2rac-125/15 — Constatarea raspindifii informației defăimătoare, raprarea prejudiciului moral

Dosarul nr.2rac-125/15 Prima instanță: judecătoria economică de circumscripție mun.Chișinău (jud.Z.Talpalaru) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.L.Popova, M.Moraru, A.Panov ) DECIZIE 08 aprilie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Preşedintele completului Svetlana Novac Judecătorii: Tatiana Vieru Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală examinând recursul declarat de ÎMCA”Grawe Carat Asigurări” împotriva deciziei din 29 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a ÎMCA ”Grawe Carat Asigurări ” SA împotriva Biroului Național al Asiguratorilor de Autovehicule mun.Chișinău(în continuare BNAA) privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, încasarea prejudiciului material și moral și a cheltuielilor de judecată c o n s t a t ă : La data de 28.11.2013 ÎMCA ”Grawe Carat Asigurări ” SA a depus în instanța de judecată cerere împotriva Biroului Național al Asiguratorilor de Autovehicule mun.Chișinău(în continuare BNAA) privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale prin constatarea de către instanţă a răspândirii de informaţii defăimătoare prin scrisoarea fără dată şi fără număr adresată Consiliului de Administraţie al BNAA;

cu obligarea pârâtului de a dezminţi toate informaţiile răspândite prin scrisoarea fără dată şi număr adresată Consiliului de Administraţie al BNAA sub forma adresării unei dezminţiri scrise către reclamant şi BNAA cu următorul text: „Biroul Naţional al Asigurătorilor de Autovehicule, prin prezenta dezminte toate informaţiile răspândite prin scrisoarea fostului director Ruslan Petrusenco fară dată şi număr adresata Consiliului de Administraţie al Biroului Naţional al Asigurătorilor de Autovehicule, informaţiile respective sunt neadevărate şi nefondate”. De asemenea a solicitat încasarea prejudiciului material în mărime de 99000,00 lei, a prejudiciului moral în mărime de 1000,00 lei şi a taxei de stat în mărime de 3200,00 lei.

În susţinerea acţiunii s-a indicat că declaraţiile fostului director al Biroului Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule - Ruslan Petrusenco adresate Consiliului de Administraţie BNAA prin scrisoarea fară dată şi număr le consideră ca îndreptate spre ştirbirea reputaţiei profesionale a CA „Grawe Carat Asigurări" S.A. Nu corespuns realității cele indicate de pîrît precum că la încheierea a 450 contracte reclamantul ar fi încălcat legislaţia în vigoare. Scrisoare a depăşit statutul unei 1 simple scrisori expediate BNAA spre examinare, fiind publicată în mai multe surse mass-media. Publicaţiile sunt datate cu 9-11 octombrie 2013 cînd S.A „Grave- Carat" nu a primit materialele care au stat la baza excluderii sale din sistemul Carte Verde, printre care şi scrisoarea vizată.

La 16 octombrie 2013, BNAA a remis reclamantului materialele examinate la şedinţa Adunării Generale extraordinare a membrilor cu drepturi depline ai BNAA din 27 septembrie 2013. Menționează reclamantul că prevederile art.8 lit. с) a Legii nr.64 din 23.04.2010 cu privire la libertatea de exprimare nu sunt aplicabile în speță. Indică reclamantul că nu corespund realității declaraţiile pîrîtului precum că SRL”Grawe Carat” a fost prima care a mediatizat conţinutul scrisorii fostului director al BNAA către Consiliul de administraţie al BNAA. Astfel, la data de 9 octombrie 2013 pe site-urile adevarul.ro, dosug.md. old.eco.md și libnet.md a fost publicat anunţul: „BNAA: în şapte luni ale acestui an S.A „Grawe-Carat Asigurări" a comis 450 de încălcări la încheierea contractelor de „Carte Verde". Acelaşi comunicat a fost publicat la data de 10 octombrie 2013 pe paginile timpul.md şi bal.kanpress.md, iar la 11 octombrie 2013 - pe logos.press.md şi pe e-stireazilei.ro.

Afirmă reclamantul că nu sunt veridice declaraţiile pîrîtului că scrisoarea privind analiza contractelor de asigurare Carte Verde încheiate de reclamant sunt rezultatul unui proces de monitorizare, fiind o prerogativă a directorului BNAA în conformitate cu art.77 lit. к) din statutul BNAA. Din contextul articolului invocat, în coroborare cu art.31 alin.(l) lit. a) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule (în continuare, Legea nr. 414), BNAA ar avea dreptul să monitorizeze doar executarea obligaţiilor financiare în legătură cu accidentele rutiere produse în afara teritoriului Republicii Moldova, avînd ca acoperire poliţele de asigurare Carte Verde ale reclamantului.

Mai mult, singura obligaţie a BNAA, reieşind şi din scopul său enunţat în art.3 din Statutul BNAA, constă în verificarea respectării de către companiile de asigurări a termenilor de plată a prejudiciilor cauzate în afara teritoriului Republicii Moldova. BNAA nu este împuternicit să constate în acţiunile companiilor de asigurări încălcarea legislaţiei, deoarece o astfel de atribuţie a fost instituită Comisiei Naționale a Pieții Financiare(CNFP). Conform rezultatelor controlului intern efectuat de Departamentul asigurări auto a companiei şi hotărîrii CNPF nr. 21/1 din 04.04.2014 cu privire la prescrierea Biroului Naţional al Asigurătorilor de Autovehicule de a respecta legislaţia s-a constatat că reclamantul a admis doar 36 cazuri de aplicare incorectă a categoriei autovehiculului, din care 21 reclamantul le- a depistat de sine stătător reţinînd din contul intermediarilor diferenţele de primă neîncasată.

Menționează reclamantul că nu a contestat faptul săvîrşirii de către intermediari a unor erori, ceea ce a fost reflectat și în procesul-verbal al şedinţei Adunării Generale extraordinare a membrilor cu drepturi depline a BNAA din 27 septembrie 2013, la pagina 5, audieri cu privire la respectarea legislaţiei în domeniul asigurării obligatorii de răspundere civilă auto se indică „astfel, constatăm că toate companiile membre a BNAA - emitente a certificatelor Carte Verde au comis încălcări la aplicarea categoriilor de autovehicule pentru stabilirea primei de asigurare și în 7 luni ale anului curent au cauzat pierderi de peste 2.9 mln.

lei." 2 Reclamantul indică că conform rezultatelor verificărilor efectuate de CNPF, rata erorilor admise de compania sa este cea mai mică, în comparaţie cu celelalte companii de asigurări supuse controlului, BNAA, însă, a evitat să scoată la iveală situaţia reală referitoare la încălcarea de către toate companiile de asigurări a categoriilor autovehiculelor ceea ce duce la aplicarea greşită a primei de asigurare, dar a ales să publice informaţii doar despre reclamant. De asemenea, menționează reclamantul că CNPF nu ar avea dreptul să emită oricare prescripţii în privinţa acestuia, deoarece în art.30 alin.4) din Legea nr.414 se indică că activitatea Biroului National este supusă supravegherii de către autoritatea de supraveghere în corespundere cu prevederile legislaţiei.

Potrivit dispoziţiilor art.4 alin.l) din Legea nr.l92 privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, autoritatea Comisiei se extinde asupra participanţilor la piaţa financiară nebancară, care cuprind emitenţii de valori mobiliare, investitorii, asiguraţii, organizaţiile de autoreglementare pe piaţa valorilor mobiliare, Biroul National al Asigurătorilor de Autovehicule din Republica Moldova, membrii asociaţiilor de economii şi împrumut, clienţii organizaţiilor de microfinanţare şi participanţii profesionişti la piaţa financiară nebancară. Art. 9 lit. d) din acelaşi act normativ prevede că Comisia Naţională a Pieţei Financiare are dreptul să expedieze participanţilor la piaţa financiară nebancară prescripţii spre executare obligatorie, inclusiv în ce priveşte desfăşurarea adunărilor generale ale acţionarilor, să ceară participanţilor la piaţa financiară nebancară prezentarea documentelor contabile și a altor documente necesare, explicaţiilor orale și scrise.

Mai mult, conform listei organelor abilitate cu dreptul de a iniţia controale, anexă la Legea nr. 131 din 08.06.2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, CNPF este abilitată cu dreptul de a iniţia controale privind respectarea legislaţiei în domeniul asigurărilor, inclusiv în cadrul Biroului Naţional al Asigurătorilor de Autovehicule. Indică reclamantul că BNAA nu a contestat niciodată hotărîrile CNPF în legătură cu controalele efectuate. De asemenea, nu există nici o hotărâre judecătorească care ar constata incapacitatea decizională a CNPF de a adopta asemenea hotărâri (prescripţii).

Relatează reclamantul că afirmaţiile pîrîtului referitor la faptul că CNPF nu ar avea acces la sistemul informaţional RCAData sunt incorecte, deoarece în conformitate cu pct.7 al Hotărîrii Guvernului RM nr. 133 din 27.02.2012 cu privire la aprobarea conceptului tehnic al Sistemului automatizat de stat în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, Comisia Naţională a Pieţei Financiare este posesorul sistemului informaţional RCAData şi deţinătorul registrului celor autorizaţi de ea în utilizarea sistemului RCAData. Conform art.31 alin.l) lit. g) al Legii nr. 414, BNAA are ca atribuţie inclusiv utilizarea, în comun cu autoritatea de supraveghere, a sistemului informational unic aferent asigurării obligatorii de răspundere civilă.

Prin urmare, indică reclamantul că BNAA avea posibilitatea să verifice toate informaţiile prezentate de fostul director al BNAA - Ruslan Petrusenco, putînd astfel evita acuzaţiile nejustificate de încălcare a legislaţiei. În conformitate cu pct.12 din hotărîrea CNPF nr. 50/8 din 30.11.2012 cu privire 3 la procesarea electronică a documentelor de asigurare obligatorie de răspundere civilă, perfectarea contractului de asigurare se va efectua în baza certificatului de înmatriculare. Astfel, intermediarii nu au voie să introducă în sistem alte date decît cele indicate în certificatul de înmatriculare, inclusiv de mînă în cazul unui certificat de înmatriculare temporar sau eliberat în regiunea transnistreană.

Este lipsită de temei şi afirmaţia incorectitudinii calculului venitului ratat prezentat de reclamant. Or, pîrîtul a prezentat un înscris care nu este autentificat în modul corespunzător de lege, fiind doar un extras dintr-un registru electronic, veridicitatea conţinutului căruia nu poate fi verificată. Invocă reclamantul prevederile cu art. 14 din Cod civil, care statuiază că persoana lezată într-un drept al său poate cere repararea integrală a prejudiciului și indică că a prezentat raportul primelor de asigurare brute pentru perioada 01.01- 31.12.2013 semnat şi ştampilat de BNAA, care demonstrează suma primelor brute subscrise în mul 2013, în baza căruia a fost calculat venitul ratat. Consideră reclamantul suma prezentată pentru prejudiciul material ca fiind unul real şi întemeiată și care demonstrează că reclamantului i se cauzează un prejudiciu material zilnic.

Menționează reclamantul că în calitate de prejudiciu material nu solicită restituirea venitului ratat, ci cheltuielile pentru publicarea dezminţirilor prezentate de pîrît la sediul reclamantului, astfel, de 99000,00 lei se vor publica atîtea comunicate informative cîte vor fi necesare pentru restabilirea reputaţiei sale profesionale, inclusiv în legătură cu nerespectarea deciziei Curţii de Apel Chişinău de suspendare a deciziei Adunării Generale extraordinare a membrilor cu drepturi depline ai BNAA din 27.09.2013 şi a scrisorii fără dată şi număr a fostului director al BNAA - Ruslan Petrusenco. Prin hotărîrea din data de 29.05.2014 a judecătoriei comerciale de circumscripție, cererea SRL”Grawe Carat Asigurări” a fost respinsă.

Prin decizia din data de 29.10.2014 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de SRL”Grawe Carat Asigurări” și a fost menținută hotărîrea din data de 29.05.2014 a judecătoriei comerciale de circumscripție. La data de 31.01.2015 SRL”Grawe Carat Asigurări” a depus recurs împotriva deciziei din data de 29.10.2014 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului s-a indicat instanțele inferioare corect au constatat aplicabilitatea Legii nr.64 din 23.04.2010 cu privire la libertatea de exprimare. Principalele argumente ale instanţelor inferioare care au dus la respingerea cererii de chemare în judecată au ținut de neprezentarea probelor că informaţiile publicate în 11 surse mass-media (electronice şi de tipar) sub titlul „BNAA: în şapte luni ale acestui an „Grawe-Carat Asigurări” a comis 450 de încălcări la încheierea contractelor de „Carte Verde” sunt defăimătoare, precum și că acestea au cauzat un prejudiciu.

Afirmă recurentul că ținînd cont de prevederile art. 7, 12 alin. (2) şi 24 din Legea nr. 64 din 23.04.2010 cu privire la libertatea de exprimare (în continuare, Legea nr. 64), hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 7 din 24.12.2012 cu privire la practica aplicării de către instanţele de judecată a unor prevederi ale Legii cu privire la libertatea de exprimare (în continuare, Hotărîrea nr. 7) şi jurisprudenţa relevantă, 4 deciziile primei şi celei dea doua instanţe sunt pasibile de a fi casate integral. Menționează reclamantul că instanțele inferioare au interpretat şi aplicat în mod eronat Legea nr. 64. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 64, persoana (inclusiv cea juridică) lezată prin răspîndirea unor relatări cu privire la fapte poate fi restabilită în drepturi dacă informaţia cumulează următoarele funcţii: este falsă; este defăimătoare; permite identificarea persoanei vizate de informaţie.

Indică recurentul că la materialele cauzei au fost anexate prescripţiile emise de Comisia Naţională a Pieţei Financiare în adresa Biroului Naţional al Asigurătorilor de Autovehicule nr. 56/2 din 25.11.2013 şi nr. 21/1 din 04.04.2014, emise după examinarea sub toate aspectele atît a circumstanţelor care au dus la sancţionarea sa cu excluderea din sistemul Carte Verde, cît şi a acuzaţiilor pe fond ale BNAA. La data de 25.11.2013, CNPF a constatat încălcarea flagrantă de către BNAA a normelor legale şi statutare în legătură cu procedura de monitorizare în urma căreia s-au constatat pretinsele 450 contracte de asigurare Carte Verde în legătură cu care s-ar fi aplicat în mod eronat categoria (tipul) autovehiculului.

Aşa cum, procedura prin care s-a constatat o informaţie sau alta a fost declarată ilegală, rezultatele acesteia urmînd analogia regulii „fructelor pomului otrăvit” de asemenea se vor considera inadmisibile. Suplimentar, CNPF a verificat la data de 04.04.2014 în particular, datele conform tuturor autovehiculelor indicate în cele 450 de contracte de asigurare Carte Verde şi a constatat cu certitudine că acestea nu corespund adevărului, mai mult a stabilit că însuşi BNAA a prezentat informaţii eronate sau incomplete în legătură cu aşa presupusa aplicare incorectă a categoriilor autovehiculelor la încheierea poliţelor de asigurare Carte Verde. Invocă recurentul că constatările CNPF la data depunerii recursului n-au fost anulate de către o instanţă de judecată, rămînînd obligatorii spre executare în strictă conformitate cu art. 9 alin.(1), lit. d) din Legea nr. 192 din 12.11.1998.

Relatează recurentul că după pronunţarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2014 pe care a recepționat-o la data de 05.11.2014, hotărîrea integrală a judecătoriei Rîşcani, mun.Chișinău din 17.07.2014 de examinare a cererii de chemare în judecată de anulare a Adunării Generale extraordinare a membrilor BNAA din 27.09.2013 de excludere a ÎMCA ”Grawe Carat Asigurări ” din Carte Verde cu retragerea autorizaţiei de a elibera certificate internaţionale de asigurare Carte Verde, instanţa de judecată a decis ca admisibile și pertinente concluziile CNPF în legătură cu alegațiile BNAA (pag. 17 din hotărîrea judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 17.07.2014). BNAA a depus apel împotriva hotărîrii judecătoriei Rîşcani, mun.Chișinău din 17.07.2014, care la data depunerii prezentului recurs a fost restituit.

Menționează recurentul că conform prevederilor legale, urmează să se respecte principiul prezumției nevinovăției, care în cazul său a fost încălcat odată ce BNAA a difuzat în perioada 09-11 octombrie 2013 informația ponegritoare, fără a le verifica, la mai multe posturi de mass-media. De asemenea a fost încălcat și dreptul la apărare, deoarece abia după aproximativ 6 zile după difuzarea informației în mijloacele de informare în masă, i-a fost pusă la dispoziție toată documentația examinată în cadrul BNAA. Relevă recurentul că conform prevederilor art.2 al Legii nr.64, prin ”defăimare” se înțelege răspîndirea informației false care lezează reputația profesională a persoanei. Astfel, orice informație care se dovedește a fi falsă și care este îndreptată 5 spre știrbirea reputației profesionale a unei persoane, inclusiv juridice, legată de activitatea acesteia este defăimătoare.

Menționează recurentul că a prezentat probe pertinente care confirmă faptul că cele invocate de BNAA nu corespund adevărului și că sursa informației este anume BNAA. Afirmă recurentul că Legea nr.64 nu impune ca condiție determinantă pentru a reține caracterul defăimător al informației – condamnarea morală a persoanei de către opinia publică așa cum este reținută de instanța de fond. Consideră recurentul că o asemenea circumstanţă nu este nici măcar realizabilă, or cel defăimat este o entitate juridică şi nu-i pot fi imputate per esenţă încălcarea normelor morale. Referitor la prejudiciul moral, recurentul a menționat că concluzia instanţei de apel este ilegală precum că ar exista răspundere pentru lezarea reputaţiei profesionale a persoanei doar în cazul în care se întrunesc condiţiile răspunderii delictuale prevăzute la art. 1398 alin. (1) din Codul civil al Republicii Moldova.

Astfel, nici art. 14 alin. (8) din Codul civil al Republicii Moldova, nici art. 7 alin. (3) din Legea nr. 64 nu condiţionează existenţa simultană şi cumulativă a informaţiei defăimătoare şi a unui prejudiciu imediat cauzat de aceasta. Or, nici una din normele legale citate nu impune defăimatului obligativitatea solicitării recuperării prejudiciului material sau moral, în aceeaşi măsură în care instanţa de judecată nu este legată de existenţa oricărui prejudiciu pentru a constata caracterul defăimător al unei informaţii. Menționează recurentul că scrisoarea fără dată şi fără număr a fostului director al BNAA Ruslan Petrusenco, care a stat la baza deciziei de excludere a ÎMCA ”Grawe Carat Asigurări ” din sistemul Carte Verde, urmează a fi examinat şi ca un element a acţiunilor concurenţiale.

Acest fapt fiind indicat și în decizia Consiliului Concurenţei nr. SSP-26 din 28 iulie 2014 care a constatat în acţiunile BNAA încălcarea legii concurenţei anume prin discreditarea ÎMCA ”Grawe Carat Asigurări”.

Aşa cum, consecinţă iminentă a publicării unor informaţii acuzatoare de încălcare falsă a legislaţiei, în legătură cu activitatea unei societăţi comerciale poate reprezenta doar scăderea cifrei de afaceri, ÎMCA ”Grawe Carat Asigurări ” a anexat la materialele cauzei probe pertinente - rezultatele financiare şi cota de piaţă a asigurătorilor pe segmentul asigurărilor generale conform datelor furnizate de CNPF, care elucidează că GRAWE a pierdut 6 locuri după volum de vînzări şi 3 puncte cotă de piaţă anume din cauza limitării activităţii economice a ÎMCA ”Grawe Carat Asigurări ”. Invocă recurentul prevederile art. 14 din Codul civil al Republicii Moldova, care statuiază că reprezintă prejudiciu, pasibil de recuperare inclusiv şi cheltuielile care urmează a fi suportate pentru restabilirea reputaţiei profesionale pătate de BNAA.

Nu este necesară demonstrarea faptului cauzării efective a prejudiciului, or, defăimarea prin caracterul său reprezintă acţiuni de influenţare a opiniei publice care cauzează prejudicii în timp. Menționează recurentul și art.16 alin. (2) din Codul civil al Republicii Moldova, care prevede că orice persoană este în drept să ceară dezmințirea informaţiei ce îi lezează reputaţia profesională dacă cel care a răspîndit-o nu dovedeşte că ea corespunde realităţii. 6 Pct. 5 din Hotărîrea nr. 7, stabilește că informaţia răspîndită de mass-media poate conţine exagerări şi chiar provocări, însă trebuie să fie suficient de exactă pentru a nu dezinforma. Deci, libertatea de exprimare presupune astfel un drept la adevăr absolut, dar nu unul absolut la minciună, or, chiar în conformitate cu art. 32 alin. (2) din Constituţia Republicii Moldova, libertatea exprimării nu poate prejudicia demnitatea/onoarea altei persoane.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în cazul Chauvy and others vs. Franţa, nr. 64915/01, unde în contextul plîngerilor conform art. 10 din Convenţie, s- a recunoscut pentru prima dată că „dreptul persoanei la protecţia reputaţiei” constituie parte a ,,dreptului la protecţia vieţii private”, protejat prin art.8 din Convenţie. Aceeaşi concluzie a fost expusă şi în cauza Pfeifer vs. Austria, nr. 12556/03, în care suplimentar s-a statuat că statele au obligaţia pozitivă de a proteja dreptul individului la reputaţie. Studiind materialele dosarului, Colegiul va admite recursul parțial, va casa parțial decizia din 29 octombrie 2014 a Curţii de Apel Chișinău și hotărîrea din data de 29.05.2014 a judecătoriei comerciale de circumscripție, din următoarele considerente.

În conformitate cu art.445, alin.(1), lit.b)CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. Conform materialelor dosarului s-a stabilit că la data de 27.09.2013 s-a desfășurat adunarea generală extraordinară a membrilor Biroului Naționala al Asiguratorilor de Autovehicule.(f.d.9-16) Adunarea a fost convocată în temeiul deciziei Consiliului de administrare al BNAA din data de 06.09.2013, 16.09.2013 și în conformitate cu prevederile art.art.43, lit.b); 44, 45 al Statutului Biroului Național.

Conform procesului verbal al adunării generale extraordinare a membrilor BNAA pe ordinea de zi a adunării au fost două subiecte și anume: examinarea situației privind ajutorul financiar temporar acordat către companiile de asigurări Biroului Național al Asigurărilor de Autovehicule și respectarea legislației în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă.

În urma dezbaterilor în cadrul celui de al doilea subiect s-a hotărît de a exclude ÎMCA ”Grawe Carat Asigurări” SA din componența membrilor cu drepturi depline ai Biroului Național al Asiguratorilor de Autovehicule cu retragerea autorizației de a elibera certificate internaționale de asigurare Carte Verde.(f.d.15) Colegiul reține că în cadrul dezbaterilor celui de al doilea subiect de pe ordinea de zi a adunării extraordinare a BNAA au fost prezentate mai multe rapoarte, informații, inclusiv și scrisoarea directorului BNAA - Petrusenco Ruslan în care indică despre faptul că în cadrul analizei activității recurentului au fost depistate un șir de încălcări printre care: 459 de contracte au fost înregistrate conform categoriei A, însă conform datelor tehnice la determinarea modelelor de autovehicule, acestea fac parte din altă categorie anume C1-autocamioane cu masa totală maximă autorizată de pînă la 3,5 t; 239 contracte – zona I, abaterea înregistrată este 57696,40 lei/3558,38 euro; 155 contracte – zona II, abaterea înregistrată este 20240,04 lei/1252,20 euro; 65 contracte – zona III, abaterea înregistrată este 46713,76 lei/ 2908,40 euro; a fost stabilit greșit prima de asigurare la 16 contracte, astfel micșorând-se prima de asigurare cu micșorarea categoriei; 16 contracte din zona III,

abaterea înregistrată este 46713,76 lei/2908,40 euro și ca rezultat pentru perioada ianuarie-iulie 2013 s- 7 au înregistrat neajuns de primă de 401468,18 lei/24766,10 euro.(f.d.29) Colegiul reține că conform cererii de chemare în judecată recurentul indică că anume scrisoarea directorului BNAA R.Petrusenco conține informații defăimătoare și anume aceasta a fost preluată de mijloacele de informare în masă și anume aceasta urmează a fi dezmințită și Colegiul va admite această solicitare și va contata faptul răspândirii informației defăimătoare, modificând în această parte decizia instanței de apel din următoarele considerente. Prin prisma prevederilor art.4 al Legii cu privire la libertatea de exprimare, art.32, alin.(1) al Constituției, art.10, alin.(1) al Convenției pentru apărarea drepturilor omului, rezultă expres dreptul oricărui de a se exprima.

Totodată, Colegiul reține că dreptul la exprimare nu este un drept absolut și impune anumite restricții. Astfel, prin prima art.32, alin.(2) al Constituției, alin.(2), art.10 al CEDO sunt stabilite expres restricțiile dreptului la exprimare. Libertatea de exprimare reprezintă unul din fundamentele esenţiale ale societăţii democratice care asigură dezvoltarea ei şi autorealizarea fiecărei persoane (Iladyside către Regatul Unit, 07.12.1976, § 49). Cu toate acestea, libertatea de exprimare nu este absolută. Colegiul reține că recurentul invocă faptul că informația defăimătoare a fost prezentată de intimat în scrisoarea fără dată și fără număr a directorului BNAA adresată Consiliului de administrație a BNAA și Colegiul va reține acest argument din următoarele considerente.

Din materialele dosarului rezultă că scrisoarea fără dată și fără număr a directorului BNAA către Consiliul de administrare a BNAA a fost prezentată pentru a face un raport pe marginea temei din punctul doi al ordinii de zi a ședinței extraordinare și anume respectării legislației în domeniul de asigurare la încheierea contractelor de asigurare Carte Verde. Dar, Colegiul indică că scrisoarea dată a fost preluată ulterior de mijloacele de informare în masă pierzîndu-și astfel calitatea de ”scop lucrativ” de ”uz intern”. Ori, fiind preluată de mass-media aceasta a devenit cunoscută publicului care a primit-o ca o informație pentru sine și nu ca o scrisoare de uz intern. Totodată Colegiul indică că informația dată este defăimătoare din următoarele considerente.

Conform materialelor dosarului (f.d.187 vol.I) Comisia Națională a Pieții Financiare a emis hotărîrea nr.448 publicată în Monitorul Oficial la data de 11.04.2014 cu privire la prescrierea Biroului Național al Asiguratorilor de Autovehicole de a respecta prevederile legale și a hotărît de a prescrie organele de conducere a BNAA în scopul anulării hotărîrii din 27.09.2013 privind sancționarea ÎMCA ”Grawe Carat Asigurări” prin excluderea din componența membrilor cu drepturi depline a BNAA. Prin prisma art.2 al Legii nr.414 din 22.12.2006, Comisia Națională a Pieții Finaciare este autoritate de supraveghere. Astfel, după verificarea datelor prezentate de conducerea BNAA în scrisoarea prezentată Consiliului de administrare a BNAA a stabilit că aceasta nu corespunde adevărului și a prescris BNAA în vederea înlăturării acestor încălcări.

8 În asemenea, circumstanțe, Colegiul reține că s-a stabilit cu certitudine că scrisoarea contestată nu mai are un statut uz intern, ci a fost prezentată publicului, iar informația ce se conține în aceasta este defăimătoare. Colegiu reține că prin prisma art.7 din Legea cu privire la libertatea de exprimare se diferenţiază trei tipuri de lezare a onoarei, demnităţii sau reputaţiei profesionale și anume răspîndirea relatărilor false cu privire la fapte; răspîndirea judecăţilor de valoare fără substrat factologic suficient; injuria. În speță avem răspîndirea relatărilor false cu privire la fapte. Răspunderea juridică pentru răspîndirea relatărilor false cu privire la fapte se poate exercita prin rectificarea sau dezminţirea informaţiei.

Articolul 26 din Legea cu privire la libertatea de exprimare se referă la „dezminţire” ca cea mai importantă formă de restabilire a dreptului lezat. La fel, Colegiul indică că răspunderea juridică va fi dispusă doar în cazul în care informaţia răspîndită cumulează toate trei condiţii enumerateîn alin. (2) al art. 7 din Legea cu privire la libertatea de exprimare, şi anume: dacă informaţia este falsă, este defăimătoare şi permite identificarea persoanei vizate de informaţie. La caz, Colegiul indică că informația prezentată de directorul BNNA R.Petrusenco către consiliul de administrare a BNAA a fost preluată de mijloacele de informare în masă.

Acest fapt se confirmă prin extrasele din ziarele anexate la materialele dosarului și extasele de pe portalurile online, care au preluat informația dată.(f.d.129,175-186) Totodată, Colegiul reține că în informația dată se conțin date false, motiv din care instanța de recurs o consideră defăimătoare și care atentează la onoarea și reputația profesională a recurentului. Astfel, în informația prezentată de directorul R.Petrusenco consiliului de administrare a BNAA se indică despre inexactitatea încheierii a 459 de contracte de asigurare Carte Verde de către recurent.(f.d.29) Ulterior, recurentul a efectuat o verificare privind corectitudinea încheierii contractelor de asigurare Carte Verde și s-a stabilit inexactități la încheierea a 299 contracte.(f.d.37-44) Astfel, Colegiul reține că una din condițiile informației care se consideră defăimătoare și care poate leza onoarea și reputația profesională este ca aceasta să nu corespundă adevărului.

Din cele indicate supra este evident faptul că informația privind incorectitudinea încheierii contractelor de asigurare Carte Verde prezentată consiliului de administrare BNAA este falsă, ori urmare a verificării efectuare de către recurent s-au stabilit inexactități la încheierea contractelor de asigurare Carte Verde doar la unele contracte. Aici, Colegiul mai menționează că deși inexactitatea informației prezentate consiliului de administrare a BNAA se referă doar la numărul contractelor care au fost încheiate, informația dată a fost apreciată în ansamblu și membrii consiliului de administrare, precum și cititorii preluîndu-o din mijloacele de informare în masă au luat-o ca o informație integră, mai mult că numărul de contracte este acela care a atras atenția și a făcut concluzia despre activitatea recurentului în ansamblu.

9 În asemenea circumstanțe, cînd informația despre contractele de asigurare Carte Verde încheiate de recurent nu corespunde realității, Colegiul apreciază informația dată ca fiind una falsă. Totodată, Colegiul apreciază informația dată ca fiind una defăimătoare, care a avut impact asupra reputației recurentului. Aceste două condiții descrise supra cumulate cu a treia condiție privind cunoașterea sursei fac ca informația din scrisoarea directorului BNAA către consiliul de administrare BNAA să fie una care lezează onoarea și reputația profesională a recurentului. În concluzie, Colegiul indică că din materialele dosarului s-a stabilit cu certitudine că informația prezentată de directorul BNAA către consiliul de administrare BNAA este una falsă, defăimătoare pusă de dispoziție de directorul BNAA și preluată ulterior de mijloacele de informare în masă și care lezează onoarea și reputația profesională a recurentului.

În asemenea circumstanțe, Colegiul reiterează că solicitarea recurentului privind constatarea faptului lezării reputației profesionale este întemeiată și va fi admisă. Totodată, recurentul a solicitat în cererea de chemare în judecată dezmințirea informației și Colegiul va admite această solicitare din următoarele considerente. Prin prisma art.2 din Legea cu privire la libertatea de exprimare, dezminţirea este o infirmare a relatărilor defăimătoare cu privire la fapte care nu corespund realităţii, a faptelor care au fost prezentate greşit.

Astfel, dat fiind faptul că informația care a fost prezentată de directorul BNAA către consiliul de administrare nu corespunde adevărului și este una defăimătoare, Colegiul va dispune dezmințirea ei prin obligarea directorului BNAA să transmită o scrisoare consiliului de administrare a BNAA cu conținutul ”Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicole, prin prezenta dezminte toate informațiile răspîndite prin scrisoarea fostului director Ruslan Petrusenco fară data și fără număr adresată Consiliului de administrație a Biroului Național al Asiguratorilor de Autovehicole. Informațiile respective sunt neadevărate și nefondate”. Colegiul reiterează că urmează să fie publicat anume acest conținut de dezmințire odată ce recurentul o solicită, o acceptă și aceasta reprezintă o dezmințire în aprecierea sa.

Totodată, această dezmințire urmează să aibă loc prin metoda în care a fost răspîndită adică prin adresarea unei scrisori de către BNAA către consiliul de administrație a BNAA. Referitor la comunicatul de presă Colegiul reiterează că răspîndirea informației defăimătoare nu a avut loc printr-un comunicat de presă, informația din scrisoarea directorului BNAA fiind preluată de mass media, dar nu răspînduită nemijlocit către acestea. Astfel, Colegiul consideră rezonabil ca dezmințirea să fie efectuată prin obligarea transmiterii scrisorii de către BNAA către consiliul de administrație a BNAA, care ar putea fi preluat ulterior de mass media. Referitor la solicitarea privind repararea prejudiciului material solicitat de recurent, Colegiul reiterează că instanțele inferioare corect au respins această 10 solicitare și va menține decizia recurată în această parte din următoarele considerente.

Conform solicitărilor inițiale și concretizate ulterior, recurentul solicită încasarea de la intimat a prejudiciului material în sumă de 100000 lei și anume 99000 lei ce constituie costul campaniei publicitare speciale cu titlu de despăgubiri pentru cheltuielile ce urmează a fi suportate și 1000 lei prejudiciul moral suferit de managementul recurentului. Aici, Colegiul reține că instanțele inferioare corect au stabilit că recurentul nu a prezentat nici o probă care ar confirma faptul că informația din scrisoarea în litigiu a adus un prejudiciu material și moral companiei și că compensarea dată nu face parte din cazurile stipulate la art.1398 Cod civil. Mai mult decît atît, recurentul indică că suma de 99000 lei constituie costul unei campanii de dezmințire, iar în esența sa repararea prejudiciului are menirea de a repara ceva lezat, să compenseze ceva la ce s-a adus atingere și nu de investiție așa cum dorește recurentul.

Ori, investirea sumei date în precum că dezmințirea informației defăimătoare nu este nimic altceva decît o companie de îmbunătățire a imaginei recurentului, care este diferită ca finalitate de cea a dezmințirii informației defăimătoare. La fel și suma de 1000 lei care trebuie să aibă un caracter de satisfacere a unui prejudiciu suportat, dar nu pentru restabilirea reputației, ceea ce va fi realizat prin dezmințirea informației defăimătoare. Din cele indicate supra, Colegiul va admite recursul și va casa parțial decizia din data de29.10.2014 a Curții de Apel Chișinău și hotărîrea din data de 29.05.2014 a judecătoriei comerciale de circumscripție în partea ce ține de constatarea faptului lezării reputației profesionale și dezmințirea informației, în rest va menține decizia recurată.

În conformitate cu art. art. 445 alin.(1) lit. b), 445, alin.(3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de ÎMCA”Grawe Carat Asigurări” împotriva deciziei din 29 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău.

Se casează decizia din 29 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău și hotărîrea din data de 29.05.2014 a judecătoriei comerciale de circumscripție, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a ÎMCA ”Grawe Carat Asigurări ” SA împotriva Biroului Național al Asiguratorilor de Autovehicule mun.Chișinău privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, încasarea prejudiciului material și moral și a cheltuielilor de judecată, în partea ce ține de constatarea faptului lezării onoarei și reputației profesionale și dezmințirea informației și în această parte se emite o nouă hotărîre prin care: cererea ÎMCA ”Grawe Carat Asigurări ” SA împotriva Biroului Național al Asiguratorilor de Autovehicule mun.Chișinău privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale se admite și se constată faptul lezării onoarei și reputației profesionale a ÎMCA ”Grawe Carat Asigurări ” de către Biroului Național al 11 Asiguratorilor de Autovehicule mun.Chișinău și se obligă Biroului Național al Asiguratorilor de Autovehicule mun.Chișinău să transmită o scrisoare Consiliului de Administrație a Biroului Național al Asiguratorilor de Autovehicule mun.Chișinău cu conținutul ”Biroul Național al Asiguratorilor de Autovehicole,

prin prezenta dezminte toate informațiile răspîndite prin scrisoarea fostului director Ruslan Petrusenco fară data și fără număr adresată Consiliului de administrație a Biroului Național al Asiguratorilor de Autovehicole. Informațiile respective sunt neadevărate și nefondate”. În rest decizia din data de 29.10.2014 a Curții de apel Chișinău și hotărîrea din data de 29.05.2014 a judecătoriei comerciale de circumscripție se mențin. Decizia este irevocabilă. Președinte de ședință Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală 12