3ra-256/15 — Obligarea cercetării accidentului de muncă

Prima instanță: Judecătoria Dondușeni, Judecător – Lucia Danilișin Instanța de Apel: Curtea de Apel Bălți, Judecători – Eduard Ababei, Galina Polivenco, Adriana Garbuz dosar 3ra-256/15 ÎNCHEIERE 01 aprilie 2015 municipiul Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, Judecător – Svetlana Filincova, Judecătorii – Dumitru Mardari, Maria Ghervas Examinînd chestiunea privind recursului declarat de Vitalie Dragalin, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Dragalin împotriva Inspectoratului de Stat al Muncii, intervenient accesoriu ÎS „Moldelectrica”, privind contestarea refuzului de a cerceta accidentul de muncă, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 18 noiembrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Vitalie Dragalin, a con st at at: La 06 iunie 2013 Vitalie Dragalin a depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Inspectoratului de Stat al Muncii, solicitînd repunerea în termenul de declarare a cererii și obligarea Inspecției de a cerceta accidentul de muncă grav, produs la 22 ianuarie 2013 cu implicarea salariatului Vitalie Dragalin la ÎS „Moldelectriaca” fil.

„Nord-Vest” or.Dondușeni. În motivarea cererii a indicat că la 22 ianuarie 2013 la sediul ÎS „Moldoelectrica”, fil.Nord-Vest or.Dondușeni, s-a produs un accident de muncă grav, în rezultatul căruia Vitalie Dragalin a suferit o vătămare gravă: traumă cranio-cerebrală închisă cu comoție cerebrală, plagă contuză în regiunea parietală pe stînga. În urma accidentului a fost spitalizat de urgență și a urmat un tratament pe o perioadă de 26 zile.

Vitalie Dragalin s-a adresat către Inspectoratul de Stat al Muncii (anterior Inspecția Muncii), solicitînd cercetarea accidentului produs, însă solicitarea în cauză a fost respinsă, fiind indicat în răspunsul nr.D-376/13 din 19 martie 2013 parvenit de la Inspectorat că accidentul în cauză a fost examinat de către comisia ÎS „Moldelectrica”, iar potrivit regulamentului privind modul de cercetare accidentelor de muncă, aprobat prin Hotărîra Guvernului nr.1361 din 22.12.2005, vinovat de producerea accidentului este, inclusiv Vitalie Dragalin ca executor, pentru faptul că nu a utilizat echipamentul de protecție. Considerând ilegal refuzul Inspectoratului de Stat al Muncii de a cerceta accidentul în cauză, Vitalie Dragalin s-a adresat cu cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ.

Prin încheierea Judecătoriei Dondușeni din 27 noiembrie 2013 a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu – ÎS „Moldelectrica”. Prin hotărîrea Judecătoriei Dondușeni din 16 ianuarie 2014 a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Dragalin împotriva Inspectoratului de Stat al Muncii. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 18 noiembrie 2014 a fost respinsă cererea de apel declarată de Vitalie Dragalin și a fost menținută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Dondușeni din 16 ianuarie 2014 în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vitalie Dragalin împotriva Inspectoratului de Stat al Muncii, intervenient accesoriu ÎS „Moldelectrica”, privind contestarea refuzului de a cerceta accidentul de muncă.

La 19 ianuarie 2015 Vitalie Dragalin a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2014, solicitînd casarea deciziei recurate și a hotărîrii instanței de fond cu remiterea pricinii la rejudecare. În motivarea cererii a indicat că în urma accidentului de muncă a suferit traumă cranio-cerebrală închisă, plagă contuză în regiunea parietală pe stînga. Administrația ÎS „Moldelectrica” a neglijat măsurile de securitate, ori s-a lucrat fără autorizație de lucru. După producerea accidentului administrația nu a dorit să cheme ambulanța, care a fost chemată de către fiul recurentului, iar în urma producerii accidentului nu au fost stopate lucrările, ci s-a lucrat pînă la finele zilei de lucru.

A mai indicat recurentul că, la 23 ianuarie 2013 prin ordinul nr.17 a fost numită comisia pentru cercetarea accidentului de muncă în cauză, iar la 28 ianuarie 2013 a fost întocmit procesul-verbal nr.21 de către serviciul viabilitate și tehnica securității, aprobat de directorul general Dimov G. Recurentul consideră actul nr.21 ca fiind falsificat, ori data și ora petrecerii accidentului indicată în act nu corespunde realității, în act este enumerat un membru de formație care de fapt nu este membru, sunt indicați greșit parametrii la care s-au lucrat – înălțime. La fel, a indicat că în dispoziția nr.18 din 22 ianuarie 2013 nu există însemnări că s-au făcut careva instrucțiuni pentru a lucru cu casca de protecție, iar ÎS „Moldelectrica” nu a informat Inspectoratul de Stat al Muncii conform regulamentului privind modul de cercetare a accidentelor de muncă aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1361 din 22 decembrie 2005, despre accidentul în cauză.

La 10 februarie 2015 ÎS „Moldelectrica” a depus referință la cererea de recurs declarată de către Vitalie Dragalin, indicînd că recursul în cauză poartă un caracter declarativ și cuprinde doar viziunile recurentului asupra litigiului, fapt pentru care recursul este inadmisibil. Analizînd temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele pricinii și prevederile Legii, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de Vitalie Dragalin ca fiind inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod Procedură Civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) Cod Procedură Civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Cod Procedură Civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Cod Procedură Civilă. Dat fiind faptul că temeiurile declarării recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII Cod Procedură Civilă, sunt strict delimitate de art.432, Colegiul reține că, reieșind din prevederile art.437 alin.(1) lit.f) Cod Procedură Civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau acelor circumstanțe ale aplicării eronate ale normelor de drept material sau procedural, care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

Simplul fapt al dezacordului recurentului cu modul de apreciere a circumstanțelor de fapt de către instanța de apel nu poate servi drept temei al admisibilității recursului, în condițiile în care rolul instanței de recurs este limitat doar la asigurarea controlului legalității deciziei contestate și nu al temeiniciei de fapt. În speță, recurentul a evitat delimitarea acelor omisiuni sau încălcări ale instanței de apel care ar dicta necesitatea recunoașterii admisibilității recursului și s-a limitat doar la expunerea circumstanțelor de fapt pricinii, percepute din propriul punct de vedere. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Cod Procedură Civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se recunoaște inadmisibil recursul declarat de Vitalie Dragalin. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecător – Svetlana Filincova, Judecătorii – Dumitru Mardari, Maria Ghervas