2ra-700/15 — Încasarea datoriei, dobânzii de întîrziere şi prejudiciului moral

prima instanţă: I.Bulhac dosarul nr. 2ra-700/15 instanţa de apel: V.Pruteanu, A.Minciuna, I.Cimpoi ÎNCHEIERE 08 aprilie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca – Doneva, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Cecan Ion, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Melenciuc Valeriu împotriva lui Cecan Ion cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întîrziere şi prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 03 decembrie 2014 prin care a fost respins apelul declarat de Cecan Ion şi menţinută hotărârea Judecătoriei Ciocana mun.Chişinău din 25 martie 2014, c o n s t a t ă La 03 august 2010, Melenciuc Valeriu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Cecan Ion cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întîrziere şi prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii s-a indicat că, la 13 august 2011 i-a acordat lui Cecan Ion un împrumut în sumă de 1000 euro, cu termenul de rambursare în rate şi anume: 500 euro pînă la 31 decembrie 2011 şi 500 euro pînă la 31 mai 2012, fiind întocmită în acest sens o recipisă. La 11 februarie 2012 pîrîtul i-a restituit doar suma de 250 dolari SUA, care conform cursului oficial afişat de către Banca Naţională a Moldovei constituia suma de 189,39 lei, însă pînă în prezent nu a întors integral suma împrumutată. Consideră că Cecan Ion este obligat să restituie împrumutul în termenul şi modul stabilit în contract, precum şi dobînda de întîrziere în mărimea prevăzută de art.619 Cod civil. 1 Urmare a acţiunilor pîrîtului i-a fost cauzat prejudiciu moral.

Solicită reclamantul prin cererea de chemare în judecată şi cererea de majorare a pretenţiilor din 18 februarie 2014, încasarea de la Cecan Ion în beneficiul său a datoriei în mărime de 810 euro, dobânzii de întîrziere în sumă de 121,85 euro, prejudiciului moral în mărime de 2000 lei şi cheltuielile de judecată în sumă de 5 218 lei (f.3-4,15-16). Prin hotărârea Judecătoriei Floreşti din 31 martie 2014 acţiunea a fost admisă parţial. S-a încasat de la Cecan Ion pentru Melenciuc Valeriu datoria în mărime de 810 euro, dobânda de întîrziere în sumă de 121,85 euro şi cheltuielile de judecată 3 518 lei. S-a încasat de la Cecan Ion în beneficiul statului cheltuielile pentru înştiinţare şi chemare a părţilor în judecată 14,70 lei Nefiind de acord cu hotărârea primei instanţe, Cecan Ion a contestat-o cu apel.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 decembrie 2014 a fost respins apelul declarat de către Cecan Ion, cu menţinerea hotărârii primei instanţe. La 02 februarie 2015, în termenul prevăzut de lege, Cecan Ion a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri de respingere a pretenţiilor integral. În susţinerea recursului s-a indicat că, la examinarea pricinii instanţele judecătoreşti au interpretat eronat normele de drept material, nefiind constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii. În acest sens menţionează că recipisa din 13 august 2011 nu poate fi reţinută întru confirmarea existenţei între părţi a unui raport juridic de împrumut, deoarece nu i-a fost transmisă suma indicată.

Consideră că în cazul în speţă raporturile apărute între părţi constituie raporturi referitoare la obligaţiile ce se nasc din cauzarea de daune. Verificînd legalitatea hotărârii contestate prin prizma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Cecan Ion urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

2 În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Cecan Ion este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Instanţa de recurs reţine că argumentele invocate de Cecan Ion în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Colegiul reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). 3 Astfel, reieşind din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Cecan Ion ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Cecan Ion se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca - Doneva Valentina Clevadî 4