2r-306/15 — Apărarea onoarei, demnităţii, reputaţiei profesionale, repararea prejudiciului moral

prima instanţă: I. Ghizdari 2r-306/15 instanţa de apel: E. Ababei, A. Garbuz, G. Polivenco DECIZIE 22 aprilie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişcă-Doneva Valentina Clevadî examinând recursul declarat de Vladimir Osoian în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Tudor Paladi împotriva lui Vladimir Osoian cu privire la apărarea onoarei, demnităţii, reputaţiei profesionale şi repararea prejudiciului moral împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 24 februarie 2015, prin care a fost scutit apelantul Vladimir Osoian de plata taxei de stat în mărime de 75 lei, restituită cererea de apel a lui Vladimir Osoian şi documentele anexate, explicat că în cazul înlăturării neajunsurilor este în drept să depună apel repetat conform regulilor generale constată: La 12 aprilie 2012, Tudor Paladi a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vladimir Osoian cu privire la apărarea onoarei, demnităţii, reputaţiei profesionale şi repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii a invocat că la 31 august 2011, aproximativ la orele 09.30, Vladimir Osoianu, aflându-se în încăperea magazinului ÎI „Vladimir Osoianu”, în timpul percheziţiei efectuate de către colaboratorii de poliţie CPR Făleşti, în loc public i-a adresar expresii verbale denigratoare, lezându-i onoarea şi demnitatea de procuror aflat în exerciţiul funcţiei. Susţine că procesul contravenţional intentat în privinţa lui Vladimir Osoianu, în temeiul art. 353 alin. (1) Cod contravenţional, a fost primit în Judecătoria Făleşti, spre examinare. Afirmă că prin decizia Judecătoriei Făleşti din 25 ianuarie 2012, Vladimir Osoianu a fost declarat vinovat de săvârşirea contravenţiei prevăzute la art. 353 alin. (1) Cod contravenţional, iar potrivit art. 353 alin. (1) Cod contravenţional, procesul contravenţional în privinţa lui Vladimir Osoianu a fost încetat, în legătură cu expirarea termenului de prescripţie a răspunderii contravenţionale.

Remarcă că prin exprimarea verbală a expresiilor denigratoare i-a fost adus un prejudiciu moral grav lui şi membrilor de familie, fiindu-i jigit în mod premeditat 1 onoarea şi demnitatea de procuror aflat în exerciţiul funcţiei, cât şi ca persoană fizică, manifestată prin răspândirea informaţiilor neîntemeiate şi neveridice. Invocă prevederile art. 16 alin. (8) Cod civil, potrivit cărora orice persoană în a cărei privinţă a fost răspândită o informaţie ce îi lezează onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională este în drept, pe lângă dezminţire, să ceară repararea prejudiciului material şi moral cauzat astfel. Cuantumul despăgubirilor pentru prejudiciul moral trebuie sa fie rezonabil şi să se determine ţinându-se cont de caracterul informaţiilor răspândite, sfera de răspândire a informaţiilor, impactul social asupra persoanei, gravitatea şi întinderea suferinţelor psihice sau fizice cauzate lui, în calitate de persoană vătămată.

Face referire şi la conţinutul art. 1398 alin. (1) Cod civil, care stipulează că cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune. Indică prevederile art. 1422 Cod civil, potrivit cărora în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc. Prejudiciul moral se repară indiferent de existenţa şi întinderea prejudiciului patrimonial.

Menţionează conţinutul art. 53 din Legea cu privire la procuratură, prin prisma căruia procurorul beneficiază de drepturile şi libertăţile stabilite pentru cetăţenii Republicii Moldova de Constituţie, de legislaţie şi de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte, cu restricţiile condiţionate de particularităţile serviciului în organele Procuraturii.

În cadrul activităţii profesionale, procurorul are dreptul să examineze cauzele şi cazurile ce ţin de exercitarea atribuţiilor sale de serviciu şi să emită decizii în limitele competenţei sale, să fie avansat în serviciu corespunzător pregătirii profesionale, calificării şi performanţelor personale, să fie salarizat conform legislaţiei în vigoare, să-şi aleagă domeniul de formare continuă în care crede că trebuie să se perfecţioneze profesional, să se asocieze în organizaţii profesionale sau în alte organizaţii care au drept scop reprezentarea şi protejarea intereselor profesionale, să aibă acces liber la dosarul său profesional şi la datele personale din alte acte ţinute în cadrul Procuraturii, să fie informat despre toate deciziile care îl vizează, să i se asigure măsuri speciale de protecţie împotriva ameninţărilor, violenţelor sau oricăror fapte ce creează pericol pentru el, pentru familia sa ori pentru bunurile sale, să i se asigure, conform legislaţiei, condiţii adecvate de lucru, de natură să-i ocrotească sănătatea şi integritatea fizică şi psihică, să primească despăgubiri în situaţia în care a suferit un prejudiciu în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, să beneficieze efectiv de garanţiile sociale acordate de lege.

Îşi întemeiază pretenţiile în baza dispoziţiilor art. 166 CPC, art. 16, 1398, 1422, 1423 Cod civil, art. 20, 21 din Constituţie, art. 10 din CEDO. Solicită admiterea cererii, repararea prejudiciului moral în mărime de 100000 lei, precum şi a taxei de stat în valoare de 100 lei. 2 La 09 octombrie 2012, Tudor Paladi a depus o cerere de modificare a acţiunii, solicitând admiterea cererii, repararea prejudiciului moral în mărime de 100000 lei, precum şi a taxei de stat în valoare de 300 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Făleşti din 30 octombrie 2013, a fost suspendat procesul civil la cererea de chemare în judecată a lui Tudor Paladi împotriva lui Vladimir Osoian cu privire la apărarea onoarei, demnităţii, reputaţiei profesionale şi repararea prejudiciului moral până la rămânerea irevocabilă a hotărârii judecătoreşti la contestaţia depusă de Vladimir Osoian la procesul – verbal cu privire la contravenţie din 06 octombrie 2011 şi până la soluţionarea recursului depus de Vladimir Osoian la decizia Judecătoriei Făleşti din 25 ianuarie 2012. Prin hotărârea Judecătoriei Făleşti din 19 decembrie 2013, a fost respinsă contestaţia contravenientului Vladimir Osoian împotriva procesului – verbal cu privire la contravenţie din 06 noiembrie 2011. Prin încheierea Judecătoriei Făleşti din 24 martie 2014, a fost admisă cererea lui Tudor Paladi cu privire la reluarea procesului civil după suspendare, reluat după suspendare procesul civil intentat la cererea de chemare în judecată a lui Tudor Paladi împotriva lui Vladimir Osoian cu privire la repararea prejudiciului moral.

Prin hotărârea Judecătoriei Făleşti din 18 decembrie 2014, a fost admisă parţial acţiunea, încasată de la Vladimir Osoian în beneficiul lui Tudor Paladi suma de 2500 lei, cu titlu de prejudiciu moral şi 100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. La 17 ianuarie 2015 Vladimir Osoian a depus împotriva hotărârii primei instanţe o cerere de apel nnemotivată. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 29 ianuarie 2015, nu s-a dat curs cererii de apel a lui Vladimir Osoian, acordat termen până la 24 februarie 2015 pentru a depune apelul motivat şi dovada de achitare a taxei de stat în sumă de 75 lei. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 24 februarie 2015, apelantul Vladimir Osoian a fost scutit de plata taxei de stat în mărime de 75 lei la depunerea cererii de apel.

Tot prin aceeaşi încheiere din 24 februarie 2015, instanţa de apel a restituit lui Vladimir Osoian cererea de apel cu toate documentele anexate, în legătură cu neînlăturarea neajunsului indicat în încheierea din 29 ianuarie 2015 cu privire la depunerea cererii de apel motivată, totodată fiindu-i explicat că în cazul înlăturării neajunsului menţionat, apelantul este în drept să depună apel repetat conform regulilor generale. La 09 martie 2015, Vladimir Osoian a depus cerere de recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 24 februarie 2015, solicitând admiterea acestia, casarea încheierii instanţei de apel cu remiterea dosarului în instanţa de apel pentru examinarea cauzei în ordine de apel.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea recurată, considerând-o ilegală. Afirmă că lipsa unei cereri de apel motivate nu poate fi temei de restituire a apelului. Susţine că dezbaterile judiciare în instanţa de apel îi pot oferi posibilitate de a se expune verbal pe marginea dezacordului cu hotărârea instanţei de fond. 3 În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Din materialele dosarului rezultă că încheierea recurată a fost emisă în lipsa părţilor. Instanţa de recurs remarcă că, deşi în adresa părţilor, inclusiv şi a lui Vladimir Osoian, a fost expediată la 04 martie 2015 copia încheierii menţionate, fapt confirmat prin scrisoarea de însoţire (f. d. 219), date referitor la recepţionarea acestei de către recurent, la materialele dosarului lipsesc.

Prin urmare, instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul, la 12 februarie 2015, în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 24 februarie 2015. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea.

La caz, se constată că Vladimir Osoian, nefiind de acord cu hotărârea Judecătoriei Făleşti din 18 decembrie 2014, prin care a fost admisă parţial acţiunea şi încasat de la Vladimir Osoian în beneficiul lui Tudor Paladi suma de 2500 lei, cu titlu de prejudiciu moral şi suma de 100 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, a depus o cerere de apel nemotivată, solicitând casarea acestei hotărâri. Este cert şi faptul că prin încheierea din 29 ianuarie 2015, Curtea de Apel Chişinău nu a dat curs cererii de apel a lui Vladimir Osoian, acordându-i ultimului termen până la 24 februarie 2015, pentru a depune apelului motivat cât şi dovada de achitare a taxei de stat în sumă de 75 lei pentru depunerea cererii de apel.

Prin încheierea din 24 februarie 2015, instanţa de apel a scutit apelantul Vladimir Osoian de plata taxei de stat în mărime de 75 lei şi tot prin aceeaşi încheiere, a fost restituită lui Vladimir Osoian cererea de apel şi documentele anexate, fiindu-i explicatapelantului că în cazul înlăturării neajunsurilor este în drept să depună apel repetat conform regulilor generale. La adoptarea acestei soluţii, instanţa de apel şi-a fundamentat concluziile pe dispoziţiile art. 368 alin. (1) CPC care statuează expres că dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art. 364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanţa de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Instanţa de apel constată că soluţia adoptată de instanţa de apel este una întemeiată, bazată pe prevederile legale aplicabile la caz. Astfel, în conformitate cu art. 364 alin. (1) CPC, cererea de apel se depune în scris la instanţa judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei de stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condiţiile legii. 4 Iar potrivit prevederilor art. 365 alin. (1) lit. d) CPC, în cererea de apel se indică motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul. Prin urmare, este incontestabil că legiuitorul expres a prevăzut în norma dată că cererea de apel trebuie să conţină, în mod obligatoriu, motivele de drept şi de fapt pe care apelantul îşi întemeiază dezacordul cu hotărârea contestată.

Distinct de cele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ reţine ca întemeiată concluzia instanţei de apel cu privire la restituirea apelului, or apelantul Vladimir Osoian nu s-a conformat indicaţiilor instanţei impuse prin încheierea din 29 ianuarie 2015 şi nu a prezentat în termenul acordat de instanţa de apel cererea de apel motivată, conform dispoziţiilor art. 365 alin. (1) lit. d) CPC, fapt ce atrage consecinţele dispoziţiilor art. 369 alin. (1) lit. a) CPC. În această ordine de idei, având în susţinere prevederile legale susmenţionate, se constată ca lipsit de suport argumentul recurentului în sensul că lipsa unei cereri de apel motivate nu poate constitui temei de restituire a apelului, dânsul având posibilitatea ca în cadrul dezbaterilor judiciare în instanţa de apel să se expune în verbal pe marginea dezacordului cu hotărârea instanţei de fond.

Mai mult că aceste susţineri ale recurentului se combat şi prin prevederile art. 370 alin. (2) CPC, care indică că instanţa de apel expediază participanţilor la proces copii de pe cererea de apel şi de pe înscrisurile care nu au fost prezentate primei instanţe, citează părţile şi alţi participanţi la proces, propunându-le să depună, cu cel puţin 3 zile înainte de judecarea apelului, noi referinţe şi înscrisuri la dosar.

În concluzie instanţa de recurs remarcă şi jurisprudenţa constată a Curţii Europene, unde Curtea a reiterat că ţine de obligaţia părţilor de a lua măsurile necesare privind protecţia drepturilor sale de acces la justiţie (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007). În raport de aceste considerente, la caz este cert că Vladimir Osoian, care este şi cel interesat în soarta soluţionării prezentului litigiu, nu a întreprins toate măsurile necesare, după cum sugerează şi jurisprudenţa CEDO, de a proteja drepturile sale de acces la instanţă şi de a îndeplini cerinţele, impuse de lege, prin depunerea unei cereri de apel cu invocarea motivelor de fapt şi de drept pe care îşi întemeiază dezacordul cu hotărârea contestată.

Faţă de cele ce preced şi având în vedere că criticile formulate în recurs sunt nejustificate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel. În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se respinge recursul declarat de Vladimir Osoian. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 24 februarie 2015 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Tudor Paladi împotriva lui 5 Vladimir Osoian cu privire la apărarea onoarei, demnităţii, reputaţiei profesionale şi repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişcă-Doneva Valentina Clevadî 6