3ra-518/15 — Recunoaşterea ilegalităţii refuzului, obligarea achitării compensaţiei pentru chiria spaţiului locativ şi compensarea cheltuielilor de judecată

dosarul nr. 3ra-518/15 prima instanță: V. Orîndaş instanța de apel: D. Manole, N. Traciuc, E. Fistican ÎNCHEIERE 08 aprilie 2015 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druță, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia (Sorocean) Melnic împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului, obligarea achitării compensației pentru chiria spațiului locativ și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 24 iunie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de Natalia (Sorocean) Melnic, casată hotărârea Judecătoriei Centru, municipiul Chișinău din 20 februarie 2014 și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă parțial, c o n s t a t ă: La 22 ianuarie 2013, Natalia (Sorocean) Melnic a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului, obligarea achitării compensației pentru chiria spațiului locativ și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamanta Natalia (Sorocean) Melnic a indicat că este angajată a Ministerului Afacerilor Interne din 03 noiembrie 2006, iar la 23 noiembrie 2012 a adresat către Ministerul Afacerilor Interne o cerere prealabilă prin care a solicitat să-i fie achitată o compensație bănească pentru chiria apartamentului din str. N. Testemiţeanu, 37, mun. Chișinău, începând cu luna octombrie 2009 şi până în luna mai 2011, în mărime de 1000 lei lunar, conform contractului de locațiune, însă, până la data depunerii cererii de chemare în judecată nu a primit nici un răspuns. Susține că în prezent nu dispune de spațiu locativ sub formă de apartament sau casă separată, motiv pentru care este nevoită să locuiască în chirie.

Menționează că la 01 octombrie 2009 a încheiat cu Petru Casian un contract de locațiune conform cărui a închiriat apartamentul nr. 103 din, str. N. Testemiţeanu, 37, mun. Chişinău, unde a locuit până în luna noiembrie 2012 şi a achitat lunar suma de 1000 lei. 1 Reține reclamanta că până în luna noiembrie 2009 Ministerul Afacerilor Interne i-a achitat lunar compensația bănească pentru chiria apartamentului, însă, ulterior, aceasta nu i-a mai fost achitată. Afirmă că s-a adresat de nenumărate ori către CPs Botanica cu cereri prin care a solicitat achitarea compensației, la care a primit doar răspunsuri că compensația o să-i fie achitată.

Solicită reclamanta recunoașterea ilegalității refuzului Ministerului Afacerilor Interne de a-i achita compensația bănească pentru chiria spațiului locativ, încasarea de la Ministerul Afacerilor Interne a compensației pentru chirie în sumă de 15660 lei pentru perioada 01 octombrie 2009-26 aprilie 2011 şi compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 20 februarie 2014 acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 24 iunie 2014 a fost admis apelul declarat de Natalia (Sorocean) Melnic, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă parțial și a fost obligat Ministerul Afacerilor Interne să achite Nataliei (Sorocean) Melnic suma de 15660 lei cu titlu de compensație pentru chiria spațiului locativ, pentru perioada 01 octombrie 2009-26 aprilie 2011. În rest, cererea cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată a fost respinsă ca nefondată. La 11 februarie 2015, în termenul prevăzut de lege, Ministerul Afacerilor Interne a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel cerând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului, recurentul a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, indicând că de către instanța de apel a fost interpretată eronat legislația în vigoare și nu au fost luate în considerație argumentele și probele invocate. Susține că instanța de apel a interpretat în mod eronat art. 6 alin. (1) Cod civil și a apreciat arbitrar probele. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care 2 instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, din considerentele menționate şi având în vedere faptul că instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate şi a aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) şi 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druță Ion Corolevschi 3