2rh-76//15 — Încasarea sumei şi a cheltuielilor de judecată

prima instanţă: S. Dimitriu dosarul nr.2rh-76/15 instanţa de apel: S. Caitaz, A. Nogai, A. Doga instanţa de recurs: S. Filincova, M. Ghervas, D. Mardari, E. Covalenco, T. Chişca-Doneva ÎNCHEIERE 01 aprilie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari Elena Covalenco Tamara Chişca-Doneva examinând cererea de revizuire depusă de către Ţînţari Andrei, reprezentat de avocatul Miroliubov Rodica, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Bulmaga Petru împotriva lui Ţînţari Andrei cu privire la încasarea sumei și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 11 februarie 2015, prin care a fost admis recursul declarat de către Bulmaga Petru, casată decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2014 şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 12 decembrie 2013, prin care acţiunea a fost admisă, constată: La 09 iulie 2013, Bulmaga Petru a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ţînţari Andrei cu privire la încasarea sumei și a cheltuitor de judecată. În motivarea acţiunii a indicat, că la 16 iulie 2009, l-a împuternicit pe Ţînţari Andrei, în baza procurii nr. 3960, întocmită notarial să dispună de bunul imobil situat în or. Sîngera, mun. Chișinău, str. Ştefan cel Mare 97, și în acest sens să depună, să primească, să semneze actele necesare și să primească mijloace băneşti pentru bunul înstrăinat. Ca urmare a împuternicirilor acordate, la 15 iulie 2010, Ţînţari Andrei, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.4330, a înstrăinat bunul imobil menţionat lui Ştirbu Andrei la prețul de 444 398 lei, însă, nu i-a restituit suma primită la vânzarea imobilului.

Menționează că toate adresările sale către Ţînţari Andrei, în vederea restituirii sumei primite în rezultatul tranzacţiei de vînzare-cumpărare a imobilului nu s-au soldat cu succes, fapt care şi a constituit temei pentru depunerea prezentei cereri de chemare în judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 12 decembrie 2013, acțiunea a fost admisă, fiind încasat de la Ţînţari Andrei în beneficiul lui Bulmaga Petru datoria în suma de 444 398 lei și cheltuielile de judecată în sumă de 18 585,94 lei, iar în total suma de 462 983,94 lei. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 iunie 2014, a fost admis apelul declarat de către Ţînţari Andrei, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărârea prin care acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 11 februarie 2015, a fost admis recursul declarat de către Bulmaga Petru, casată decizia instanţei de apel şi menţinută hotărîrea primei instanţe. La 18 februarie 2015, Ţînşari Andrei, reprezentat de avocatul Miroliubov Rodica, a depus cererea de revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs, solicitînd admiterea acesteia şi dispunerea rejudecării cauzei în ordine de recurs.

În motivarea cererii de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. b) CPC, susţinând că au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute anterior şi anume că după adoptarea deciziei de către Curtea Supremă de Justiţie, i-au devenit cunoscute următoarele înscrisuri: contract de vînzare-cumpărare din 14 ianuarie 2009, încheiat între Cristea Viorica şi Bulmaga Petru, în temeiul căruia Cristea Viorica a înstrăinat lui Bulmaga Petru casa de locuit cu accesorii şi teren aferent situată în mun. Chişinău, or.

Sîngera, str. Ştefan cel Mare 97. Actul de căsătoriei dintre Cristea Viorica şi Ştirbu Andrei, în rezultatul căruia Cristea Viorica a încheiat căsătoria cu Ştirbu Andrei; Recipisa din 16 iulie 2009, prin care Cristea Viorica a împrumutat de la Bulmaga Petru suma de 39400 euro; Recipisă din 02 iunie 2010, prin care Bulmaga Ion (fratele lui Bulmaga Petru) a împrumutat de la Ştirbu Andrei suma de 6000 euro; Plîngerea adresată de către Bulmaga Petru organelor de poliţie pe marginea acţiunilor lui Ştirbu Andrei, pe marginea contactului în speţă; Explicaţiile lui Bulmaga Petru; Ordonanaţa de a nu porni urmărirea penala.

Susţine că cumulul de acte prezentate, confirmă faptul că între vînzătorul Bulmaga Petru şi cumpărătorul Ştirbu Andrei începînd cu 2009 au existat diferite relaţii: de împrumut, de a crea afacere, etc. La fel, invocă că în corespundere cu actele administrate la cererea dată, se certifică că de fapt dînsul nu a primit de la Ştirbu Andrei bani în suma de 444398 lei în calitate de preţ pentru imobilul situat în mun. Chişinău, or. Sîngera, str. Ştefan cel Mare 97, înţelegerea cu privire la bani fiind clarificată direct între Bulmaga Petru şi Ştirbu Andrei pînă la oformarea contactului la notar, reieşind inclusiv din alte afaceri, pe care le aveau cei doi între ei. Relevă că dînsul a fost doar un intermediar, care a mers la notar pentru a respecta forma solemnă a contractului, însă nu a primit preţul contractului de la cumpărătoul Ştirbu Andrei.

În acest sens , afirmă că tranzacţiile de vînzare-cumpărare a imobilului din mun. Chişinău, or. Sîngera, str. Ştefan cel Mare 97, şi anume cea din 14 ianuarie 2009 prin care Cristea (Ştirbu Viorica) îi vinde lui Bulmaga Petru imobilul dat, precum şi cea din 15 iulie 2010, prin care invers Bulmaga Petru îi vinde lui Ştirbu Anrdei (soţul Viorica Cristea) imobilul dat, reprezintă nişte acte juridice, care de fapt au fost încheiate cu scopul de asigurare a altor obligaţii de altă natură între părţi, iar din moment ce au fost executate obligaţiile respective, imobilul a fost restituit înapoi, circumstanţe confirmate prin contractile de vînzare-cumpărare prezentate. Mai invocă că recipisele anexate la cererea de revizuire, prin sine confirmă existenţa între părţile contractante, inclusiv, a altor raporturi juridice, decît cele de vînzare-cumpărare, spre exemplu de împrumut.

Consideră că relaţiile ostile sau vicioase dintre Bulmaga Petru şi Ştirbu Andrei pe marginea unor chestiuni despre care nu s-au înţeles, nu pot fi puse în seama lui. În acest sens, relatează că la data de 16 noiembrie 2011 Bulmaga Petru a depus o plîngere, organului de poliţie pe marginea acţiunilor lui Ştirbu Andrei, prin care indică că acesta, prin acţiuni viclene, l-a dus în eroare, ca rezultat a intrat în posesia imobilului său din or. Sîngera, str. Ştefan cel Mare 97, fiindu-i cauzat un prejudiciu material în mărime de 600000 lei. De aici, se desprinde faptul că Bulmaga Petru de fapt ar averea pretenţii faţă de Ştirbu Andrei, cu care nu s-au înţeles asupra unor chestii şi nici de cum faţă de sine, iar prin adoptarea soluţiei de încasare din contul său a unei sume de bani în mărime de 444398 lei, pe care nu a primit-o, fapt confirmat prin înscrisurile depistate ulterior, duce la încălcarea dreptului său de proprietate.

Consideră că decizia Curţii Supreme de Justiţie din 11 februarie 2015, urmează a fi desfiinţată, deoarece după adoptarea hotărîrii s-au descoperit fapte şi circumstanţe, a căror apreciere în cumul schimbă esenţial soluţia adoptată de către instanţa de recurs. Or, acesta se încadrează în prevederile art. 449 lit. b) CPC, fiind unul din temeiurile revizuirii.

Întru susţinerea cererii de revizuire înaintate, invocă şi practica Curţii Europene a Drepturilor Omului, care reiterează că instanţele judecătoreşti naţionale sunt în drept de a admite derogări din principiile şi garanţiile stabilite prin normele Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, inclusiv şi din principiul securităţii raporturilor juridice, cînd aceasta este necesar într-o societate democratică, pentru garantarea şi respectarea drepturilor fundamentale ale omului, în speţă a dreptului său, deoarece de la el nejustificat s-a dispus încasarea unei sume enorme de bani, generînd astfel încălcarea dreptului său de proprietate.

Întru susţinerea celor invocate, potrivit opiniei Curţii Europene a Drepturilor Omului, expuse în hotărîrea pronunţată pe cauza Nikitin versus Rusia, redeschiderea procedurii în baza unor fapte noi nu constituie o încălcare a drepturilor fundamentale prevăzute de art. 4 Protocolul 7 al Convenţiei. În asemenea cazuri, cînd hotărîrea irevocabilă respectivă a dus la unele consecinţe negative serioase, care nu pot fi rectificate de cît prin reexaminarea sau redeschiderea cauzei, iar violarea constatată este cauzată de erori sau deficienţe de o asemenea gravitate, încît apare un dubiu serios în privinţa rezultatului procedurilor contestate, excluderea posibilităţii de revizuire a hotărîrii, pentru motive formale, poate să ducă la încălcarea principiului echităţii şi legalităţii hotărîrii judecătoreşti, fiind lezată şi încrederea publicului în autoritatea judecătorească.

În opinia revizuentului, cererea de revizuire înaintată, reieşind din sensul art. 3, 6 şi paragraful 2 al art. 4 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, nu constituie încălcarea în privinţa intimatului a principiului securităţii raporturilor juridice, ci reprezintă o măsură necesară şi admisibilă într-o societate democratică pentru apărarea drepturilor şi intereselor omului şi a echităţii justiţiei. Or, corectarea soluţiei instanţei de judecată nu poate fi rectificată decît prin reexaminarea cauzei date, şi ca urmare fiind absolut necesară redeschiderea procesului dat pe motivul de drept invocat mai sus. Totodată, afirmă că nu a cunoscut la data examinării recursului despre înscrisurile anexate, nefiind parte la încheierea acestora, aflînd despre acestea recent, ca urmare a prezentării lor de către Ştirbu Andrei.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC şi anexându-se probele ce le confirmă. La caz, se constată că revizuentul, cu referire la dispoziţiile art. 449 lit. lit. b), a prezentat în susţinerea cererii de revizuire contract de vînzare-cumpărare din 14 ianuarie 2009, încheiat între Cristea Viorica şi Bulmaga Petru, în temeiul căruia Cristea Viorica a înstrăinat lui Bulmaga Petru casa de locuit cu accesorii şi teren aferent situată în mun.

Chişinău, or. Sîngera, str. Ştefan cel Mare 97; Actul de căsătoriei dintre Cristea Viorica şi Ştirbu Andrei, în rezultatul căruia Cristea Viorica a încheiat căsătoria cu Ştirbu Andrei; Recipisa din 16 iulie 2009, prin care Cristea Viorica a împrumutat de la Bulmaga Petru suma de 39400 euro; Recipisă din 02 iunie 2010, prin care Bulmaga Ion (fratele lui Bulmaga Petru) a împrumutat de la Ştirbu Andrei suma de 6000 euro; Plîngerea adresată de către Bulmaga Petru organelor de poliţie pe marginea acţiunilor lui Ştirbu Andrei şi contactului litigios; Explicaţiile lui Bulmaga Petru; Ordonanaţa de a nu porni urmărirea penala.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Cu referire la prevederile enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie remarcă că cele invocate de către revizuent în susţinerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, or ultimul nu a făcut dovada faptului că în procesul examinării anterioare a cauzei a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele invocate, inclusiv şi pentru obţinerea înscrisurilor prezentate ca temei de depunere a cererii de revizuire, condiţie însă care este direct impusă prin lege.

Mai cu seamă se va remarca că circumstanţele descrise de către revizuent nu constituie circumstanţe nou-descoperite ce ar putea fi definite ca totalitatea de fapte juridice, care ar duce la apariţia, modificarea sau stingerea drepturilor şi obligaţiilor civile, or acestea nu au o importanţă esenţială pentru soluţionarea justă a cauzei civile, neavând o putere decisivă pentru răsturnarea hotărârii revizuirea a cărei se solicită. Pe când, în sensul normei enunţate este de înţeles ca faptele invocate trebuie să aibă importanţă esenţială pentru justa soluţionare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanţei de judecată şi să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Aşa fiind, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că motivele invocate în cererea de revizuire nu pot fi reţinute ca circumstanţe sau fapte esenţiale a pricinii, care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior, deoarece revizuentul în marea parte oferă împrejurări ce ţin de fondul cauzei, aducând în susţinere material probator care a constituit obiect de studiu în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de recurs s-a pronunţat dându-le apreciere corespunzătoare. În acest context instanţa remarcă că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. Prin urmare, având în vedere că revizuentul Ţînţari Andrei în cererea de revizuire nu a invocat niciun temei prevăzut la art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Pentru considerentele menţionate şi având în vedere că cererea de revizuire nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Ţînţari Andrei, reprezentat de avocatul Miroliubov Rodica, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 11februarie 2015 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Bulmaga Petru împotriva lui Ţînţari Andrei cu privire la încasarea sumei și a cheltuielilor de judecată. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari Elena Covalenco Tamara Chişca-Doneva