2ra-829/15 — Repararea prejudiciului cauzat prin vătămarea sănătăţii

prima instanţă: Gh. Purici dosarul nr.2ra-829/15 instanţa de apel: T. Duca, S. Procopciuc, E. Grumeza ÎNCHEIERE 08 aprilie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru, Oleg Sternioală examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Instituţia Medicală Sanitară publică Spitalul Clinic Republican, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Muntean Viorica către Instituţia Medicală Sanitară publică Spitalul Clinic Republican şi Ungurean Serghei privind repararea prejudiciului cauzat prin vătămarea sănătăţii, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 11 noiembrie 2014 , prin care s- au respins apelurile declarate de Muntean Viorica şi Instituţia Medicală Sanitară publică Spitalul Clinic Republican şi s-a menţinut hotărârea Judecătoriei Soroca din 13 februarie 2014, c o n s t a t ă: La data de 15 decembrie 2010 reclamanta Muntean Viorica a formulat cererea de chemare în judecată împotriva IMSP Spitalul Clinic Republican şi Ungurean Sergiu cu privire recuperarea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii aceasta a indicat că la începutul anului 2005, avînd dureri acute în regiunea toracelui, după investigaţiile efectuate, a fost îndreptată la IMSP Spitalul Clinic Republican pentru efectuarea intervenţiei chirurgicale în vederea înlăturării fierii. În perioada de la 08.02.2005 pînă la 17.02.2005 a fost internată în secţia Chirurgie Generală a IMSP Spitalul Clinic Republican. La 09.02.2005 s-a efectuat o intervenţie chirurgicală de chirurgul Ungurean Sergiu, iar fiind inspectată a doua zi, ultimul i-a comunicat, că totul a decurs fară careva complicaţii. Aflându-se în staţionar, îndată după intervenţia chirurgicală simţea dureri acute în cavitatea abdominală, despre ce i-a comunicat chirurgului Ungurean Sergiu, ultimul expunându-se că asemenea senzaţii au toţi pacienţii în cazuri similare şi cu timp dispărea.

Durerile au continuat şi după externare. La o lună după intervenţia chirurgicală, starea sănătăţii s-a înrăutăţit considerabil, a apărut febră, avea ameţeli, greţuri, dureri de cap, locul intervenţiei a apărut o fisură din care curgea puroi. S-a adresat chirurgul Ungurean Sergiu pentru a fi internată în spital, însă a primit refuz. 1 Revenind la Soroca, a fost internată în Spitalul Raional, unde a primit timp de o săptămână tratament, iar din cauza stării sănătăţii şi suferinţelor nu putea să se angajeze în cîmpul muncii. La 23.11.2009, avînd un acces insuportabil de durere în regiunea abdominală, a fost internată în IMSP Spitalul Raional Soroca „ A.Prisăcari” şi după examinarea medicală s-a decis necesitatea efectuării unei intervenţii chirurgicale.

Potrivit raportului de examinare medico-legală Nr. 441 din 06.04. tifonul depistat la data de 23.11.2009, a fost lăsat în cavitatea abdominală, fiind admise încălcări tehnice în urma intervenţiei chirurgicale din 09.02.2005. Starea pacientei şi modificările depistate timpul operaţiei a prezentat pericol pentru viaţă. Consideră reclamanta că vina în cauzarea suferinţelor fizice şi psihice poartă IMSP Spitalul Clinic Republican, care n-a creat condiţii necesare pentru efectuarea intervenţiei chirurgicale calitative şi admiterea efectuarea intervenţiei a chirurgilor necompetenţi, neglijenţi, cu o slabă pregătire profesională precum medicul- chirurg Ungurean Sergiu responsabil de calitatea intervenţiei chirurgicale şi de consecinţele ei.

Solicită reclamanta încasarea de la pîrîţi a prejudiciului moral în mărime - 160 000 lei, încasarea prejudiciului material cauzat prin pierderea capacităţii de muncă în perioada martie 2005-octombrie 2009 în sumă 67 200 lei, compus din produsul unui salariu a lucrătorului cu studii medii speciale în instituţie preşcolară în mărime de 1200 lei cu 56 de luni în care nu a activat, încasarea cheltuielilor suportate pentru serviciile persoanei angajate pentru efectuarea lucrărilor în gospodărie în mărime de 44.800 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Soroca din 13 februarie 2014 acţiunea s-a admis parţial. S-a încasat de la IMSP Spitalului Clinic Republican în beneficiul lui Muntean Viorica prejudiciul moral în mărime de 50 000 lei.

Pretenţia privind încasarea prejudiciului material s-a respins ca neîntemeiată. S-a încasat de la IMSP Spitalului Clinic Republican în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 100 lei. În rest acţiunea s-a respins ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 11 noiembrie 2014 , prin care s-au respins apelurile declarate de Munteanu Victor şi Instituţia Medicală Sanitară publică Spitalul Clinic Republican şi s-a menţinut hotărârea Judecătoriei Soroca din 13 februarie 2014. La 10 februarie 2015, MSP Spitalul Clinic Republican a declarat recurs, în termen legal, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 11.11.2014 şi a hotărârii Judecătoriei Soroca din 13.02.2014 cu pronunţarea unei noi hotărâri prin care să se respingă acţiunea.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că nu este de acord cu decizia instanţei de apel, considerând că s-a aplicat eronat normele de drept procedural şi material, iar circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii nu au fost constatate şi elucidate pe deplin. Indică recurentul că este pasibilă casării Hotărârea Judecătoriei Soroca din 13.02.2014 şi Decizia Curţii de Apel Bălţi din 11.11.2014 pentru faptul că, la examinarea în fond a pricinii instanţa judecătorească s-a pronunţat asupra drepturilor unei persoane neantrenate în proces, recurenta având, în condiţiile art. 2 1415 alin. (1) din Codul civil, dreptul la acţiune în regres faţă de angajaţii săi consideraţi culpabili în cauzarea prejudiciului intimatei.

La acest capitol de asemenea menţionează că dreptul la acţiune în regres a recurentei, prevăzut la art. 1415 alin. (1) din Codul civil poate fi realizat în coroborare cu prevederile art. 1403 alin. (2) din Codul civil. Aceasta presupune că la stabilirea cauzării de prejudicii de către angajaţi/prepuşi şi implicarea răspunderii delictuale a angajatorului/comitentului, ultimul are drept de regres faţă de angajaţii săi/prepuşi. Or, în cazul în care instanţa de fond s-a expus asupra răspunderii delictuale a asistentei de operaţii Găvoază Liubovi, fără ca aceasta să fie atrasă în procesul judecat, exercitarea dreptului de regres al recurentului este imposibilă. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de MSP Spitalul Clinic Republican este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu dispoziţia art.432 alin.(1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că temeiurile recursului declarat nu se încadrează în prevederile art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, cauza fiind judecată cu respectarea normelor de drept material şi procesual, astfel, recursul fiind vădit neîntemeiat.

Argumentele invocate de MSP Spitalul Clinic Republican în cererea de recurs că hotărârea judecătorească este ilegală, poartă un caracter declarativ şi nu pot fi reţinute. Dezacordul cu decizia instanţei de apel prin relatarea situaţiei în viziunea recurentului, este inadmisibilă din considerentele că nu se încadrează în prevederile art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a acestei hotărâri, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea lor dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Călăuzindu-se de art.440 CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433 CPC şi anume la lit.a), care expres prevede că cererea de recurs se 3 consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate şi a aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către MSP Spitalul Clinic Republican , ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 431 alin.(2), 433 lit. a), art.440 alin.(1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către MSP Spitalul Clinic Republican , se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Oleg Sternioală 4