2ra-824/15 — Obligarea demolării gardului și restituirii lotului de teren

prima instanţă: V. Brașoveanu dosarul nr. 2ra-824/15 instanţa de apel: D. Manole, N. Traciuc și E. Fistican ÎNCHEIERE 22 aprilie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Galina Stratulat şi Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Doroftei Ana, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Doroftei Ana împotriva lui Bondarenco Piotr cu privire la obligarea demolării gardului și restituirii lotului de teren, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 04 decembrie 2014, prin care s-a respins apelul declarat de Doroftei Ana şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe c o n s t a t ă La 04 decembrie 2013 Doroftei Ana a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Bondarenco Piotr cu privire la obligarea demolării gardului și restituirii lotului de teren (f.d.

4-6). În motivarea acţiunii Doroftei Ana a indicat că împreună cu Berbat Veaceslav sunt proprietarii lotului de pămînt nr. 19 din str-la I Caucaz, mun. Chișinău în baza Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 6/22-9 din 25 octombrie 2012 fiind încriși în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri cu nr. 19776 din 08 noiembrie 2012. În Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren sunt indicate hotarele dintre lotul de pămînt deținut în proprietate și ce aparține lui Bondarenco Piotr din care rezultă că ultimul a ocupat ilegal o parte din lotul de teren care le aparține. La 12 decembrie 2012 Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău a Întreprinderii de Stat “Cadastru” a eliberat certificate în care este indicate suprafața și hotarelșe lotului de teren.

Modul de amplasare a punctelor de hotar sunt indicate în planul geometric recepționat de Întreprinderea de Stat “Cadastru” la 03 decembrie 2012 și nota de verificare dintre datele ce se conțin la Primăria mun. Chișinău și organul cadastral. În vara anului 2011 Bondarenco Piotr a construit gard de piatră fără acordul ei și pe terenul ce îi aparține cu drept de proprietate în baza titlului. Invocă că Bondarenco Piotr a construit gardul de piatră fără a avea certificat de urbanism și autorizație de construcție eliberate de Primăria mun. Chișinău. Prin somația din 25 octombrie 2013 a solicitat lui Bondarenco Piotr dărîmarea gardului construit ilegal și eliberarea lotului de teren ocupat abuziv, însă răspuns nu a primit.

1 Cere Doroftei Ana obligarea lui Bondarenco Piotr să demoleze gardul cu restituirea lotului de teren ocupat abuziv care îi aparține cu drept de proprietate. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 14 iulie 2014 acţiunea depusă de Doroftei Ana a fost respinsă (f.d. 43, 47). La 16 iulie 2014 Doroftei Ana a depus apel nemotivat, iar ulterior a prezentat apel motivat împotriva hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 14 iulie 2014 (f.d. 49, 59-61 ). Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 04 decembrie 2014 a respins apelul declarat de Doroftei Ana şi a menţinut hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 14 iulie 2014 (f.d. 72-77). Prima instanţă şi instanţa de apel au motivat că Doroftei Ana nu a prezentat probe care dovedesc că Bondarenco Piotr a ocupat o parte din terenul care îi aparține, iar actele prezentate de reclamantă nu dovedesc că pîrîtul i-a încălcat dreptul de proprietate.

La 12 iulie 2014 în prezența Anei Doroftei și Berbat Veaceslav inginerul cadastral Perceamlî Valeriu a emis actul prin care s-au efectuat măsurările, s-au amplasat punctele de hotar și li s-a transmis terenul, iar din conținutul acestuia nu rezultă că terenul este ocupat de către pîrît. Doroftei Ana la data predării-primirii terenului și stabilirii hotarului nu a formulat careva obiecții referitor la porțiunea de teren aflată în posesia lui Bondarenco Piotr și semnînd actul a acceptat terenul în formula transmisă. Instanța de apel a mai indicat că din răspunsul Inspecției de Stat în Construcții nr. D-842 din 20 septembrie 2012 rezultă că în urma controlului efectuat s-a constatat că gardul litigios a fost reconstruit în locul gardului deteriorat.

Referitor la argumentul că efectuarea unei expertize funciare era necesară Curtea de Apel Chișinău a indicat că Doroftei Ana nu a fost lipsită de dreptul să solicite în instanța de apel numirea unei expertize în cazul în care considera că aceasta ar fi influențat soluția. La 30 ianuarie 2015 Doroftei Ana a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 04 decembrie 2014, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii. În motivarea recursului Doroftei Ana reiterînd circumstanțele pricinii a indicat că prin acțiunile sale Bondarenco Piotr îi încalcă grav dreptul de proprietate și ignoră condițiile dreptului de vecinătate, că hotărîrile primei instanțe și instanței de apel sunt neîntemeiate.

Instanțele de judecată inferioare i-au încălcat dreptul la apărare și dreptul de a prezenta probe suplimentare. A mai indicat că instanțele de judecată au lăsat fără examinare cererea sa de numire a unei expertize funciare pentru delimitarea liniilor de hotar în natură și că acest act era obligatoriu pentru justa soluționare a cauzei. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii 2 acesteia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

La 02 aprilie 2015 Bondarenco Piotr a prezentat referință la recursul declarat de Doroftei Ana solicitînd declararea acestuia ca inadmisibil. În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Verificând încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate de Doroftei Ana în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar și a referinței, audiind raportul verbal al judecătorului raportor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acesta este inadmisibil din următoarele motive.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Doroftei Ana în cererea de recurs temeiuri prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă nu a invocat. În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nici-o referire cu privire la fondul recursului. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din motivele menţionate şi având în vedere că prima instanţă şi instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate au emis hotărîri legale, iar argumentele invocate de Doroftei Ana în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat inadmisibil. 3 În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Doroftei Ana se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, Judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Galina Stratulat Sveatoslav Moldovan 4