2ra-845/15 — Constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare

prima instanţă: E.Cojocari dosarul nr. 2ra-845/15 instanţa de apel: M.Ciugureanu, S.Arnăut, B.Bîrca ÎNCHEIERE 22 aprilie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Ministerul Justiţiei şi Cutasevici Vladimir prin intermediul reprezentantului Munteanu Veaceslav, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cutasevici Vladimir împotriva Ministerului Justiţiei, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Tcacenco Alexandru privind constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2014 prin care s-au respins apelurile declarat de Ministerul Justiţiei şi Cutasevici Vladimir şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 17 iulie 2014, c o n s t a t ă La 13 februarie 2014 Cutasevici Vladimir s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Tcacenco Alexandru privind constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, în noiembrie 2008, a fost acţionat în judecată de către Vicol Gheorghe, care a solicitat rezilierea contractului de vînzare- cumpărare din 07.07.2008, încheiat între ei asupra autovehiculului de model Mercedes 316 CDI, n/î CER 777 şi aducerea părţilor în poziţie iniţială.

1 Menţionează că litigiul dat a fost examinat în Judecătoria Centru mun. Chişinău, iar pe parcursul procesului a fost efectuată o expertiză grafologică care a stabilit cert că semnătura din numele său în contractul de vînzare-cumpărare din 07.07.2008 încheiat cu Gheorghe Vicol asupra autovehiculului de model Mercedes 316 CDI, n/î CER 777 nu a fost efectuată de el, ci de altă persoană.

Fiind obosit de durata litigiului şi avînd necesitate de bani pentru achitarea creditului contractat de la BC ,,Mobiasbanca” SA, în martie 2010 a decis să înceteze procesul de judecată prin încheierea unei tranzacţii de împăcare, care prevedea că Gheorghe Vicol îi restituie suma achitată în cuantum de 73 000 lei, în tranşe lunare a cîte 10 000 lei, iar el se obligă să elibereze procura lui Gheorghe Vicol sau să meargă la Direcţia principală înregistrare a transportului şi calificare a conducătorului auto a MDI şi să depună cerere pentru înregistrarea autobusului de model Mercedes 316 CDI, n/î CER 777 pe Gheorghe Vicol sau fiul său. Indică că procura pe numele lui Gheorghe Vicol a eliberat-o la data de 19.02.2010, cînd a fost admisă tranzacţia de împăcare şi eliberat titlul de executare.

La 02.04.2010 prin intermediul reprezentantului a depus spre executare titlul executoriu la Oficiul de executare al sectorului Rîşcani mun. Chişinău. În scurt timp de la depunerea titlului spre executare, debitorul Gheorghe Vicol a achitat doar o singură dată tranşa lunară de 10 000 lei. Ulterior, în mai 2011, a aflat că titlul executoriu este în procedura executorului judecătoresc Valentina Zamşa, iar cererea a fost restituită pentru a o depune la executorul judecătoresc conform art. 4 şi 15 Cod de executare. La 20.06.2011 a depus cerere şi titlul executoriu în original la executorul judecătoresc ProdanVirgiliu. La data depunerii a fost aplicat sechestru pe bunurile debitorului Gheorghe Vicol, iar din acea dată titlul de executare nu a mai fost executat, ceea ce în opinia sa denotă în mod evident încălcarea termenului rezonabil de executare a documentului executoriu.

Indică reclamantul că începînd cu 20.06.2011 şi pînă la 20.12.2013, au trecut mai bine de 2 ani şi 8 luni, iar executorul judiciar nu a întreprins măsuri suficiente şi eficiente pentru executarea efectivă a documentului executoriu. Toate acţiunile întreprinse s-au limitat doar la acte efectuate la 20.06.2012, încheierea de primire spre executare, borderoul de calcul şi încheierea de aplicare a măsurilor asigurătorii prin aplicarea sechestrului asupra bunurilor imobile ce aparţin debitorului. Astfel, susţine că mai bine de 32 luni careva acţiuni efective în vederea executării nu sunt întreprinse sau sunt neglijate. Pentru neputinţa de a achita creditul contractat la 15.06.2008 de la BC „Mobiasbanca” SA, a fost emisă ordonanţa judecătorească, care este executată forţat în altă procedură faţă de el, familia sa şi fidejusorul său.

Executarea acestei proceduri 2 depindea direct de executarea procedurii în care el are calitatea de creditor şi urmăreşte încasarea sumei datorate. Mai indică reclamantul că prin adeverinţa din 27.03.2013, Direcţia înregistrare a transportului şi calificarea conducătorilor auto a Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor a confirmat că automobilul de model Mercedes 316 CDI, n/î CNH 893 caroseria nr. WDB9036631R125906 înregistrat pe numele său la 07.06.2008 a fost reînregistrat după Vicol Vadim Gheorghe la data de 29.04.2011 (fiul debitorului), iar ulterior la 01.06.2011 a fost reînmatriculat pe alt proprietar. Astfel, obligaţiile sale stabilite în tranzacţia de împăcare au fost executate integral.

Consideră reclamantul că prin faptul neexecutării documentului executoriu mai bine de 30 luni îi este cauzat un prejudiciu moral enorm pe care îl estimează la suma de 1100,00 Euro. Suma dată, în opinia sa corespunde totalmente jurisprudenţei CEDO şi nu este exagerată sau nemotivată. Această sumă îi va permite să se restabilească moral şi psihic din situaţia existentă, să achite dobînzile şi penalităţile la datoriile acumulate şi achitate faţă de creditorul său BC,,Mobiasbanca”SA. Totodată, indică că neexecutarea documentului executoriu are loc din data de 02.04.2010, cînd a fost depus spre executare titlul executoriu la Oficiul de executare sect. Rîşcani mun. Chişinău, iar după intrarea în vigoare a modificărilor la Codul de executare, cererea a fost strămutată la 20.06.2011 la executorul judecătoresc Virgiliu Prodan, care a aşteptat cu executarea din motiv că încheierea de primire spre executare ar fi fost contestată.

Solicită reclamantul, inclusiv prin cererea de concretizare a cerinţelor, constatarea faptului încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a documentului executoriu nr. 2-133/10 din 19 februarie 2010 eliberat de Judecătoria Centru mun. Chişinău privind restituirea sumei de 73 000 lei şi repararea prejudiciului moral cauzat prin această încălcare în mărime de 4000 Euro. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 17 iulie 2014 acţiunea a fost admisă parţial, fiind constatat faptul încălcării dreptului lui Cutasevici Vladimir la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi încasat din contul bugetului de stat în beneficiul lui Cutasevici Vladimir echivalentul bănesc pentru compensarea prejudiciului moral în mărime de 3000 lei.

În rest pretenţiile au fost respinse ca neîntemeiate. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Ministerul Justiţiei şi Cutasevici Vladimir au contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2014 s-au respins apelurile declarate de Ministerul Justiţiei şi Cutasevici Vladimir şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 17 iulie 2014. La 16 februarie 2015 Ministerul Justiţiei a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe şi emiterea 3 unei noi hotărîri privind respingerea integrală a acţiunii sau modificarea deciziei instanţei de apel în sensul constatării încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii drept o satisfacţie echitabilă suficientă a prejudiciului moral suportat, sau modificarea deciziei instanţei de apel în sensul diminuării sumei acordate cu titlu de prejudiciu moral.

În susţinerea recursului s-a invocat că au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept material şi au fost apreciate arbitrar probele. Susţine că la caz executorul judecătoresc a reacţionat imediat la toate cererile intimatului şi a întreprins măsurile posibile care puteau a fi întreprinse în mod raţional în scopul executării documentului executoriu, iar instanţa avea ca sarcină exclusivă de a analiza dacă măsurile adoptate de către executorul judecătoresc au fost adecvate, suficiente şi să analizeze dacă a fost respectat termenul rezonabil de executare a hotărîrii judecătoreşti, avînd în vedere că intervalul de timp ce necesită a fi luat în considerare la calcularea termenului rezonabil va constitui acea perioadă cînd documentul executoriu s-a aflat spre executare la executorul judecătoresc vizat.

La 16 februarie 2015 cerere de recurs a declarat şi Cutasevici Vladimir prin intermediul reprezentantului Munteanu Veaceslav, solicitînd admiterea recursului şi modificarea dispoziţiilor judecătoreşti prin majorarea cuantumului prejudiciului moral încasat de la 3000 lei pînă la 4000 Euro. În susţinerea recursului s-a invocat dezacordul cu hotărîrile contestate prin faptul că a fost interpretată în mod eronat legea. De asemenea, indică că la aprecierea prejudiciului moral urma să se ţină cont de caracterul individual al cauzei, iar aceasta în raport cu criteriile de apreciere, cum este complexitatea cauzei, durata neexecutării, comportamentul creditorului, precum şi miza pentru reclamant.

Verificînd legalitatea hotărîrii contestate prin prizma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursurile declarate de către Ministerul Justiţiei şi Cutasevici Vladimir urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

4 În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova şi Cutasevici Vladimir sunt declarative şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Instanţa de recurs reţine că argumentele invocate de recurenţi în cererile de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Colegiul reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). 5 Astfel, reieşind din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Ministerul Justiţiei şi Cutasevici Vladimir ca inadmisibile. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursurile declarate de către Ministerul Justiţiei şi Cutasevici Vladimir prin intermediul reprezentantului Munteanu Veaceslav, se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî 6