire la respingerea contestației depuse de BC „Banca de Economii” în partea creanței înaintate de Slutu Feodora, cu atît mai mult că contestatarul invocînd nulitatea contractului de investiție nr. 7-2/01 din 04 aprilie 2011 şi Acordului adiţional din 19 aprilie 2012, prezentate de Slutu Feodora, contrar prevederilor art. 118 alin. (1) CPC, care indică că fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel, nu a prezentat instanței în acest sens probe pertinente şi incontestabile.

În circumstanțele relatate, temeinic au fost respinse şi argumentele BC „Banca de Economii” SA cu referire la faptul că creditorii inclusiv Slutu Feodora nu a efectuat careva achitări în baza contractului cu privire la investirea capitalului în construcție în favoarea SRL „Romanta Plus”, întrucît contractul cu privire la investirea capitalului în construcție a fost încheiat între și Slutu Feodora și ÎI „Tomailî Agro” și achitările au fost efectuate în favoarea celui din urmă, iar prin contractul nr. 18 din 21 martie 2011 „SRL „Romanta Plus” a preluat toate obligațiunile asumate anterior de ÎI „Tomailî Agro”, inclusiv creanțele potențialilor creditori.

Astfel, nu pot fi reținute nici argumentele precum că prin scrisoarea nr. 06- 02/1194/2261 din 28 martie 2012, BC „Banca de Economii” SA a informat şi a preîntîmpinat OCT Chişinău privind faptul imposibilităţii înregistrării modificărilor, fără permisiunea scrisă a Băncii, deoarece în sensul lor acestea sunt declarative şi lipsite de suport justificativ. Faţă de cele ce preced şi având în vedere faptul că încheierea recurată este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea Curţii de Apel Chișinău din 05 martie 2015. În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Banca Comercială „Baca de Economii” Societate pe Acţiuni.

Se menţine încheierea Curţii de Apel Chișinău din 05 martie 2015, în pricina civilă la cererea introductivă a Băncii Comerciale „Banca de Economii” Societate pe Acțiuni cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de Societatea cu Răspundere Limitată „Romanta Plus”. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva