2rac-513/15 — Privind sistarea temporară a licenţelor

Dosarul nr. 2rac-513/15 Instanţa de fond: Judecătoria Rîşcani – L. Holeviţcaia Instanţa de apel: CA Chişinău - N. Cernat, A. Pahopol, A. Gavriliţa ÎNCHEIERE 08 aprilie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul: Svetlana Filincova, Judecători: Dumitru Mardari, Maria Ghervas, examinînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului, declarat de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Agrocom – Oil” privind sistarea temporară a licenţelor, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2014, prin care s-a admis cererea de apel declarată de Societatea cu Răspundere Limitată „Agrocom – Oil”, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 01 august 2014, s-a adoptat o nouă hotărîre prin care s-a respins acţiunea, CONSTATĂ : La 11 iulie 2014 Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (în continuarea ANRE) a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Agrocom – Oil” privind sistarea temporară a licenţelor pe un termen de două luni. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la 16 mai 2014 a eliberat SRL „Agrocom – Oil” licenţa seria AA nr. 087142 privind comercializarea cu amănuntul a benzinei şi motorinei pe adresele r-nul Floreşti, s. Ciripcău, s. Ghindeşti, r-nul Ungheni, s. Năpădeni, iar la 19 iunie 2014 a eliberat licenţa seria AA 087154 privind comercializarea cu amănuntul a gazului lichefiat pe adresele r-nul Floreşti, or.

Ghindeşti şi s. Ciripcău. ANRE a menţionat că la 08 iulie 2014 împreună cu angajaţii Inspectoratului Fiscal de Stat Floreşti au efectuat un control operativ la staţiile PECO din localităţile menţionate. În rezultatul controlului s-a stabilit că SRL „Agrocom – Oil” comercializa 1 cu amănuntul benzină, motorină şi gaz lichefiat în afara teritoriului autorizat. Astfel, conform actelor întocmite de inspectorii fiscali, în urma comercializării produselor petroliere la staţiile nelicenţiate, SRL „Agrocom – Oil” a înregistrat un volum a livrărilor în sumă de 782.907,28 lei. Consideră că prin acţiunile sale SRL „Agrocom – Oil” a încălcat prevederile art. 14 alin. (6) al Legii nr. 451 – XV din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător.

În conformitate cu prevederile licenţei eliberate, titularul de licenţă este autorizat să realizeze activitatea autorizată prin licenţă numai la staţiile de alimentare cu produse petroliere pentru care s-a acordat licenţă. ANRE a solicitat de a admite integral acţiunea cu sistarea temporară pe un termen de două luni a licenţei seria AA nr. 087142 privind comercializarea cu amănuntul a benzinei şi motorinei, precum şi a licenţei seria AA 087154 privind comercializarea cu amănuntul a gazului lichefiat. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 01 august 2014 s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de ANRE. S-a sistat temporar pe un termen de două luni valabilitatea licenţei seria AA nr. 087142 privind comercializarea cu amănuntul a benzinei şi motorinei, precum şi a licenţei seria AA 087154 privind comercializarea cu amănuntul a gazului lichefiat eliberate SRL „Agrocom – Oil”.

În motivarea hotărîrii instanţa de fond a reţinut că prin acţiunile sale SRL „Agrocom – Oil” a încălcat prevederile art. 14 alin. (6) al Legii nr. 451 – XV din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, care prevede obligaţiile titularului de licenţă, în cazul creării de noi filiale sau subdiviziuni separate, să depună la autoritatea de licenţiere o cerere de reperfectare a licenţei în vederea includerii în anexa la licenţă a unei noi adrese de desfăşurare a activităţii, desfăşurînd activitatea de comercializare a produselor petroliere la staţii nelicenţiate (f.d. 51, 53 - 56). La 25 august 2014 SRL „Agrocom – Oil” a înaintat cerere de apel, solicitînd casarea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 01 august 2014, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii (f.d. 58, 67 - 68). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2014 s-a admis apelul declarat de SRL „Agrocom – Oil”, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 01 august 2014, s-a pronunţat o nouă hotărîre, prin care s-a respins acţiunea înaintată de către ANRE. Concluzia instanţei rezultă din probele prezentate de SRL „Agrocom – Oil” şi anume declaraţia nr. 705 din 22 mai 2014 depusă de agentul economic legal în temeiul art. 11 al Legii nr. 235-XVI din 20.07.2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător şi art. 15 alin. (3) al Legii nr. 451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător.

Proba atestă că la 22 mai 2014, SRL „Agrocom – Oil” a înregistrat la ANRE declaraţia nr. 705, prin care a solicitat eliberarea licenţei pentru desfăşurarea activităţii de comercializare cu amănuntul a benzinei şi motorinei la staţiile de alimentare a automobilelor pe adresele: r-nul Floreşti, s. Sănătăuca, s. Cunicea, s. Frumuşica, s. Ciuhureşti/Unchiteşti, s. Prodăneşti, or. Mărculeşti, str. Ştefan cel Mare şi r-nul Ocniţa, str. Industrială, 13a.

În cadrul examinării cauzei ANRE nu a prezentat instanţei de 2 judecată înscrisuri, care ar confirma că ANRE a răspuns negativ sau pozitiv la declaraţia menţionată iar potrivit art. 15 alin. (31) al Legii nr. 451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, licenţa se consideră reperfectată dacă autoritatea de licenţiere nu-i comunică solicitantului de licenţă decizia în termenul prevăzut la alin.(3). După expirarea termenului de adoptare a deciziei privind reperfectarea licenţei şi în lipsa unei comunicări în scris privind respingerea cererii de reperfectare a licenţei, se consideră că licenţa a fost reperfectată (f.d. 87 - 96). La 18 februarie 2015 ANRE a înaintat cerere de recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2014 (f.d.

101 – 105). În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat încălcarea normelor de drept material şi de drept procedural şi faptul că nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond. Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că decizia Curţii de Apel Chişinău a fost pronunţată la 27 noiembrie 2014 şi a fost expediată părţilor prin intermediul oficiului poştal la 09 decembrie 2014, fiind recepţionată la 16 decembrie 2012 (f.d. 98). Cererea de recurs a fost depusă la 16 februarie 2015, prin intermediul oficiului poştal (f.d.

117), fiind depusă în termen. Verificînd materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ ajunge la concluzia că recursul declarat de ANRE nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. ANRE a invocat încălcarea normelor de drept material şi de drept procedural cît şi faptul că nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele, care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond.

În speţă, Colegiul menţionează că recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost studiate şi verificate de către instanţa de apel reieşind din probele prezentate de către părţi, primind o apreciere corespunzătoare. Argumentul precum că cererea agentului economic nr. 705 din 22 mai 2014 a fost respinsă de către ANRE nu se confirmă prin probele anexate la dosar. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a acestora, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Dispoziţiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs, determinînd cazurile concrete în prezenţa cărora se consideră că normele de drept material şi procedural au fost încălcate sau eronat aplicate, astfel că recursul 3 exercitat conform secţiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. Alin. (4) al aceluiaş articol, stipulează că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Astfel, în conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Totodată, călăuzindu-se de art. 440 CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ a stabilit existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC al RM şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În legătură cu cele menţionate, examinînd argumentele cererii de recurs prin prisma normelor legale ce reglementează relaţiile dintre părţi, ţinînd cont de actele anexate la dosar, se constată că recursul înaintat de ANRE împotriva deciziei instanţei de apel nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 CPC completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Agrocom – Oil” privind sistarea temporară a licenţilor. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas 4