2ra-452/15 — Repararea prejudiciului material şi a celui moral cauzat prin acţiunile ilegale ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, şi încasarea cheltuielilor de judecată

Prima instanţă, Jud. Buiucani mun. Chişinău:Sv. Balmuş dosarul nr.2ra-452/15 Instanţa de apel, Curtea de Apel Chişinău: L. Bulgac, L. Popova, M. Guzun DECIZIE 08 aprilie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Galina Stratulat Iuliana Oprea Ion Druţă examinînd, fără înştiinţarea participanţilor la proces, recursurile declarate de către Romanenco Gherman, Romanenco Svetlana şi Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Romanenco Gherman şi Romanenco Svetlana împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova şi Procuraturii Generale a Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material şi a celui moral cauzat prin acţiunile ilegale ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21 octombrie 2014, prin care au fost admise apelurile declarate de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova şi Procuratura Generală a Republicii Moldova, casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 23 aprilie 2014 şi emisă o nouă hotărîre prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă La 21 octombrie 2013, Romanenco Gherman şi Romanenco Svetlana, fiul şi mama, au depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei şi Procuraturii Generale cu privire la repararea prejudiciului material şi a celui moral cauzat prin acţiunile ilegale ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, şi încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că la 26 februarie 2010, de către organul de urmărire penală sectorul de poliţie „Dacia” al Comisariatului de Poliţie Bălţi a fost percheziţionat şi reţinut ilegal Romanenco Gherman, a.n.

24 mai 1993, ca rezultat fiind intentată cauza penală nr. 2010040347 pe elementele infracţiunii prevăzute de art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal – circulaţia ilegală cu utilizarea substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, a căror circulaţie în scopuri medicinale este interzisă, fără scop de înstrăinare. 1 Susţin reclamanţii Romanenco Gherman şi Romanenco Svetlana că în cadrul acestui dosar penal lui Romanenco Gherman i-a fost înaintată învinuirea pentru faptul că la 26 februarie 2010, aproximativ pe la ora 1200, aflîndu-se în apropierea şcolii profesionale nr. 5, a procurat pentru consum personal, un pachet de marihuană, fiindu-i incriminat procurarea şi păstrarea ilegală a substanţelor narcotice săvîrşite în proporţii mari fără scop de înstrăinare.

Prin sentinţa Judecătoriei Bălţi din 11 august 2011, Romanenco Gherman a fost achitat în săvîrşirea infracţiunii prevăzute de art. 217 alin. (3) lit. c) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întruneşte elementele infracţiunii.

Menţionează reclamanţii să sentinţa Judecătoriei Bălţi din 11 august 2011, a fost menţinută prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Bălţi din 02 noiembrie 2011 şi prin decizia Colegiului penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 30 octombrie 2012. Consideră reclamanţii că prin acţiunile ilegale ale organelor de urmărire penală ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti lui Romanenco Gherman i-a fost cauzat un prejudiciu moral exprimat: prin efectuarea la 26 februarie 2010 a perchiziţiei cu reţinerea ulterioară ilegală al acestuia; prin aplicarea faţă de acesta a măsurii preventive - obligarea de a nu părăsi localitatea, care a fost menţinută mai mult de un an pînă la data de 11 august 2011; prin învinuirea ilegală de comiterea unei infracţiuni; prin încălcarea dreptului la apărare, fiind la acel moment minor, a fost audiat în lipsa reprezentantului său legal şi a unui apărător, precum şi fiind reţinut ilegal mai mult de 6 ore, a fost imobilizat fizic cu mînele ţinute la spate, deplasîndu-se în aşa mod 20 de minute de la instituţia de învățământ pînă la sectorul de poliţie, fără a i se explica drepturile lui procesuale şi fără a fi întocmit în acest sens a unui proces-verbal de reţinere.

De asemenea, susţin reclamanţii că termenul îndelungat de urmărire penală şi de judecare a cauzei penale timp aproximativ de 3 ani, a influenţat negativ asupra stării psihice a reclamantului, cauzându-i un stres puternic şi lipsa de încredere în organele de urmărire penală, precum şi i-a fost prejudiciată reputaţia acestuia printre profesori şi colegi în cadrul instituţii de învățământ în care acesta î-şi făcea studiile.

Iar, ceea ce priveşte prejudiciul material, acesta se manifestă prin cheltuielile financiare pe care mama reclamantului Romanenco Svetlana, în calitate de reprezentant legal al acestuia, le-a suportat pe toată durata urmării penale şi examinării dosarului penal în cadrul instanţelor de judecată întru angajarea unui avocat pentru acordarea asistenţei juridice lui Romanenco Gherman în sumă totală de 7500 lei conform bonurilor de plată nr. 870740, nr. 870741, nr. 509761 şi nr. 509774. Cer Romanenco Gherman şi Romanenco Svetlana încasarea din bugetul statului prin intermediul Ministerului Justiţiei şi Procuraturii Generale sumei de 7500 lei cu titlu de prejudiciu material, sumei de 25000 lei cu titlu de prejudiciu moral şi sumei de 4000 lei cu titlu de cheltuieli de asistenţă juridică în prezenta cauză.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 23 aprilie 2014, acţiunea a fost admisă parţial, fiind încasate din bugetul statului cu titlu de prejudiciu moral în beneficiul lui Gherman Romanenco şi Svetlanei Romanenco suma de 25000 lei, raportată proporţional pentru fiecare, cu titlu de prejudiciu material în beneficiul lui 2 Romanenco Gherman suma de 2500 lei şi în beneficiul Svetlanei Romanenco suma de 5000 lei şi cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 4000 lei în beneficiul lui Romanenco Gherman. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 octombrie 2014, au fost admise apelurile declarate de către Ministerul Justiţiei şi Procuratura Generală, casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 23 aprilie 2014 şi emisă o nouă hotărîre prin care acţiunea a fost admisă parţial şi încasate din bugetul statului în beneficiul lui Romanenco Gherman suma de 3000 lei cu titlu de prejudiciu moral şi suma de 2500 lei cu titlu de cheltuielile de asistenţă juridică, iar în total suma de 5500 lei. În rest, acţiunea a fost respinsă. La 22 decembrie 2014, în termenul prevăzut de art. 434 CPC, Romanenco Gherman şi Romanenco Svetlana prin intermediul avocatului Mariana Talmaci (în baza mandatului seria MA nr. 0036537 din 01 octombrie 2013), au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21 octombrie 2014 cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 23 aprilie 2014. În motivarea recursului Romanenco Gherman şi Romanenco Svetlana au invocat că instanţa de apel arbitrar a apreciat probele administrate, fapt ce a adus la încălcarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material. În susţinerea cererii de recurs, recurenţii-reclamanţi Romanenco Gherman şi Romanenco Svetlana au indicat că instanţa de apel neîntemeiat a încasat doar suma de 2500 lei cu titlu de prejudiciu material, deoarece la materialele dosarului au fost prezentate bonurile de plată în valoare de 7500 lei pentru asistenţa juridică acordată lui Romanenco Gherman la etapa urmării penale şi judecării cauzei penale, mai mult ca atît, instanţa de apel nu s-a expus în privinţa cheltuielilor de judecată în sumă de 4000 lei.

Declar recurenţii-reclamanţi că în ceea ce priveşte statutul Svetlanei Romanenco în litigiul dat, ea fiind mama lui Romanenco Gherman, în calitate de reprezentant legal al acestuia, a asistat la toate actele de procedură în cadrul urmăririi penale de asemenea şi în prima instanţă de judecată, suferind enorm alături de fiul său minor, care a suportat cheltuielile de asistenţă juridică acordată fiul ei. Astfel, susţin recurenţii-reclamanţi Romanenco Gherman şi Romanenco Svetlana că instanţa de apel la determinarea mărimii compensaţiei morale nu a ţinut cont de gravitatea suferinţelor psihice şi fizice ale dânșilor, cît şi de datele obiective care certifică acest fapt.

La 31 decembrie 2014, şi Ministerul Justiţiei a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21 octombrie 2014 sau subsidiar modificarea acesteia în sensul diminuării sumelor acordate cu titlu de prejudiciu moral şi cheltuielile de asistenţă juridică. În susţinerea recursului Ministerul Justiţiei a invocat că instanţa de apel arbitrar a apreciat probele administrate, fapt ce a adus la interpretarea eronată a dreptului material care reglementează aprecierea prejudiciului moral. Consideră recurentul-pîrît Ministerul Justiţiei că prin aplicarea măsurilor de constrângere lui Romanenco Gherman nu i-a fost cauzat un prejudiciu moral 3 semnificativ şi faptul că acesta a fost achitat reprezintă prin sine o remediere echitabilă.

Totodată, susţine recurentul-pîrît că instanţa de apel neîntemeiat a încasat în beneficiul lui Romanenco Gherman cheltuielile de asistenţă juridică, deoarece nu a fost demonstrat faptul că acestea au fost reale, necesare şi rezonabile. În conformitate cu art. 434 alin. (1) şi alin. (2) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele dosarului atestă că copia deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21 octombrie 2014 a fost expediată în adresa Ministerului Justiţiei la 28 octombrie 2014 şi recepţionată de către recurent la 04 noiembrie 2014 (f.d. 130, 140). În circumstanţele relevante, recursul declarat de către Ministerul Justiţiei se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege.

La 30 ianuarie 2015, în adresa lui Romanenco Gherman, Romanenco Svetlana, Ministerului Justiţiei şi Procuraturii Generale au fost expediate copiile cererilor de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţelor. La 11 februarie 2015, Procuratura Generală a depus referinţă, solicitînd să fie considerat ca inadmisibil recursul declarat de către Romanenco Gherman şi Romanenco Svetlana, cu menţinerea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21 octombrie 2014, pe care o consideră întemeiată şi legală. Prin încheierea Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 11 martie 2015, recursurile declarate de către Romanenco Gherman, Romanenco Svetlana şi Ministerul Justiţiei au fost considerate admisibile.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererile de recurs şi obiecţiile expuse în referinţă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de către Ministerul Justiţiei neîntemeiat şi pasibil a fi respins, iar recursul declarat de către Romanenco Gherman şi Romanenco Svetlana întemeiat care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi modificarea hotărîrii primei instanţe în partea micşorării cuantumului sumei încasate cu titlu de prejudiciu moral, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să modifice decizia instanţei de apel şi/sau hotărîrea primei instanţe. Din materialele dosarului rezultă că, prin sentinţa Judecătoriei Bălţi din 11 august 2011, Romanenco Gherman a fost achitat în săvîrşirea infracţiunii prevăzute de art. 217 alin. (3) lit. c) din Codul penal - circulaţia ilegală cu utilizarea substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, a căror circulaţie în scopuri medicinale este interzisă, fără scop de înstrăinare, pe motiv că fapta nu întruneşte elementele infracţiunii. Sentinţa judecătorească sus-enunţată a fost menţinută prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Bălţi din 02 noiembrie 2011 şi decizia Colegiului penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 30 octombrie 2012 (f.d.

7- 32). 4 De asemenea, potrivit actelor judecătoreşti de dispoziţie supra vizate, s-a stabilit cu certitudine că reţinerea lui Romanenco Gherman, la acel moment în vîrstă de 16 ani, a fost una ilegală, în absenţa reprezentantului legal al minorului, inclusiv dreptul la un apărător, fără a i se explica drepturile procesuale ale acestuia, fără a i se explica temeiurile reţinerii şi fără întocmirea procesului-verbal de reţinere în decurs de 3 ore de la momentul privării lui de libertate. La fel s-a stabilit că în cadrul urmăririi penale şi în prima instanţă la examinarea cauzei penale, Romanenco Svetlana l-a reprezentat pe Romanenco Gherman, minor la acel moment, achitînd şi serviciile de asistenţă juridică în mărime de 5000 lei.

În conformitate cu art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea „Privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuratorii şi ale instanţelor judecătoreşti” nr. 1545 din 25 februarie 1998, este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reţinerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declaraţie de a nu părăsi localitatea sau ţara, tragerii ilegale la răspundere penală.

Potrivit art. 10 din Legea „Privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuratorii şi ale instanţelor judecătoreşti”, dreptul persoanei fizice la repararea prejudiciului moral în mărimea şi în modul stabilite de prezenta lege apare în cazurile specificate la art. 6. Conform art. 6 lit. a) din aceiaşi Lege, dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea şi modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul devenirii definitive şi irevocabile a sentinţei de achitare. Prin prisma art. 11 alin. (1) lit. a) – lit. h) din Legea „Privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuratorii şi ale instanţelor judecătoreşti”, mărimea compensaţiei pentru repararea prejudiciului moral se stabileşte de instanţa de judecată în modul prevăzut de prezenta lege.

Mărimea concretă a compensaţiei se determină luîndu-se în considerare de: gravitatea infracţiunii de a cărei săvârșire a fost învinuită persoana respectivă; caracterul şi gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală şi la examinarea cauzei penale în instanţa de judecată; rezonanţa pe care a avut-o în societate informaţia despre învinuirea persoanei; durata urmăririi penale, precum şi durata examinării cauzei penale în instanţa de judecată; natura dreptului personal şi locul lui în sistemul de valori al persoanei; suferințele fizice, caracterul şi gradul suferinţelor psihice; măsura în care compensaţia bănească poate atenua suferinţele fizice şi psihice cauzate; durata aflării nelegitime a persoanei în detenţie.

Iar, conform art. 1405 alin. (1) din Codul civil, prejudiciul cauzat persoanei fizice prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală se repară de către stat integral, indiferent de vinovăţia persoanelor de răspundere ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanţelor de judecată. Potrivit art. 1423 alin. alin. (1) şi (2) din Codul civil, mărimea compensaţiei pentru prejudiciul moral se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie 5 persoanei vătămate.

Caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice le apreciază instanţa de judecată, luînd în considerare circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi statutul social al persoanei vătămate. În conformitate cu art. 78 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, reprezentantul legal al victimei, părţii vătămate, părţii civile, bănuitului, învinuitului sau inculpatului dispune de dreptul să ceară repararea prejudiciului cauzat de acţiunile nelegitime ale organului de urmărire penală sau ale instanţei şi compensarea cheltuielilor suportate în cauza penală. Or, reieşind din prevederile art. 78 Cod de procedură penală, în funcţie de calitatea procesuală a părţii pe care o reprezintă, reprezentantul legal se va bucura de anumite drepturi.

Astfel, reprezentantul legal al bănuitului, învinuitului, inculpatului va beneficia de drepturi arătate în art. 66 CPP, unde, la fel ca şi învinuitul, inculpatul, are dreptul să ceară şi să primească repararea prejudiciului cauzat de acţiunile nelegitime ale organului de urmărire penală sau ale instanţei de judecată.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi Declaraţia privind principiile de bază ale justiţiei cu privire la victimele crimelor şi victimele abuzului din partea puterii adoptată de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 40/34 din 29 noiembrie 1985, la (pct. 2), potrivit căreia termenul „victimă” include, în cazurile corespunzătoare, rudele apropiate sau persoanelor întreţinute de victimă, precum şi persoanele cărora le-a fost cauzat prejudiciu în încercarea de a ajuta victimele aflate în situaţii critice sau în încercarea de a preveni victimizarea.

În circumstanţele relevate şi în contextul normelor de drept citate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră legală şi întemeiată hotărîrea primei instanţe privind încasarea din bugetul statului cu titlu de prejudiciu material în beneficiul lui Romanenco Gherman a sumei de 2500 lei şi în beneficiul Svetlanei Romanenco a sumei de 5000 lei, deoarece din suportul probatoriu la materialele dosarul se atestă că pe toată durata urmăririi penale şi examinării dosarului penal, recurenţii-reclamanţi au suportat cheltuieli financiare pentru asistenţa juridică acordată lui Romanenco Gherman, fapt ce rezultă din bonul de plată seria EN nr. 509774 din 30 octombrie 2012 în sumă de 2500 lei achitată de către Gherman Romanenco (f.d.

62), şi bonurile de plată: seria EN nr. 509761 din 12 octombrie 2011 în sumă de 3000 lei; seria EC nr. 870741 din 29 aprilie 2010 în sumă de 1000 lei şi seria EC nr. 870740 din 18 martie 2010 în sumă de 1000 lei, iar în total în sumă de 5000 lei achitată de către Romanenco Svetlana, în calitate de reprezentant legal al minorului aflat sub urmărire penală (f.d. 60, 63-64). De asemenea, este legală şi întemeiată hotărîrea primei instanţe privind repararea prejudiciului moral cauzat atît lui Romanenco Gherman, cît şi Svetlanei Romanenco. Astfel, în opinia Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie suma încasată în beneficiul lui Romanenco Gherman şi Romanenco Svetlana – 25000 lei cu titlu de prejudiciu moral este 6 exagerată, nefiind proporţională prejudiciului moral suferit, fapt ce impune necesitatea modificării hotărîrii primei instanţe în această parte.

În speţă, ţinînd cont de durata urmării penale şi examinării cauzei penale de aproximativ de 3 ani, faptul privării lui Romanenco Gherman de dreptul la libera circulaţie, fiindu-i aplicată măsura de reprimare – obligaţiunea de a nu părăsi localitatea, informaţia despre învinuirea acestuia în comiterea infracţiunii, în condiţiile în care la acel moment recurentul-reclamant era minor şi a fost reţinut în apropierea instituţiei de învățământ unde î-şi făcea studiile, caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice cauzate pe parcursul ţinerii sub urmărire penală, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că suma de 10000 lei este în măsura de a atenua suferințele psihice şi fizice cauzate atît lui Romanenco Gherman, fiind la acel moment minor, cît şi mamei acestuia Romanenco Svetlana, care în calitate de reprezentant legal, l-a însoţit pe acesta pe toată durată urmăririi penale şi examinării cauzei penale, fiind una echitabilă şi suficientă pentru ambii pentru prejudiciul moral suferit de către ultimii.

În acest context, nu pot fi reţinute ca fiind întemeiate argumentele recurentului Ministerul Justiţiei că lui Romanenco Gherman nu i-a fost cauzat un prejudiciu moral semnificativ şi faptul că acesta a fost achitat reprezintă prin sine o remediere echitabilă, or, la determinarea cuantumului prejudiciului moral urmează să se respecte criteriul echităţii, care presupune că despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raţionale şi echitabile, adică trebuie stabilite în aşa fel încît să asigure efectiv o compensare suficientă a prejudiciului moral cauzat, ca astfel să fie menţinut echilibrul între daunele efectiv pricinuite şi suma acordată. Mai mult ca atît, potrivit normelor de drept citate supra rezultă că, prejudiciul moral se repară integral, indiferent de culpa persoanelor cu funcţii de răspundere din organele de urmărire penală, ale procuraturii şi din instanţele de judecată.

Conform art. 96 alin. (1) CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile ei de asistenţă juridică, în măsură în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că prima instanţă corect a dispus spre încasare în beneficiul lui Romanenco Gherman şi suma de 4000 lei cu titlu de cheltuieli de asistenţă juridică, deoarece din actele pricinii, în special din bonul de plată seria EN nr. 509782 din 01 octombrie 2013 (f.d.

61), rezultă că pentru acordare asistenţei juridice de către avocatul Talmaci Mariana în cadrul acestui dosar civil, pînă la finalizare, în speţă pentru toate 3 nivele de reprezentare în judecată, Romanenco Gherman a achitat suma de 4000 lei, încheind în acest scop contractul de asistenţă juridică nr. 10 din 01 octombrie 2013, fapt ce denotă că această sumă este una reală, necesară şi rezonabilă (f.d.

37). Din considerentele menţionate, şi avînd în vedere că instanţa de apel arbitrar a apreciat probele la dosar, considerând eronat că recurenta Svetlana Romanenco nu este subiect de sesizare privind repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, fapt ce a adus la emiterea unei hotărîri judecătoreşti ilegale, iar prima 7 instanţă a emis o hotărîre întemeiată, însă în partea ce ţine de cuantumul prejudiciului moral acesta este disproporţional excesiv, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Ministerul Justiţiei, de a admite recursul declarat de către Romanenco Gherman şi Romanenco Svetlana, de a casa decizia Curţii de Apel din 21 octombrie 2014 şi de a modifica hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 23 aprilie 2014, în partea ce ţine de repararea prejudiciului moral prin micşorarea cuantumului sumei încasate de la 25000 lei pînă la 10000 (zece mii) lei în beneficiul lui Romanenco Gherman şi Romanenco Svetlana, raportată proporţional pentru fiecare, în rest, hotărîrea primei instanţe de menţinut. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova. Se admite recursul declarat de către Romanenco Gherman şi Romanenco Svetlana.

Se casează decizia Curţii de Apel din 21 octombrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Romanenco Gherman şi Romanenco Svetlana împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova şi Procuraturii Generale a Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material şi a celui moral cauzat prin acţiunile ilegale ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi instanţelor judecătoreşti, şi încasarea cheltuielilor de judecată, şi se modifică hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 23 aprilie 2014, în partea ce ţine de repararea prejudiciului moral prin micşorarea cuantumului sumei încasate de la 25000 lei pînă la 10000 (zece mii) lei în beneficiul lui Romanenco Gherman şi Romanenco Svetlana, raportată proporţional pentru fiecare, în rest, hotărîrea primei instanţe se menţine.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Galina Stratulat Iuliana Oprea Ion Druţă 8