2ra-435/15 — Constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei penale şi civile

prima instanţă: Gh. Plămădeală dosarul nr. 2ra-435/15 instanţa de apel: L. Popova, A. Panov, M. Moraru ÎNCHEIERE 01 aprilie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Druţă Oleg Sternioală examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Maia Scripnic, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Maiei Scripnic, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei penale şi civile, repararea prejudiciului material şi a prejudiciului moral împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de Maia Scripnic, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu, casată hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 06 martie 2014 în partea respingerii ca tardive a cererii de examinare a cauzei civile în termen rezonabil şi pronunţată o nouă hotărâre prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă de Maia Scripnic împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile de reparare a prejudiciului material şi prejudiciului moral de la persoana vinovată Pavel Laşcu şi Spitalul Clinic nr. 2 şi repararea prejudiciului moral în sumă de 300000 lei, în rest, hotărârea fiind menţinută constată: La 19 septembrie 2013, Maia Scripnic, reprezentată de Serghei Mocanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei penale şi civile, repararea prejudiciului material şi a prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii a invocat că la 05 iunie 2003, Sergiu Scripnic a depus în Procuratura mun. Chişinău o cerere de tragere la răspundere penală a persoanei vinovate în moartea pruncului Loredana Scripnic, care a survenit în rezultatul 1 traumei craniocerebrale închise manifestată prin hemoragii în ţesuturile moi pericraniene, intradurale, subarahnoidene şi în creier, trauma cranio – cerebrală depistată a condiţionat moartea ei şi este în legătură cauzală directă cu decesul. Susţine că la 25 decembrie 2006, prin ordonanţa procurorului Tudor Cojocaru, s-a dispus pornirea urmăririi penale pe faptul comiterii infracţiunii prevăzute la art. 213 lit. b) Cod penal, iar la 20 martie 2007, a fost recunoscută ca parte vătămată.

Mai indică că la 03 iunie 2009, a fost recunoscută în cauza dată ca parte civilă. Afirmă că prin sentinţa Judecătoriei sect. Rîşcani, mun. Chişinău din 02 octombrie 2009, a fost încetat procesul penal în acuzarea lui Pavel Laşcu a învinuirii conform art. 213 lit. b) Cod penal, din motivul că a intervenit termenul de prescripţie în temeiul art. 275 alin. (1) p. 4 CPC şi art. 60 Cod penal, fără a se expune pe latura civilă. Menţionează că la 25 mai 2010, împreună cu Sergiu Scripnic au depus în instanţa de judecată o cerere către Spitalul Clinic Municipal nr. 2 şi Pavel Laşcu cu privire la încasarea, în mod solidar, cu titlu de prejudiciu material suma de 11550 lei, cu titlu de prejudiciu moral – 2000000 lei şi cheltuieli de judecată – 7 000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei sect. Rîşcani, mun. Chişinău din 27 octombrie 2011, a fost admisă parţial acţiunea şi încasat de la Pavel Laşcu, cu titlu de prejudiciu moral suma de 60000 lei şi cu titlu de cheltuieli de asistenţă juridică – 7000 lei, în rest cerinţele au fost respinse, ca neîntemeiate. Indică că prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 aprilie 2012, a fost respins apelul declarat de Pavel Laşcu, admis apelul declarat de Maia Scripnic şi Sergiu Scripnic, reprezentaţi de Serghei Mocanu, casată hotărârea primei instanţe în partea respingerii acţiunii cu privire la repararea prejudiciului material, emisă în această parte o nouă hotărâre prin care a fost încasat de la pârât prejudiciul material în sumă de 11500 lei, în rest, a fost menţinută hotărârea primei instanţe.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 20 mai 2013, recursul declarat de Maia Scripnic şi Sergiu Scripnic, reprezentaţi de Serghei Mocanu a fost respins, cu menţinerea deciziei instanţei de apel. Consideră că organul de urmărire penală şi instanţele de judecată prin acţiunile sale au depăşit termenul rezonabil de efectuarea urmăririi penale şi examinarea acţiunii civile. Îşi întemeiază pretenţiile în baza dispoziţiilor art. 6 din CEDO, art. 5-7, 83, 85, 90, 94, 123, 167 CPC, art. 8, 11, 14, 1398, 1399, 1422, 1423 Cod civil, art. 32 alin. (2) din Legea cu privire la contenciosul administrativ şi Legea cu privire la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti.

Solicită admiterea acţiunii, constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei penale şi civile pe faptul morţii pruncului Loredana Scripnic, în perioada 05 iunie 2003 – 20 martie 2013, încasarea din contul bugetului de stat a prejudiciului moral în sumă de 300000 lei, precum şi a cheltuielilor de judecată. 2 Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 23 septembrie 2013, a fost restituită cererea de chemare în judecată depusă de Maia Scripnic, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei penale şi civile, repararea prejudiciului material şi a prejudiciului moral.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 noiembrie 2013, a fost admis recursul declarat de Maia Scripnic, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu, casată încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 23 septembrie 2013 cu remiterea pricinii la examinare în fond în prima instanţă. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 06 martie 2014, a fost respinsă ca tardivă, acţiunea Maiei Scripnic, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei penale şi civile şi repararea prejudiciului moral în sumă de 300000 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2014, a fost admis apelul declarat de Maia Scripnic, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu, casată hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 06 martie 2014 în partea respingerii ca tardive a cererii de examinare a cauzei civile în termen rezonabil şi pronunţată o nouă hotărâre prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă de Maia Scripnic împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile de reparare a prejudiciului material şi prejudiciului moral de la persoana vinovată Pavel Laşcu şi Spitalul Clinic nr. 2 şi încasarea prejudiciului moral în sumă de 300000 lei, în rest, a fost menţinută hotărârea.

La 12 ianuarie 2015, Maia Scripnic, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă acţiunea cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile pe faptul decesului pruncului Loradana Scripnic, care a avut loc în perioada 05 iunie 2003 – 20 martie 2013, încasarea din bugetul de stat a prejudiciului moral în sumă de 300000 lei, precum şi a cheltuielilor de judecată. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând concluziile acesteia în contradicţie cu circumstanţele pricinii.

Invocă prevederile art. 2 alin. (1) din Legea cu privire la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, care prevede că orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti poate adresa în instanţă de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condiţiile stabilite de prezenta lege şi de legislaţia procesuală civilă, iar alin. (2) al aceluiaşi articol 3 prevede că repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului.

Afirmă că şi conţinutul art. 2 alin. (6) al Legii menţionate, stipulează că mărimea reparaţiei prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti se stabileşte de instanţa de judecată în fiecare caz în parte, în funcţie de circumstanţele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum şi de pretenţiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanţei de judecată şi a autorităţilor relevante, de durata încălcării şi de importanţa procesului pentru reclamant.

Susţine că durata efectuării urmăririi penale şi a judecării în instanţa de judecată, fiind stabilită incontestabil prin raportul prezentat de intimat, unde este indicat că cauza s-a examinat de către autorităţile statului începând cu 05 iunie 2003 până la 20 martie 2013, astfel, încălcându-se dreptul la examinarea unei acţiuni civile într-un termen rezonabil, fiind încălcat prin durata excesivă a procesului de peste 9 ani şi 10 luni. Consideră absurd faptul stabilirii de instanţa de apel că examinarea acţiunii civile a avut loc în cadrul a două procese diferite.

Remarcă că acţiunea civilă înaintată constituie un proces unuic, care a fost examinat în două faze în cadrul cauzei penale şi ulterior în temeiul art. 225 alin. (4) CPP, care indică că instanţa de judecată lasă acţiunea civilă fără soluţionare în procesul penal în cazul adoptării sentinţei de încetare a urmăririi penale sau de achitare din motivul lipsei componenţei infracţiunii, fapt ce nu împiedică persoana care a iniţiat acţiunea civilă de a o intenta în ordinea procedurii civile. Menţionează că conform prevederilor legale, instanţele de judecată erau obligate de a constata încălcarea dreptul la examinarea unei acţiuni civile într-un termen rezonabil în cadrul cauzei penale şi civile pe faptul morţii pruncului Loredana Scripnic, iar la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, instanţa de recurs urmează a ţine cont de practica CEDO.

Remarcă că cererea de chemare în judecată este depusă în termenul de prescripţie prevăzut la art. 3 alin. (2) din Legea sus menţionată, care indică că în cauzele în care se pretinde încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, cererea de chemare în judecată poate fi depusă în cadrul examinării cauzei în fond sau în decursul a 6 luni de la intrarea în vigoare a ordonanţei procurorului de încetare a urmăririi penale sau de scoatere de sub urmărire penală ori a actului judecătoresc de dispoziţie, prin urmare nu are relevanţă norma indicată la art. 255 din CPC reţinută de instanţa de fond, deoarece se referă la executarea hotărârii, dar nu defineşte sau explică data la care intră în vigoare actul judecătoresc de dispoziţie.

4 Consideră că instanţa de judecată eronat a constatat că nerespectarea termenului rezonabil se datorează comportamentului recurentei, fără indicarea probelor care dovedesc acest fapt. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părţilor, inclusiv a recurentei, la 21 noiembrie 2014, fapt confirmat prin scrisoarea de însoţire anexată (f. d. 131), date despre recepţionarea acestea de către recurent la materialele dosarului lipsesc. Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 12 ianuarie 2015, în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Maia Scripnic, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, 5 recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Maia Scripnic, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Maia Scripnic, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de Maia Scripnic, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Druţă Oleg Sternioală 6