2ra-762/15 — Repararea prejudiciului material şi moral şi încasarea cheltuielilor de judecată

prima instanţă: V. Carapirea dosarul nr. 2ra-762/15 instanţa de apel: D. Manole, N. Traciuc, E. Fistican ÎNCHEIERE 02 aprilie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Sveatoslav Moldovan şi Galina Stratulat examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Eftodi Dumitru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dorif Maria împotriva lui Eftodi Dumitru cu privire la repararea prejudiciului material, moral şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 decembrie 2014 c o n s t a t ă La data de 02 ianuarie 2014 Dorif Maria a depus cererea de chemare în judecată împotriva lui Eftodi Dumitru cu privire la încasarea sumei de 3500 lei cu titlu de reparare a prejudiciului material, sumei de 7000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral şi a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii a menţionat că, la data de 06 iulie 2012 aflându-se în incinta Liceului „Constantin Stere” din satul Abaclia, a cărui colaborator este, a fost agresată fizic şi verbal de către Eftodi Dumitru. Face referire că, în rezultatul conflictului starea de sănătate s-a înrăutăţit, pe care motiv a fost nevoită să se adreseze medicului de familie, care a constatat că i-a fost provocat traumatism craniu-cerebral închis şi comoţie cerebrală. Menţionează Dorif Maria că, la data de 09 iulie 2012 s-a adresat medicului legist, care a confirmat diagnoza stabilită de medicul de familie, şi a constatat prezenţa vătămărilor la antebraţului mâinii drepte, partea anterioară fiind distilă în raport de 1/3.

Relevă că, potrivit procesului-verbal cu privire la contravenţie din 11 iulie 2012 s-a constatat că, Eftodi Dumitru a comis contravenţia prevăzută de art. 78 alin. (1) şi 354 din Codul Contravenţional, pentru care a fost sancţionat cu amendă în mărime de 1200 lei. Astfel pe motiv că, în rezultatul altercaţiei ce a fost provocată de Eftodi Dumitru, i- i-a fost cauzate suferinţe fizice şi psihice Mariei Dorif, ultimei i-a fost administrat tratament medical în valoare de 3500 lei. Solicită Dorif Maria încasarea în beneficiul său din contul lui Eftodi Dumitru suma 1 de 3500 lei cu titlu de reparare a prejudiciului material, suma de 7000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral şi a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Basarabeasca din 17 aprilie 2014 s-a admis parţial acţiunea înaintată de Dorif Maria, s-a încasat de la Eftodi Dumitru în beneficiul Măriei Dorif prejudiciul material adus sănătăţii în sumă de 1767,47 lei, prejudiciul moral în sumă de 5000 lei şi cheltuielile de judecată suportate în sumă de 100 lei, în total 6867,47 de lei, s-a încasat de la Eftodi Dumitru în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 150 lei. În motivarea soluţiei adoptate, prima instanţa a concluzionat despre acţiunile ilegale manifestate de Eftodi Dumitru faţă de Maria Dorif, pe care motiv este în sarcina acestuia să repare prejudiciul moral şi material cauzat astfel.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 decembrie 2014 s-a respins cererea de apel declarată de Eftodi Dumitru şi s-a menţinut hotărârea Judecătoriei Basarabeasca din 17 aprilie 2014. În motivarea soluţiei adoptate, instanţa de apel a reiterat argumentele menţionate în hotărârea Judecătoriei Basarabeasca din 17 aprilie 2014. La 04 februarie 2015 Eftodi Dumitru a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 decembrie 2014 solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, cu pronunţarea unei hotărâri noi prin care suma încasată cu titlu de reparare a prejudiciului material să fie diminuată până la 343 lei, şi suma încasată cu titlu de reparare a prejudiciului moral să fie diminuată până la 1000 lei.

În motivarea cererii de recurs Eftodi Dumitru a menţionat că, instanţele ierarhic inferioare au apreciat eronat probele, fapt manifestat prin omisiunea de a constata că, suma solicitată de a fi acordată cu titlu de reparare a prejudiciului material în mărime de 343 lei, şi suma solicitată de a fi acordată cu titlu de reparare a prejudiciului moral în mărime de 1000 lei justifică compensarea prejudiciului cauzat de suferinţele fizice şi psihice. Examinând temeiul recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; 2 c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentul invocat în recurs precum, că instanţele ierarhic inferioare au apreciat eronat probele, fapt manifestat prin omisiunea de a constata că, suma solicitată de a fi acordată cu titlu de reparare a prejudiciului material în mărime de 343 lei, şi suma solicitată de a fi acordată cu titlu de reparare a prejudiciului moral în mărime de 1000 lei justifică compensarea prejudiciului cauzat de suferinţele fizice şi psihice, nu poate fi reţinut deoarece este declarativ şi nu are suport legal, or circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţele de judecată şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu.

Astfel, instanţa de recurs notează că, Eftodi Dumitru nu a invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CtEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 paragraf l din Convenţie, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul conchide, că din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentul invocat în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Eftodi Dumitru ca inadmisibil. 3 În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Eftodi Dumitru se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat 4