3ra-465/15 — Recunoaşterea încălcării drepturilor şi repararea prejudiciului moral.

Dosarul nr. 3ra-465/15 Prima instanţă: N. Costin Instanţa de apel: M. Anton, I. Secrieru şi Al. Şpac Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 22 aprilie 2015 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecător: Svetlana Novac Judecătorii: Valentina Clevadî, Iurie Bejenaru, Oleg Sternioală şi Tatiana Vieru, examinînd recursul declarat de Lomachin Alexandru, Arcan Gheorghii şi Şingherei Valentina, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Lomachin Alexandru, Arcan Gheorghii, Şingherei Valentina şi Draniceru Iurie împotriva Primăriei mun.

Chişinău privind recunoaşterea încălcării drepturilor şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2014, prin care apelul declarat de Lomachin Alexandru, Arcan Gheorghii, Şingherei Valentina a fost respins, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Grigoriopol din 30 septembrie 2014. ACONSTATAT: La 26 decembrie 2013 Lomachin Alexandru, Arcan Gheorghii, Şingherei Valentina şi Draniceru Iurie s-au adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chişinău privind recunoaşterea încălcării drepturilor şi repararea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că la 18 iulie 2013 au intenţionat să intre în clădirea Primăriei mun.

Chişinău pentru a înregistra o petiţiei, iar la 25 iulie 2013 au intenţionat să asiste la şedinţele Consiliului municipal Chişinău, fiind împiedicaţi ce 1 colaboratorii Pimăriei mun. Chişinău să pătrundă în incinta sediului instituţiei publice vizate supra. Prin acţiunile colaboratorilor Primăriei mun. Chişinău, consideră reclamanţii că li s-a afectat echilibrul psihologic, au retrăit şi au suferit din cauza altercaţiilor desfăşurate în holul instituţiei. Susţin reclamanţii că paza nu le-a explicat motivul interzicerii intrării în clădirea Primăriei, în consecinţă fiind depusă o petiţie împotriva acţiunilor ilegale ale colaboratorilor pazei de stat. Consideră reclamanţii că răspunsul la plîngere l-au primit cu încălcarea termenului prevăzut de legislaţie, adică cu trei săptămâni mai târziu.

Susţin reclamanţii că le-a fost încălcat dreptul de a primi răspuns în limba în care s- au adresat, răspunsul nefîind argumentat şi motivat în partea aplicării forţei fizice şi opunerii rezistenţei de către colaboratorii pazei de stat. De asemenea consideră reclamanţii că la 25 iulie 2013, fiindu-le interzisă intrarea în clădirea Primăriei mun. Chişinău le-au fost încălcate aceleaşi drepturi. Afirmă reclamanţii că la 25 iulie 2013 acces în clădirea Primăriei mun. Chişinău a avut doar presa, iar în rezultatul acestui fapt s-au simţit discriminaţi.

Solicită reclamanţii recunoaşterea încălcării de către pârât a termenul de soluţionare a petiţiei, recunoaşterea încălcării dreptului reclamanţilor la primirea răspunsului în limba în care s-au adresat, recunoaşterea încălcării drepturilor reclamanţilor la accesul în clădirea Primăriei la 18 iulie 2013 şi, în special, la şedinţa Consiliului municipal Chişinău din 25 iulie 2013 şi încasarea din contul pârâtei a sumei de 6000 lei – cu titlu de prejudiciu moral în beneficiul fiecărui reclamant. Prin hotărârea Judecătoriei Grigoriopol din 30 septembrie 2014, cererea de chemare în judecată înaintată de Lomachin Alexandru, Arcan Gheorghii, Şingherei Valentina şi Draniceru Iurie împotriva Primăriei mun.

Chişinău privind recunoaşterea încălcării drepturilor şi repararea prejudiciului moral a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2014 apelul declarat de Lomachin Alexandru, Arcan Gheorghii, Şingherei Valentina a fost respins, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Grigoriopol din 30 septembrie 2014. La 17 februarie 2015 Lomachin Alexandru, Arcan Gheorghii şi Şingherei Valentina au contestat cu recurs decizia instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă. În motivarea recursului a indicat că atît decizia instanţei de apel, cît şi hotărîea primei instanţe sunt ilegale şi neîntemeiate, deoarece, instanţele de judecată nu a constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, fiind aplicate eronat normele de drept material.

Instanţa de recurs reiterează prevederile art. 434 CPC, care statuează expres că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. 2 Copia deciziei motivate a instanţei de apel a fost expediată în adresa părţilor la 28 noiembrie 2014 (f.d. 91), însă la materialele pricinii nu sunt probe care ar certifica data recepţionării de către recurent a copie deciziei motivate. Prin urmare, instanţa de recurs consideră recursul declarat în termen. În conformitate cu prevederile art. 439, alin. alin. (2) şi (3) CPC după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul înaintat de Lomachin Alexandru, Arcan Gheorghii şi Şingherei Valentina întemeiat şi care urmează a fi admis. În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că la 26 decembrie 2013 Lomachin Alexandru, Arcan Gheorghii, Şingherei Valentina şi Draniceru Iurie s-au adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chişinău prin care au solicitat recunoaşterea încălcării dreptului de soluţionare în termen a petiţiei, recunoaşterea încălcării dreptului reclamanţilor la primirea răspunsului în limba în care s-au adresat, recunoaşterea încălcării drepturilor reclamanţilor la accesul în clădirea Primăriei la 18 iulie 2013 şi, în special, la şedinţa Consiliului municipal Chişinău din 25 iulie 2013 şi încasarea din contul pârâtei a sumei de 6000 lei – cu titlu de prejudiciu moral beneficiul fiecărui reclamant.

În urma judecării pricinii în prima instanţă, prin hotărârea Judecătoriei Grigoriopol din 30 septembrie 2014, cererea de chemare în judecată înaintată de Lomachin Alexandru, Arcan Gheorghii, Şingherei Valentina şi Draniceru Iurie privind recunoaşterea încălcării drepturilor şi repararea prejudiciului moral a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, iar prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2014 a fost menţinută hotărîrea enunţată supra supra. Totodată, actele pricinii certifică faptul că la 18 şi 25 iulie 2013 reclamanţii au înaintat Primăriei mun. Chişinău două petiţii prin care au pretins încălcarea dreptului la acces în instituţiile publice şi au exprimat dezacordul cu comportamentul obscur al angajaţilor care asigură paza instituţiei publice (f.d.

48-49). Prin răspunsurile nr. nr. 112 şi 113 din 06 septembrie 2013 Direcţia Administrativă a Primăriei municipiului Chişinău a comunicat petiţionarilor că în baza dispoziţie nr. 1255-d din 15 noiembrie 2012, accesul în cadrul Primăriei municipiului Chişinău, se 3 permite numai în cazul prezentării postului de poliţie a unui act de identitate, care la ieşirea din instituţie se returnează către posesor.

Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, analizînd situaţia de fapt din speţa dată în raport cu probele anexate la dosar, menţionează că pretenţiile înaintate de Lomachin Alexandru, Arcan Gheorghii, Şingherei Valentina şi Draniceru Iurie privind constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen a cererii şi încălcarea dreptului de a primi răspunsul la petiţei în limba în care s-au adresat, sunt întemeiate şi care urmează a fi admise, circumstanţă care atrage netemeinicia hotărîrii primei instanţe şi a deciziei instanţei de apel în partea respingerii acestor pretenţii.

În sensul celor relatate mai sus, instanţa de recurs consideră oportun de a reitera prevederile art. 8, alin. (1) din Legea nr. 190 din 19 iulie 1994 cu privire la petiţionare, care statuează expres că petiţiile se examinează de către organele corespunzătoare în termen de 30 de zile lucrătoare, iar cele care nu necesită o studiere şi examinare suplimentară – fără întîrziere sau în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (4) şi (5). Potrivit alin. alin. (4) şi (5) al acelueaşi articol - petiţiile (cererile) prin care se solicită o informaţie oficială se examinează în termenele stabilite în legislaţia privind accesul la informaţie.

Petiţiile care conţin elemente de extraneitate se examinează în termen de pînă la 90 de zile lucrătoare, cu condiţia ca, în termen de 30 de zile lucrătoare, petiţionarului să i se expedieze un răspuns prin care să fie informat despre măsurile întreprinse în vederea soluţionării petiţiei sale. În cazul în care petiţionarul nu este de acord cu răspunsul primit, el are dreptul să sesizeze instanţa de contencios administrativ în modul stabilit. Instanţa de recurs punctează că petiţionarii în petiţiile adresate Primăriei municipiului Chişinău din 18 şi 25 iulie 2013 şi-au exprimat dezacordul faţă de acţiunile personalului Pazei de Stat care au îngrădit acestora accesul în instituţia publică, astfel, se constată că natura pretenţiilor nu este una care necesită studiere suplimentară circumstanţă care ar duce la extinderea termenului de examinare a petiţiilor.

Or, însăşi Primăria municipiului Chişinău prin răspunsurile nr. 112 şi 113 din 06 septembrie 2013 a menţionat că în baza dispoziţiei nr. 1255-d din 15 noiembrie 2012, accesul în cadrul Primăriei municipiului Chişinău, se permite numai în cazul prezentării postului de poliţie a unui act de identitate, care la ieşirea din instituţie se returnează către posesor. Mai mult decît atît, circumstanţele de fapt descrise mai sus, nu cad sub incidenţa prevederilor stabilite la alin. alin. (4) şi (5) al art. 8 din Legea cu privire la petiţionare. Or, în acest caz legiuitorul a prevăzut două excepţii care nu pot fi aplicate în speţa dată. Prin urmare, instanţa de recurs constată că pretenţiile invocate de către petiţionari sunt exhaustive, asupra cărora planează un cadru legal determinat şi concret, circumstanţă care permitea Primăriei municipiului Chişinău să expedieze un răspuns în cel mai scurt timp.

4 Colegiul instanţei de recurs constată că Primăria municipiului Chişinău urma să expedieze în adresa petiţionarilor un răspuns în termen de 15 zile lucrătoare. Instanţa de recurs consideră necesar de a reitera şi prevederile art. 12, alin. (1) din Legea enunţată supra, potrivit cărora organul sau persoana oficială cărora le-au fost adresate petiţiile sînt obligate: a) să examineze petiţiile, inclusiv cererile prealabile, în termenul stabilit de lege; b) să asigure restabilirea drepturilor lezate şi recuperarea, în condiţiile legii, a prejudiciului cauzat; c) să asigure executarea deciziilor adoptate în urma examinării petiţiilor. Colegiul constată că Primăria municipiului Chişinău a examinat petiţiile din 18 şi 25 iulie 2013 cu încălcarea termenului de 15 zile prevăzut de lege.

Instanţa de recurs, în lumina celor enunţate mai sus consideră oportun de a scoate în vizor şi art. 6.1 CEDO al cărui scop este de a asigura ca nici o persoană, realizarea sau limitarea drepturilor căreia depinde de desfăşurarea unui proces, să nu fie nevoită să aştepte un termen nejustificat de mare pînă la formularea deciziei finale. Acest principiu este atît un drept fundamental al omului, cît şi o condiţie pentru ca un proces să fie considerat echitabil. Astfel, Colegiul constată încălcarea dreptului reclamanţilor la examinarea în termen a petiţiei. Totodată, instanţa de recurs constată netemeinicia poziţiei primei instanţe, menţinută prin decizia instanţei de apel cu privire la respingerea pretenţiei reclamanţilor în ce priveşte încălcarea dreptului de a primi răspunsul în limba de adresare.

Or, potrivit art. 6 din Legea nr. 3465 din 01 septembrie 1989 cu privire la funcţionarea limbilor, care statuează expres că în relaţiile cu organele puterii de stat, administraţiei de stat şi organizaţiilor obşteşti, precum şi cu întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile situate pe teritoriul Republicii Moldova limba de comunicare orală sau scrisă - moldovenească sau rusă - o alege cetăţeanul. Prin urmare, reclamanţii-recurenţii înaintînd petiţiile în limba rusă, Primăria municipiului Chişinău urma să răspundă acestora în limba în care au fost adresate petiţiile, or, prin răspunsul remis de către Primăria mun. Chişinău petiţionarilor în altă limbă decît cea în carea s-au adresat, li se încalcă un dretul prevăzut de lege.

În ceea ce priveşte pretenţiile reclamanţilor privind repararea prejudiciului moral, instanţa de recurs consideră că sunt neîntemeiate, or, constatarea încălcării dreptului la examinare în termen a cererii reprezintă în sine o satisfacţie echitabilă, circumstanţă împărtăşită şi de jurisprudenţa CEDO. De menţionat că în partea respengerii pretenţiilor privind repararea prejudiciului moral, hotărîrea primei instanţe şi decizia instanţei de apel urmează a fi menţinute.

Din considerentele sus-menţionate şi avînd în vedere faptul că circumstanţele pricinii au fost constatate pe deplin de către Curtea de Apel Chişinău însă normele de drept material au fost aplicate eronat, nefiind necesară verificarea suplimentară de dovezi, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Lomachin Alexandru, Arcan Gheorghii şi Şingherei Valentina, a casa decizia instanţei de apel şi 5 hotărîrii primei instanţe în partea respingerii pretenţiilor cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen a cererii şi încălcarea dreptului de a primi răspunsul la petiţei în limba în care s-au adresat, cu pronunţarea în această parte a unei noi hotărîri.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE : Se admite recursul declarat de Lomachin Alexandru, Arcan Gheorghii şi Şingherei Valentina. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Grigoriopol din 30 septembrie 2014, în partea respingerii pretenţiilor cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen a cererii şi încălcarea dreptului de a primi răspunsul la petiţei în limba în care s-au adresat, cu emiterea în această parte a unei noi hotărîri după cum urmează: Se admite parţial acţiunea înaintată de Lomachin Alexandru, Arcan Gheorghii, Şingherei Valentina şi Draniceru Iurie împotriva Primăriei mun.

Chişinău privind recunoaşterea încălcării drepturilor şi repararea prejudiciului moral. Se constată încălcarea de către Primăria municipiului Chişinău a dreptului petiţionarilor Lomachin Alexandru, Arcan Gheorghii, Şingherei Valentina şi Draniceru Iurie de examinarea în termen a petiţei. Se constată încălcarea de către Primăria municipiului Chişinău a dreptului petiţionarilor Lomachin Alexandru, Arcan Gheorghii, Şingherei Valentina şi Draniceru Iurie de a primi răspunsul la petiţei în limba în care s-au adresat. În rest, decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe se menţin. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală Tatiana Vieru 6